Page 3 - Calauza_1996_306

„Aplicăm politica de a ieşi in întâmpinarea clientului"

Mariana Pândaru: Domnule loan Ian. şi apariţia unor volume de poezii ale
CU, sunteţi directorul editurii „Helicon" poeţilor din zona Hunedoarei. Este vor­
din Timişoara; şi in acelaşi timp mana­ Convorbire cu domnul loan l.-lancu, scriitor, ba de: V'aleriu Bargău, Eugen Evu, Ma­
gerul unei mari tipografii eu acelaşi nu­ riana Pândaru şi Paulina Popa. Sper să
me. Dvs. sunteţi un prozator bine cu­ nu regretăm nici noi, nici ei, că au ape­
noscut. Ţinând seama de toate acestea, manager al S.C.„Helicon-Banat" S.A. Timişoara lat ia editura „Iieiicon".
vă consideraţi un caz fericit? M.P.: Aţi manifestat întotdeauna un
loan Iancu; Hai să lămurim mal În­ sentiment de prietenie deosebită pentru
tâi problema cu fericirea. Să ştiţi că ea recomandate de Ministerul învăţământu­ cărţi. Din cauza editorului, bineînţeles. autorii din zona noastră Care este cau­
este atât de relativă Încât nu ştiu dacă lui pentru învăţământul preşcolar şi cla­ De atunci, mi-am spus că apariţia unei za?
m ă , mai pot considera un caz fericit. I.I.: Cauza este că sunt şi eu ardelean
Acum să vă iac o mărturisire: acel timp sele mici. cărţi este un lucru absolut deosebit in şi apoi între mine şi scriitorii din zona
M.P.: Ca editor, cum aţi reuşit să scoa.
liber despre care se discută mereu a teţi de sub tiparul comun, editura „Heli­ primul rând pentru autor şi de Pe atunci hunedoreană există afinităţi de.o viaţă.
mi-am pus în gând că, dacă vreodată
dispărut par şj simplu din viaţa scriito­ con", să-i daţi personalitate şi s-o faceţi Alături de ei am trudit şi eu şi am spe­
rului IOAN IANCU. Pentru că, el a fost voi avea ocazia, voi face tot posibilul ca rat împreună să nc apară câte-o carte
dedicat la Întregime societăţii comercia­ cunoscută, apreciată, In întreaga ţară? scriitorul să simtă că intr-adevăr i s-a pe la vreo editură; cu mulţi dintre ei
le şi editaţii „Helicon". E adevărat că I.I.: Fără falsă modestie, asta am şi născut un copil şi că acea carte, indife­ mi-am împletit visele deşi multe dintre
rent a câta e, îi produce aceleaşi satis­
este o bucurie ca societatea comercială urmărit: să ne facem pe cât posibil cu­ facţii. ele; nu s-au realizat şi încercăm acum
să aibă şl o editară alături, unde se pot noscuţi în ţară, chiar şi în străinătate. să realizăm ceea ce trebuia să se reali,
tipări căiţi A tot felul de imprimate. Lucra ce s-a şi Întâmplat. Aceasta cred In privinţa ideii de carte liliput cred zeze în tinereţile noastre.
M P.: Este greu $ă ajungj un şef iubit eu, datorită faptului că ne-am schimbat că la bază stă o experienţă de zeci de M.P.: A - propos. In această avalanşă
şl apreciat, intr-o astfel de mare între­ de griji şi muncă, ce mai face scriitorul
prindere? Pentru că mi se pare că oa­ care sunteţi?
menii ţta Ia fivsi LI.: Scriitorul loan Iancu, se pare că
IX : Mă abţin de la termenul de iubi­ „ B U N A Z I U A ! ” deocamdată şi-a luat un lung concediu.
re, iu acest caz. Atâta timp cât toată Adică, nu mai are timp pentru planuri­
lumea îşi vede de treabă aş putea fi iu. le sale şi se implică in cărţile altora.
bit. fa mame»tul ta care apar nişte car Pe de-o parte îmi pare rău, dar pe de
tenia, a n i afţHgat să devin mai dur şi alta, asta mi-am dorit.o, asta fac.
âtnari tabtrea se duce, este automat în­ optica faţă de autor şi faţă de beneficiar. ani de muncă într.o editură. Ştim că M.P.: Astfel stând lucrurile cum se
locuită. Pentru anii, bineînţeles. Nu aşteptăm să vină ei la noi, ci ieşim poezia ne cade atât de necesară şi de împarte timpul dvs între editură, tipo­
M.P.: Să Începem cu activitatea dvs ds noi ta întâmpinarea lor. Consider că a- aceea m-am gândit cum aş putea face grafie, viaţă personală.
tipografie. Cum veniţi dvs ta întâmpina­ ceasta este o soluţie viabilă pe care de să reîntorc privirile cititorilor (şi cum­ LI.: Nu se imparte. Dacă vrei să faci
rea clientului, ce H puteţi oferi? fapt au descoperit-o alţii înaintea noas­ părătorilor) spre volumele de poezie. Ast­ ceva trebuie să-ţi dai toată strădania,
IA : Noi de fapt, avem patru tipogra­ tră, dar la economia de piaţă aşa tre. fel s-a născut ideca cărţilor de poezie să uiţi de tine şi să te dăruieşti celor
fii in două judeţe, cu filiale in Reşiţa, bule făctrt. In acest fel am reuşit să ca- de format liliput. Am dorit deci un for. Pe care îi conduci, colegilor scriitori, şi
Lugoj, Caransebeş. La noi se tipăreşte pacităm şl să achiziţionăm manuscrise mat care sş-1 atragă Pe cititor şi care în general trebuie să te dăruieşti cărţii
tot ceea ce se poate tipări cu mijloacele ce s-au dovedit bune, foarte bune, chiar s-a dovedit acum, în al patrulea an de şi produselor ce se execută într-o ti.
de «are dispunem. De la imprimate ad­ excepţionale. Cutreierând ţara, luând le­ existenţă a editurii că am avut drepta­ pografie. Deci, nu există timp liber, pen­
ministrative, până la albume de artă. A- gătura cu o serie de scriitori, chiar cu te, propunându-1 pe piaţă. Apoi m.a in­ tru că permanent trebuie să te împărţi
pticăm politică de a ieşi în întâmpina­ Uniunea Scriitorilor şi cu membrii ei teresat, ca editor, să nu fiu în pierdere. între editură şi tipografie, să îmbini
rea clientului şi umblăm după comenzi marcanţi, am descoperit manuscrise ad­ Şi nu sunt deloc, pentru că această car­ munca aceasta şi să te bucuri de fiecare
Pe la întreprinderi, instituţii, peste tot mirabile. In aceşti patru ani de când te se vinde la ora actuală foarte bine. dată când reuşeşti să faci un lucru bun
unde este nevoie de imprimate. Consi­ funcţionăm, editura noastră a scos in jur Ca editură, care vă sunt inten­ şi să fii nemulţumit când lucrurile nu
der că nn este nici o ruşine să faci acest de 400 de cărţi. Rateuri nu prea am avut ţiile pe anul acesta? ies aşa cum ai dorit, pentru că trebuie
lucra. Apelăm deci ia tot ceea ce este dar nu suntem mulţumiţi pe deplin de I.I.: Pentru anul care de-abia a înce. să vă mărturisesc, că încă suntem destul
posibil ca să ne putem asigura un venit, toate cărţile. put avem deja tipărite două volume de de nemulţumiţi de ceea ce- reuşim să
existenta şi un trai decent. Aşa că, ti­ M.P.: Cum v.a venit ideea unei reu­ poezie francofonă, două volume din poe­ facem.
părim de toate: etichete pentru tot fe. şite colecţii de poezie, cu carte tip lili­ zia lui Eminescu, urmează apoi o antolo­ M.p.: Domnule loan Iancu* vă mulţu­
Iul de produse, hârtie imprimată, şerve­ put? gie de poezie chineză şi una de poezie mim frumos pentru acest dialog şi vă
tele etc. Vă mai putem spune că suntem I.I.: Au trecut câteva decenii de când din Australia. Suntem in curs de tratati­ dorim multă sănătate şi putere de muncă,
Singurii care tipărim şl confecţionăm jo­ am debutat. Cea mal mare arimpltaire ve cu Uniunile Scriitorilor din Olanda. LI.: Vă mulţumesc şi eu şi vă doresc
c u l din hârtie şi carton pentru copii. a mea, care de fapt m-a marcat pentru Franţa şi Anglia, dorind să scoatem an. - la fel.
A vo n o gamă variată ta acest domeniu toată viaţa, este aceea că nu am putut totogii cu poezie din ţările respective. Dialog realizat de
f i omite dintre jocurile noastre sunt ceie să mă bucur ta apariţia primei mele . De asemenea, profit d* ocazie să anunţ M ARIAN A PÂNDARU

v * 9 9 9 * * 9 f f M Ş i 9
TAXE IA H i PsavlrKA ţ I r t r A f A

REVENIRE LA NIVELUL INIŢIAL
SEC R ETE.E
Taxei* vamale pentru autotu. • după un an de ia prima în­ valoarea în vamă, diminuată cu
ritmai* introduse in ţară de matriculare — 20%. 2%. Transformând-o pe aceasta
persoanele fizice au fost redu- m după ai doilea an d e la pri­ ta lei fia cursul zilei, care la
*e succesiv, respectiv la nive­ ma înmatriculare — 15%. .data documentării noastre a fost PERSONALITĂŢII
lul dp 20% până la 31 decem­ • după al treilea an de la 258Q lei/USD) vom avea 4 312
brie H»4 şi la nivelul de 15% prima înmatriculare — 1®%. x 2 58o = 11124 960 lei, ceea cş
pflaă la *1 decembrie 1995. Con, 0 după al patrulea an de ia este valoarea ta vamă, în lei. Cal­ 3. Uitafi-vă In ochii săi!
Sena Ordinului circular nc. 80/ prima înmatriculare — 5%. culând 30% (cât este acum ţaxg
{9 decembrie 1095 emis de că­ 0 după ai cincilea m & tir. vamală) din 11)24 960, vom a.
Oehii sunt oglinda sufletului
tre O t a ^ a Generali a Vămi­ mătorii ani de la prima Înma­ vea 11 124 960 x 0,30 = 3 337 488 unui om. Poate de aceea, pri­ dă de cunoaştere dar care reu­
şeşte greu să se concentreze a-
lor, prerederile H.G. nr. 960/ triculare — 3% tai. vind drept ta ochi pe cineva, supra unui fenomen sau situaţii.
Vaioazea ta vamă «sta speci­ Taxa pe valoarea adăugată deseifrezî mai repede ca «ricând
a taxelor ficată ta dolari SOA f» re taans- (TVA), care este ta a-
portul de autoturirem A — ta* jBcmft ta Iei ' pheă pe valoarea ta vamă dta tainele sale, din caracterul — ochii bulbucaţi: sunt ai u.
său. Pentru «orari* * fene să
ta setata IU 124*6$ Piua virarea toni nul disponibil care vrea să ştie
* 2 # IjH ^ ^ ta P to d Iată. d« vamale P 33748S). Derf, adunând aveţi câteva repere. firiM . in- total, să cunoască totul. Est»
cepăm cu fa c to ri «tarare: da­
« « • f i * 1996, Ia importai d * au­ U 134*68 cu *3?74*t m m ob­ că nuanţa ochilor este mai in­ un permanent curios.
toturisme efectuat atât da per­ să o pKteasră la tastHatto ţine 14462 44*. Taxa pe «doa>
soanele fizice, cât şi de persoa­ mală o persoană fizică petrii u rea adăugată pentru acest total cinta, înseamnă că persoana res­ — ochii înfundaţi: vă spun că
nele jtartdîce, se aplică taxele tm «gutuihm atlet fldptt z5 «ta­ erif . 14408 448 X 0.18 = pectivă este dinamică şi pasio­ aveţi ta faţă un temperamental,
W ta fe prevalate ta Toritul ** „ 26U33MIA lei. nală. Dacă este mai dară, mai cu o personalitate bine definită,
mal al României (30%). A ră­ lare şi cu o capacitate cQtadri. . Adăugând taxa vamală deschisă, avem în faţă o persoa. care se precipită şi atunci când
mas tarii vsftBbSă anexa « r . 2 Că Intre 1801 şi H M ta c. (3337 4M) <*1 taxa pe valoarea nă pasivă şi înclinată spre vi­ se odihneşte.
fa O K .F . nr. «73/1995, referitoa­ Valoarea lin ta « m ă este de irttu cM {*«832*0) vom abţine sare.
re ta diminuarea valorii ta va- 4 409 USD. Aceasta s* diminu­ ui» total de S9W728.6 lei, su. După culoare: După mărime:
m i In funcţie de vechimea au. ează cu 2%, deci 4400 z fă t *= tnă pe «are va trebui să o plă­
feturismulttî, după cum urmea­ 88 USD. Din 4400 scădem *8 şt tim la vamă pentru autotxris- — ochii mari: sunt ai unui
ză: obţinem 4312 USD, cât «a fi aoul în cauză. >— ochii albaştri: sunt carac­ emotiv care preferă să-şi ima­
teristici unui ora tandru, plăcut, gineze totul decât să trăiască
practic dar rezervat; concret. Atenţie însă la nesta­
VALORI IN VAMA PENTRU AŢJTQTEBIŞME 0i POLARI S .U A ) tornicia sa înnăscutăi
al >0 riS *3 — ochii căprui: no trădează o
* S - î a a _ a _ a a persoană senzuală, sentimentală — ochii mici: caracterizează
3^0
•a” ■a5, t5o' •o ® •O S - 3 => şi fidelă familiei; un introvertit şi gelos care -îşi
3 o
• a #
Capacitate g s ea. Valoare după Valoare după rapacitate s-s f o g S petrece timpul urmărind pe al­
cilindrică s * 4 ani 5 % ani 2 % cfiindrică 5 C4 « * — ochii negri: persoana .este
%% J îg | c I J JŞ s J c 8 - S S - 2 8 - 3 plină de energie, chiar agresi­ ţii.
1 ? g ,c 6 « a « n « " 3 - * « w
£ S i>,H ^ ea B > ’m > ca > co > Jf* in vă uneori şi foarte hotărâtă; După formă:
Până JaSOO cmc 1560 800 720 640 560 480 1891-1*89 cmc 14680 7320 6600 5880 5160 4400 — .ochii verzi: ne atenţionea-' — ochii migdalaţi: trădează
501- 600- cmc 2480 1280 1120 100# 880 m 1301-28» cmc 15600 7800 7000 6240 5480 4680 ză că avem de-a face cu un om
întotdeauna un sensibil care nu
« i i - 7fW cmc 3440 1720 1560 1360 1200 1649 2091-21M caic J.6520 8280 7440 6G00 5800 4960 nervos, versat şi pasional; greşeşte decât prin exuberanţa
001- 8*6 cmc 440* 2200 2000 1760 1520 1320 2101-2206 cmc 16920 8760 7880 7000 6120 5240
*81- *00 cmc 5280 2640 2400 2160 1840 1600 2201-2360 cmc 18400 9200 8280 7360 6440 5520 După aşezarea lor: sa. De cele mai multe ori este
*01-4008 .cmc 6240 3120 2890 2480 2200 1888 2301-2400 cmc 19880 9680 8680 7720 6760 5800 insă considerat puţin cam rece.
4001-1108 cmc 7200 3608 3240 2880 2520 218# 2401-2580 cmc 20280 10120 9120 8120 7080 6080 — ochii apropiaţi: sunt spe­
1101-120® cmc 8120 4080 3680 328# 2880 2440 2501-2600 eme 21206 10600 9560 8480 7400 6360 cifici unei persoane raţionale, — ochii rotunzi: ne atenţio­
*201-1300 cmc 9040 4560 4080 360# 3200 2720 2601-2700 cmc 22120 11080 9960 8840 7760 6640 dar raţiunea este mereu în de­ nează că avem in faţă un tip
1301-1400 cmc 10000 5000 4480 4000 3520 3040 favoarea sentimentelor sale. franc şj direct care preferă ex.
24*1-1500 cmc 10920 5440 4920 4400 3840 3280 2761-2800 cmc 23080 11560 10360 9240 8080 6920 plicaţiiie în locul conflictelor.
1501-1609 cmc 11840 5920 5360 4760 4160 3500 2801-2900 cmc 24000 12000 10800 9600 8400 7200 — ochii depărtaţi: caracteri­
1601-1700 cmc 12800 6400 5760 5129 4480 3840 2901-3090 cmc 24920 12480 11240 9960 8760 7480 zează o persoană spontană, avi­ VERA DUMITRU
1701-1800 cmc 13720 6880 6160 5520 4800 412# Peste 3001 cmc 25880 12920 11640 10360 9080 7800
« * ' « • # * * # * « • • • • 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 « A •