Page 2 - Calauza_1996_306

SăptămikaliBd«psndBDtaf]atiiisIa|batatiuttroaBΫBllor

mo»
pro feţiile lui n o s t r a d a h u s
7tla%to%
ÎN N O U A INTERPRETARE A L U I JEAN-CHARLES DE FONTBRUNE
! (Urmare din nr. 305) rectă al lui philippe V, rege al început deja să provoace tot Politeţea
Un alt catren al lui Nostra- Spaniei între 1700—1746. - felul de frământări în această
damus spune: In totalitatea lui, catrenul ar ţară. Bacă ONU, Uniunea Euro. Pare să nu aibă vârstă. Se pare câ o purtăm. în noi din vre-
„In portul Puola şi putea să însemne; Portul Puola peană sau alte organisme inter­ mea scutecelor. Din timpul celor „şapte ani de acasă". Şi cât fL.
Saint-Nicolas şi Veneţia vor fi ameninţate de naţionale nu vor reuşi să stin­
Pericolul nordic vine prin oamenii din nord (ruşii?). Apoi gă acest conflict înainte de 1998, ral vieţii ne trage înainte. Această preţioasă picătură devine Im
fel de preţioasă ca aerul. Fie în familie. Fie pe stradă seu ia lo­
Phlanatigue se va striga, va fi o adevărată incendiul va cuprinde Balcanii,
întreg Bizanţul se va tângui, răzmeriţă pe străzile capitalei şi conform schemei, profeţită de cul de muncă, politeţea, nu poate fi in vacanţă. De la cel mic la
, cerând ajutor turce (manifestările islamice?). Nostradamus, are mari şanse să cel mare. De la paznic la director general. De la funcţionar kt
Gades-iilui şi marelui Ajutorul va veni de la Spania se realizeze şi apoi războiul SC consilier. De la ţăran la parlamentar. De la agentul de circulaţie
Phlippigue" şi de la regele său. Acest ca­ va răspândi pe întreaga plane­ la general, adică, de la cei cu rang, sau fără rang, politeţea tre­
Pentru a-1 înţelege Pe Nostra. tren precum şi altele lasă să tă, aşa cum de fapt s-a mai în­ buie să funcţioneze „Non Stop”. Dacă derulăm filmul, putem ve­
damus în ceea ce a vrut el să se înţeleagă că regele Juan Car. tâmplat de două ori în acest dea nişte lucruri concrete. Te deplasezi cu autovehiculul. Undeva,
poate când nici nu te aştepţi eşti oprit de agentul de circulaţie.
ne transmită, să încercăm câ- Ies 1 va juca un rol iminent în secol.
teva explicaţii. Puola este un acest conflict. Distrugerea oraşului Paris es­ La semnalul său, tragi pe dreapta. Agentul se apropie, te salută
port dalmat la Marea Adriati- Marea Adriatică mişună ac­ te situată în cadrul acestei mari şi se recomandă, mai apoi, îţi cere: „actele Dvs la control". Şi
că. El a fost bombardat de că­ conflagraţii dintre Orient şi Oc­ dacă totul este in regulă ţi se urează „Drum bun". Deci iată o
tre flota sârbească la începutul tualmente de vase de război din cident. Primele două versuri dovadă de politeţe în timpul serviciului. Prin natura serviciului;
toată lumea; americane, engleze,
conflictului. Saint-Nicolas este dintr-un catren profeţesc' acest a interesului personal intri într~o instituţie asigurată cu pază şi
un cartier din Veneţia. Cartie. franceze, italiene». Iată deci că lucru: „Mult timp nu va fi io. înainte de a spune unde vrei să ajungi, rosteşti un „bună ziua", la
rul indică oraşul, după cum a* Nosfradamus a avut calitatea cuit/ Ţinutul dintre Sena şi care, uneori, nu primeşti „răspuns". Eşti somat mai degrabă să
dcsca, un oraş indică o ţară. impresionantă de a privi în ac­ Marna". Ceea ce s-ar putea pre­ prezinţi legitimaţia. Sigur, este normal să te legitimezi şi acest
Nordicii sunt oamenii din nord, tualitate. supune că ar fi vorba de o po­ lucru ţine tot de politeţe, dar, să nu citeşti în ochii paznicului
Ei pot fi ruşii („Imperiul Crivă­ De asemenea, se poate apre­ luare atomică, chimică sau bac­ că de acum te afli la interogatoriu. Dacă directorul unităţii este.
ţului11, după cum spune profe­ cia că Turcia este de pe acum teriologică, care ar putea fece salutat în poziţie de drepţi, se cuvine ca şi personalul, şă-i zicem
tul în alt loc). Gaddes este ve. teatrul unui scenariu islamic ce de nelocuit regiunea pariziană, de rând, merită acelaşi salut. Fără poziţia de „drepţi" ! Nu spu-
chiul nume al oraşului Cadix, se estimează a se concretiza în pentru că ea se află la con­ nem că e ceva general în situaţia descrisă mai sus, dar, pe un­
iar Sferele Philippigue, nu poa­ max'mum un an, de Către un fluenţa dintre cele două râuri. deva sejntâmplă. Şi nu e bine. Când cineva se „dă mare" înseam­
te fi altul decât regele Juan partid religios, precum şi prin nă că e mic. Aşa cum spuneam, politeţea, nu ţine cont de „grade".
Carlos I, descendent în linie di­ alegerile locale. Fenomenal a (Va urma) Gradul trebuie să poarte steaua respectului. A. bunei cuviinţe. A
omului civilizat. „Şcoala" celor 7 ani de acasă. Cea de pe băn­
cile şcolilor. Cea acumulată în timpul vieţii. Politeţea, nu se
poate injecta. Stropul ei curge prin noi. Totul este să nu o lăsăm
Eveniment cultural remarcabil la Hunedoara să se piflrăă prin gestul îngâmfării. A l răutăţii. A l vezi, doamne
„Cine sunt eu
M lRO N TIC
In ziua de 15 ianuarie la Ca­ Au vorbit cu această ocazie artiştii plastici hunedoreni ţ
sa municipală de cultură Hune­ dl Eugen Evu, scriitor, redactor Tiberiu Fazakas, Lucia Mărgi-
doara a avut loc un remarcabil şef al revistei de literatură ncanu, BrlghHta Ecsy, Dan Pi- MORTUL A ÎN V IA T ...
eveniment cultural — inaugura­ „CONSTELAŢIA DRAGONU­ rhiu Vifor, Dom Petrescn, T i­
rea noii săli de pictură şi lite­ LUI", prof. Marioara Aslâu, ar­ beriu Balăzs, Csaba Bartok, Da­
ratură, STUDIO. „CONCORDIA". tistul plastic Tiberiu Fazakas. niela Csiri, Marin Anilevsehi, (Urmare din pag. I) trul Băniei este înmormântai
Ca orice eveniment deosebit, Dl Eugen Evu a prezentat re­ Victor Varga, Maria Codrea, B. SERGIU. La trei zile este ar
a fost onorat de prezenţa dlui vista „CONSTELAŢIA DRAGO­ Cornel Burlacu, Monica Vome», să fugă înspăimântată. Pe o stra­ dusă şi soţia Eliza care n-a re­
dă din Berlin, a avut Ioc un
economist Remus Mariş, prima­ NULUI" şi cărţile Editurii „CĂ­ Sodica Szalkay, Zoltan Szalkay. zistat pierderii soţului. Când s-n
rul municipiului Hunedoara, unul LĂUZA* (existând şi un stand Expoziţia este deschisă în zilele accident de circulaţie mortal. ridicat capacul cavoului, mortal
In timp ce medicii făceau au­
din inimoşii sprijinitori ai rea­ bogat de carto, editată de aceas­ de luni, marţi, miercuri, vineri. a început să ţipe la groparii
acum
„Bă, nenorociţilor, abia
lizării in condiţii deosebite a tă editară). La manifestare a Intre orele S—12 şl 17—19. până topsia cadavrului, mortul întin­ veniţi?l Eu bat şi strig de trei
de o mână şi-l loveşte pe unul
acestei săli care poate reprezen­ fost prezent şi directorul ziaru­ la data de 30 ianuarie 1996. din chirurgi; acesta de groază
ta şi focaliza întreaga activitate lui „CĂLĂUZĂ*. Toată cinstea pentru Hunedoa­ face un stop cardiac şi moare zile şi nimeni nu-mi deschide!"
artistică a municipiului de pe Apoi a avut loc vernisajul ex­ ra ! Balaurul începe să se tre­ pe loc. Mortul însă e salvat, re­ Cazuri şi cazuri.
Cerna. poziţiei de grup, unde au expus zească din sOmn ! <LP.) venind la viaţă. Mai recent, doi Deşi este vorba de moarte elţ-
ciobani din munţii Aninei, la nică, unii specialişti şi mai a.
beţie îşi ucid ortacul şi-l arun­ Ies evanghcliştii afirmă că „es­
FIRME PRODUCĂTOARE
Conferinţă do presă la P.D.S.R. DE AUTOTURISM E că într-O prăpastie. După cinci te o dovadă că o forţă suprana­
turală şi divină ne supraveghea­
zile S. TOMA revine la stână.
AUTOMOBILEI PEUGEOT- Apariţia lui ii ingrozeşte atât de ză tot timpul". S-ar putea. Deo­
Sâmbătă a avut loc în sala lui de un an ca membru, pentru TALBOT S.A./75, Avcnue de la tare pe âei doi, încât o tulesc camdată, agresivitatea semenilor
mare a prefecturii, şedinţa biro­ a putea fi propus şi ales în func­ Grande Armee/75116, Paris, la fugă şi nu se mai întorc la noştri are adversari de temut,
ului permanent al P.D.S.R., fi­ ţii de conducere. înfiinţarea co­ FRANCE. stână. Intr-un cavou din cen­ pe aceea a morţilor.
liala judeţului Hunedoara. legiului de etică şi litigii pe lân­
După şedinţă, conducerea fili­ gă biroul permanent, colegiu
alei a organizat o conferinţă de Compus din : 1 preşedinte ; 2 vi­ tează grav propriile sale
presă la care au participat dom­ cepreşedinţi şi doi secretari. Gimnastica de înviorare rese. Pentru că Sn procesul tet
nii OCTAVIAN MUNTEANU şi Unul M IRAI RUDEANU, sub­ mâi aecerîtuât de glotalizat» a
lOAN DINIŞ senatori, deputatul prefectul judeţului, a prezentat (Urmare din pag. 1) tate. Ea,tindei ea sa spre Est nu economiei mondiale, in alto păaţi
TOMA ANA, domnul MIHAI situaţia la care s-a ajuns cu o- este fit Birt âo fel Justificată se joacă marile cărţi;
RUDEANU preşedintele filialei cazia inundaţiilor ce au avut loc Maastrickt 2, airt de doctrina sa # Bici dc America L a t e i spre
judeţene a partidului şi subpre­ pe teritoriul judeţului Hunedoa­ tia SiteaOa geopolitică. jDupă decla­ Ca să nu mai v a rite de
fect, OVIDIU MUNTEANU pur­ ra, măsurile care s-au luat, pa­ raţia NATO că Rflsia ou mai tul Mijlociu şi de perspectivele
tător de cuvânt, ŞTEFAN MA­ gubele fiind estimate la 18 mili­ S ta tei» Unite ale «ferite de pacea arabo tarartia
RIN proaspăt numit ■ în funcţia arde lei. De asemeni, s-a acţio­ Tot mat omite prezintă un pericol, nemaifiind nă. Dacă vrei s i ajungi c* ceva
potenţial",
atunci
„duşmanul
de director al campaniei electo­ nat la guvern pentru ajutorarea ttvete ouă întregi ia târg — spune 9
rale a partidului, sinistraţilor. Au fost primite a- Maastricht 1, au fost care Beai este raţiunea sa de a zicală — nu Je pui pe toate la
fi?
Dmil senator OCTAVIAN jUtoare de la persoane fizice şi saa an eşuat.' Lupta pentru su­ acelaşi coş. Relaţii echilibrate
MUNTEANU a prezentat modi­ juridice, în valoare de 137 de premaţie, neînţelegerile dintre Statele Unite, dacă vor îşi pot cu toate zonele importante alo
ficările aduse statutului partidu­ milioane lei. parteneri, dar mai ales eşecul întinde „umbrela nucleară" şi lumii se IM PUN CU NECESI­
lui şi anume, eliminarea stagiu­ EMANOIL CONSTANTIN politicii externe comune a Uniu­ asupra fo s te i» ţări socialiste. A- TATE. Şi dacă România Cşi Va
nii Europene, sunt tot atâtea argu­ matori de oferit umbrele se vor oferi şi alte alternative o va
mai găsi •, de exemplu Franţa.
I mente în favoarea unei pruden­ Care a oferit-o cu generozitate face în interesul său. Garanjîa
I Adresa Ambasade! ROMÂNIEI, ta Belgrad j ţe sporite fn privinţa şanselor României va consta deci intr-O
de lărgire a unui organism deja Germaniei şi Europei prin tes­ NEUTRALITATE ACTIVA re­
î AMBASSADE DE ROUMANIE/70. Bne Kneza Mitosa/Belgrad/ * sufocat sub povara propriei sale tele dbi Mnruroa. Pentru ce şi zultată d intr-o politică multidi­
j Yugosiavia/ telefon 223* - I I - 646671, «46267, «41242, «4C151, «(M S , | împotriva cui ? mensională şi acces pe pieţe asai
NATO trece şi el printr-o cri­ România prin această politică puţin constrângătoare precum
ză. Stea o criză dintre ecds mei UNIDIMENSIONALA privind in­ U.E... Merită să medităm şi la
DEMERSURI PENTRU ŞCOALA DIN BOITA : m criză da identi­ tegrarea curo-aţiantici, îşi afec­ acest aspect.
Pe Ceauşescu nu I au împuşcat legionarii
(Urmare din pag. 1) zătoare ţinerii cursurilor în ’ cele
mai bune condiţii, nu lăsării lor
aflaţi în clasele I—IV, datorită în paragină, să se degradeze ire­ f Urmare «Hor' rea fă ibeiuhii, ofiţerii cP grade vfant a cărui M antă trage nm
suspendării cursurilor din mo­ mediabil. Am discutat şi cu'fac­ I) amri, ca recompensă că au lup­ greu. Dar Dumnealui nu a su­
tivul amintit, au fost nevoiţi să torii de răspundere ce ar putea Cei mai mari demnitari ai Re- tat, la venirea «fe pe front, au flat un mic cuvânt la
meargă la şcoală la Haţeg, par­ îndrepta această situaţie. mâniei care an luptat pentru fost aruncaţi în temniţele comu­ partidului al cărui slujitor
curgând in acest fel, ca „nave­ Interpelat în acest sens, dom­ aducerea ţării într-O Românie niste, «Inşi Ia canal şi deportaţi fost. Nu vă fie frică D-]e
tişti", zilnic eu autobuzele, dus nul ing. CORNELIU VOICU, Mare, ea lulin Manlu, Mihalacfce în Bărăgan. Printre aceştia gen. CU de Legionari. Legionarii
şi întors, aproximativ 30 de km. inspector general adjunct în ca­ şi alţii care an murit în temui, Stârcea, căpitanul Scorbură din mai sunt, sunt oameni la «> vârs­
Discutând cu o parte din pă­ drul Inspectoratului Şcolar Ju­ ţcic comuniste. Alte sute de ro­ reg. 92 inf., şi alţii. tă de 75—80 de ani. De cine să
rinţii copiilor aflaţi în această deţean, ne-a spus: „Dat fiind mâni al ţării luaţi de la vetre­ Oare Domnul I, Iliescu nu are vă fie teamă, de umbra noastră
situaţie, respectiv cu TATIAN A că unii părinţi din satul Bodţa le lor au fost aruncaţi în Câmp cunoştinţă de toate acestea care că suntem ori noi ori umbra
MUNTEANU (care a îngrijit de doresc acum să-şi lase copiii să din trenurile care-i deportau în s-au întâmplat? M-a mirat fap­ noastră care nn are nici 'O pa­
şcoală şi o are şi acum în aten­ meargă în continuare la şcoală Câmpiile Bărăganului. Preoţi tul că ştie aşa de bine evenimen­ tere să vă facă ceva, dar ve­
ţie), LEONTIN MUNTEANU, în oraşul Haţeg, va trebui întoc­ Mitropoliţl, episcopi, scriitori, tele din 1940, când Dumnealui dem că orice s-ar întâmpla (ol
GHEORGHE PARAN, EUGEN mit de către conducerea şcolii doctori, ingineri, cei mai de va. era Ia vârsta copilăriei 16—17 pe capul Legionarilor cade,. $
PĂRAN, IOAN MOGA, amin- din comuna Răchitova, de care ză oameni de ştiinţă au fost ma­ ani şi şf-a adus aminte de tim­ Ceauşescu tot aşa spunea ori­
tindu-i de asemenea şi pe Nicuşor aparţine şcoala din Boiţa, un sacraţi şi aruncaţi în temniţe puri aşa de îndepărtate, iar de ce se întâmpla, legionarii erau
Olărescu, Dumitru Moga, Dorel alt recensământ. Dacă din acest comuniste de securitate. Ţărani timpurile mai recente, perioadă de vină, uite că legionarii no
Jitea, cu care nu am putut sta recensământ va rezulta că sunt împuşcaţi in ograda lor In Co­ în care a slujit a uitat totul. i-au făcut nimic. Nn Legionarii
cel puţin 5 copii doritori să muna Ucuriş, jud. Bihor, Mo- Tare mult m-aş fl bucurat şi l-au împuşcat, Lau Împuşcat tot
de vorbă, rni-am dat seama că meargă la şcoala din satul lor, tcoc Ion şi Moteoc Fiorea, im. pe lângă mine şi alţii, dacă în ai lui în care a avut încredere.
se doreşte să fie adus la şcoala noi conform uzuanţei „Regula­ puşcaţi in faţa şcolii. La fel, cuvântarea Dumnealui, aşa mă­ Uit lucru ne doare şi Pe noi
din sat, un alt învăţător. Acest mentului Şcolar" actual, vom tri­ Bodean loan, la intrarea în sat car în mică măsură să fi vor. cei bătrâni, că am ajuns de Ia
lucru şi pentru faptul că şcoala mite la Boiţa un alt învăţător, şi alţii pentru că nu s-au su­ bit şi . «Ie faptele Regimului Co­ O ţâră bogată să întâmpinăm
este relativ nouă, şi are „o mul­ cursurile şcolare putându-se re­ pus Ia colectivizare şi câte al­ munist, şi să Ie fi pus pe cân­ acum la bătrâneţe atâtea grea-,
ţime* de săli de clasă corespun- , lua în eel mai scurt timp posibil". te cazuri. La fel după termina. tar cu ale Legionarilor, să fi taţi ca niciodată. .... — —zaiJ