Page 3 - Calauza_1996_305
P. 3
nmpmmT
I ftcăLĂQZâ77 Siptimâa.I ladtp.ndant aflat în sln]ba tuturor oamenilor WMi§3,
â m .
Cine este adevăratul vinovat? Cotrobăind prin genţi Ic; serviciilor secrete
La cumpăna dintre '95 şi ’96 de monosilabic şi prin gesturi
cineva mi-a strecurat la Ureche că nu prea ştie situaţia. CAVALERII DE MALTA, SPRIJINIŢI DE SERVICIUL
o inform aţie senzaţională : în O întreb câte clase a făcut, GERMAN DE INFORMAŢII (BND) AU PUS IN
cartierul Micro 15 din Deva, o îm i răspunde — 6, că nu i-a APLICARE CREAREA „CONFEDERAŢIEI DUNĂRENE»
fam ilie cu şase copii a fost e- plăcut şcoala.
vacuată in miez de iarnă din — Ce ştii de fraţii tăi mai
apartam ent. Motivul ? Nu şi-a mici ?
plătit taxele către RAGCL. — I-a luat mama şi i-a dus
Ajuns la blocul cu pricina, la Timişoara, iar dacă acum sunt O splendidă viziune de „ P la n u l h a b s b u r g “ ( V I I )
■ aflu de la câţiva locatari că fa aici e pentru că vrea să-i trans sfârşit de toamnă într-un golf
m ilia respectivă a fost evacuată. fere la şcoală Ia Timişoara ?! marin atât de apropiat inimii
Numeroase personalităţi,
mai
.' Marna celor 6 copii este divor Sic. mele — Neptun, Casa Scriito mult sau mai puţin celebre, sunt turile ce au la bază catolicismul,
ca şi despre memoria istoriei,
ţată de soţ şi dispărută lăsân- — De ce a cedat mama ta a- rilor. Două zile de furtună,
cooptate în realizarea PLANU
, du-şi copiii de izbelişte. Unii partam entul ? în care m area dezlănţuită bate LUI HABSBURG, însă un sin nostalgia ţaţă de fosta monar
hie autro-ungară', De altfel, atât
dintre ei. cei mai mici, dorm în — Fiindcă e şomeră şi nu a digurile şi malurile, m ătură gur num e este, deocamdată, pus mass-media scrisă cât şi cea au
" dulapurile scoase pe palier, iar putut plăti taxele-care au trecut plaja, convingându-mă că toa în circulaţie. Este vorba de o diovizuală din CROAŢIA acordă
ceilalţi vagabondează prin oraş de un milion. te cercetările sunt adevărate: persoană care, evident, nu a po de fiecare dată ample spatii o-
cerşind. — Dar mai sunt şi alţii cu nisipul din clepsidra păm ân menit de acest plan ca atare, piniilor lui OTTO VON HABS
Toţi acei locatari mi-au relatat taxe de peste un milion. tului este înghiţit de ape. Şi dar care este preocupată vădit BURG, care nu o dată a avut
cu lux de am ănunte (nu are Tace. Mă priveşte cu dispreţ totuşi, alte dem onstraţii sus de existenta unei „PUTERNICE cuvinte denigratoare la adresa
rost să le mai amintesc) nume, şi pleacă. ţin înaintarea deşertului in EUROPE CENTRALE" formată popoarelor ortodoxe, în primul
date şi întâm plări din viaţa a- Am vrut s-o mai întreb şi din pustiurile planetei. Nisipul lu din state catolice. Această per rând la adresa sârbilor, ruşilor
cestei familii, dar lucrul cel mai ce trăieşte, dar am renunţat; mii, lumea nisipului... Apoi sonalitate este OTTO VON HABS şi grecilor, pe ultimii numindu-i
im portant., proasta educaţie a Pe mama lor nu am găsit-o copacii îm bătrâniţi, uscaţi, cei BURG, fiul ultimului monarh chiar „teroriştii din Parlam entul
copiilor. Unii dintre vecini, oa la bar, d ar pe unul din copii mi care ne um plu plăm ânii de austriac, şi care este preşedinte European", iar pe sârbi, pur şi
meni de suflet (era să zic de l-a arătat un vecin. O fetiţă de ozon vara, acum au abdicat, le grupului interparlam entar simplu „fascişti". Cu prilejul u-
bine) le-au dus mâncare după zece ani trem urând, prost îm bră încercând să se apere printr-o pentru EUROPA CENTRALA ŞI nei vizite efectuate în oraşul cro
care au fost înjuraţi şi bleste cată cu haine subţiri şi murdare. înălţare la cer... RĂSĂRITEANĂ din cadrul PAR at ZADAR, OTTO VON HABS-
m aţi de copii. Nu i-am mai pus întrebări. Pustietate de adâncă toamnă LAMENTULUI EUROPEAN. In GURG a pledat pentru creerea
Urcând câteva etaje să caut Mi-era de ajuns. ce cade în ia rn ă ; cu toate 1991, OTTO VON HABSBURG a unei „armate catolice" care. chi
administratorul blocului, aflu cu M ajoritatea vecinilor afirmă că ceasurile ei de zăpadă încă fost desemnat cetăţean de onoa purile, ar putea apăra Europa de
stupoare că nu a fost Vorba de aceşti copii sunt încă în Deva, nerisipită pe m alurile mării re al oraşului KARLOVAC şi vi ortodocşi şi musulmani. (Va, ur
nici o evacuare. iar m ama lor bate cârciumile, iie cheamă să ne întoarcem zitează-CROAŢIA de câteva ori ma).
Mama celor patru minori, doi în acel moment am sim ţit un în noi înşine, căutându-ne I pe an, tot atâtea prilejuri cu care
, fiind trecuţi de această vârstă, gust am ar în gură. identitatea pierdută într-o 'vorbeşte în public despre „legă M AIA RAO,BERLIN
a cedat apartam entul unor cetă Mă întreb cu ce sunt vinovaţi m are de stres cotidian. Căci
ţeni cu condiţia să-i plătească aceşti copii care suferă de frig urbanism ul nfe îndepărtează | m » m . # m mm m m m m M ^ m m m , m m m i m m , ' ' - ' - m m - — - . mmm. , —
taxele şi chiria la RAGCL şi şi foame, iar părinţii preferă să de linişte, de lectură, de re
să mai pună ceva pe deasupra. zacă prin cârciumi, obligându-i bună, măcinându-ne anii, ne ! DESCIFRAŢI PE FAŢĂ
culegere. Nesomnul ce se răz
: Pe copii îi va duce la Timişoa să cerşească sau să fure. Ce fa
ra, la mama ei. ce societatea noastră în tranziţie face. să preţuim bătaia mării
Mă dau bătut. îm i pun notes-ul pentru aceşti copii astăzij?) Mâi aproape de geamuri şi s-o
şi pixul în buzunar şi cobor scă ne sigur vă umple puşcăriile cu simţim cum se linişteşte, cum | SECRETELE
rile dar nu fără a mâi suna Ia ei. Oare forurile în drept ştiu ne cuprinde şi pe noi. A treia
încă o uşă din vecini. câţi cerşetori are oraşul Deva, zi o găsim atât de calmă că ne
Aici, din nou stupoare. Oa uluieşte, îşi recheamă vietă ! PERSONALITĂŢII
menii îmi spun că i-au văzut m ajoritatea minori ? ţile cu blândeţe, dar ferm — I ,
pe copii în aceeaşi zi vagabon Am avut ulterior intenţia dq iată albatroşii, apoi raţele săl
dând prin cartier, iar pe mama a nu mai scrie nimic despre a- batice şi chiar doi delfini ju î 2. CINE SUNTEŢI, DUPĂ FORMA FEŢEL?
lor intr-un bar din aceeaşi zonă. cest caz. Ce rost mai are o pir căuşi. Dar dinlr-o dată, in I Conturul feţei privit ca o formă geometrică, este de asemenea
întreb unde o pot găsi, şi că cătură în oceanul sărăciei şi mi- soarele de noiembrie ce pole
din păm ânt (informaţia se scur zeriei tranziţiei noastre. Şi to ieşte marea, strălucesc uria î în măsură să arate caracterul persoanei. Astfel :
ge repede mai abitir ca la SRI) tuşi picătură cu picătură s-a şele păsări din basmul lui .— faţa rotundă, trădează un aparenţă calmă, mocneşte focul
apare fiica cea mare a familiei... creat acest ocean, iar „cei ce A ndergon: 11 lebede plutesc om binevoitor, care n.ar fi nici pasiunii. De aceea cuvintele şa.
Blondă, cu ochi albaştri şi bine au ochi să audă". lin, venind din larg spre ţărm , odată în stare Să arunce cuiva le pot fi adeseori confuze! —
legată. Mă întreabă ce caut. Eu îi Am zis. spre uim irea noastră, eei o- „fraza care ucide". Vesel, el es (fig. 5).
spun. Apoi cad cu o ploaie de I bişnuiţi să le ştim acum prin te caracterizat de tandreţe dar
întrebări asupra ei. îm i răspun EMANOIL CONSTANTIN ţările calde — albe, negre — adeseori este cuprins de nepă — faţa triunghiulară, ne in
cenuşii şi chiar roşii — pur sare. Cade însă mereu în pi dică o persoană susceptibilă şi
purii. Dc unde şi pentru care cioare! — (fig. 1). mereu bănuitoare, cu spirit vio
ceasuri ale anotimpului au lent căreia ii place foarte mult
— faţa ovală, este caracteris
CALAUZA venit pe m alurile ce .vor în tică unui om paşnic. Cu el, nu să se amuze in întreceri orato
rice. Dar toanele sale derutează
gheţa şi aici, cu toată seni
l şi din această pricină trece drept
nătatea acestei zile ? Nu mai poţi avea ciocniri sau conflicte
ALATURI DE CITITORII EI \ avem tim p de întrebări deoa Mai m ult inventiv decât cere o persoană dificilă in relaţiile
bral, acest emotiv iubeşte con
sale cu ceilalţi. — (fig. 6).
rece o altă flotilă de încă
şaptesprezece lebede înşiruite versaţiile dar numai de ordin — faţa trapeză, caracterizează
' {Urmare din pag. a 7-a) aşa cum aţi indicat. Succes şi Iuna după alta roiesc spre mal. general. —- (fig. 2). o persoană blândă dar în ace
LA MULŢI ANI ! Deodată, pentru a scurta dru laşi tim p foarte rapidă. Nu-i
sugestiile Dvs. Vom ţine seama Dna Copeţ M in a: Sărut m â mul spre primele venite, îşi — faţa hexagonală, caracte place absolut deloc aglcmera-
de ele. Mulţumim şi un sincer na pentru u ră ri! iau zborul şi se Iasă din nou rizează un tip susceptibil, gata "ţia. Convingerile sale dictează
BA MULŢI ANII Dna F iorica: Indicaţi numele pe apă, regalându-ne cu am să se înfurie la cea mai mică pur-şi-simplu asupra intuiţiilor
Ol Nicu Sbuchea: Am prim it şi prenumele şi cum se ajunge ploarea apariţiei lor. Nici va ofensă. Este mereu bănuitor şi şi ego-ului său. — (fig, 7).
şl vom publica. M ulţumim pen la Dvs. Vrem să vă ajutăm cu ra nu există un asemenea neîncrezător cu cel din faţa sa, VERA DUMITRU
tru «ţări. La m ulţi ani I un aparat d e radio în locul ce spectacol al păsărilor pe Ma pc care de cele mai multe ori
Dl R.LC. (Petroşani): Am pus lui stricat 1 rea Neagră —- ce s-o fi în îl ia pe neaşteptate. — (fig. 3). fig .l
scrisoarea la lecui e i. Să vedem Dl Besiga Blăguţ: Bună! tâm plat pe Planetă sau in
când vine doam na Violeta sS o D l C-P.: Am prim it răspunsul Cosmos ? Dar in noi înşine? — faţa pătrată, este specifl.
ia. Succes! şi l-am dat la concurs. Chichiţa Mesageri tăcuţi — pentru că unei persoane energice şi
D*oara Acurere Iunie Lemwţa. cealaltă a mai fost publicată. mine veuiţi din alt regn, alt metodice. Realismul său este
V i n m trim ite la Orşova căr A l treilea punct a fost rezolvat timp. altă dimensiune astrală dublat de perseverenţă şi tena
ţile respective. aşa cum a ţi' solicitat. Succes ! — ue vestesc citate. De fapt se dovedeşte a
D l Zoica B a fto P etre: Vom Spre ce? fi un rutinat care Hi face rău
publica chichiţa. Bucurie vă Dl Aurel Drijpt: Am primit GBM CETA ADAM. proţxjei sale fantezii. — (fig. 4).
dorhnt O surpriză frumoasă. Bine aţi ministru CNJL
Dna V inric»: Am procedat venit la duel! — faţa dreptunghiulară, ne
arată un om chibzuit şi raţio
nal dar în acelaşi timp sensi
bil şi liniştit. Dar sub această
Şi englezii pot fi simpatici... f i g 4
Zilele trecute am participat lă • în luna mai va fi invitată meni de afaceri britanici să vi
la o întâlnire cu presa a dele o formaţie folclorică în Anglia nă pentru a investi în România
gaţiei Consiliului Comitatului • Universitatea Tehnică din Pe. • dl senator M unteanu Octavian
HAMPSHIRE (Marea Britanic) troşani a intrat deja într-o re a menţionat că a susţinut pro
care a vizitat judeţul Hunedoa laţie cu o universitate din An gramul ARE în Senatul Româ
ra şi Chişinăul (Republica Mol. glia şi ,cu un Colegiu din Ir. niei încă din 1993 şi o va face
dova) în cadrul unei misiuni landa • s-a semnat un proto în continuare • dl Mike a spus:
comune oficială şi economică col pentru înfiinţarea unui bi oamenii din Hunedoara ar tre
Hunedoara — Hafnpshire. Dele rou românesc în Anglia prin bui să aprecieze curajul oame
gaţia engleză a Vizitat Republi sprijinul Comitatului Hampshire nilor politici care au iniţiat a-
ca Moldova în scopul sprijinirii şi a Consiliului Judeţean H u ceste legături — pentru a-i în
aderării regiunilor din Moldova nedoara • acest birou va înce curaja. Legăturile do acest gen
la Adunarea Regiunilor Europei pe să funcţioneze cât de curând aduc respect internaţional pen f i g 5 fig 6
Din cuvintele domnilor ing. în scopul dezvoltării relaţiilor tru Hunedoara şi România. f i g T
Ciprian Alic, consilier Mike dintre cele două regiuni mem Am reţinut lecţia de patrio
Hancock, liderul Consiliului Co bre a A.R.E. • o rem arcă a tism a englezului: hunedorea-
m itatului Hampshire, dl ec. simpaticului englez Mike: „Tre nul, românul trebuie să susţină
Gheorghe Dreghici, preşedintele buie ■ s ă ' fii în scena programu oriunde s-ar afla că locul unde
Consiliului Judeţean Hunedoa. lui eur<y l;an pentru a .benefi trăieşte şi munceşte el este cel
ra, dl av. M unteanu Octavian, cia de avantajele ei“ u engle mai m in u n at!
senator de Hunedoara am ceţi- zii din delegaţie au promis că Bravo, domnule Mike! Mai vi.
OUt pentru cititorii noştri: • vor promova imaginea Româ no pe Ia noi.
se caută noi soluţii de colabo niei în Anglia în aşa fel încât
rare economică, socială, cultura îi vor face pe cât mai mulţi oa. IONPATRUOGHI
