Page 2 - Calauza_1996_307
P. 2
anat in slnfba tutaror oananllăr
„Călăuza11 este invitată la ii
»» Tttaiiat
De la Paris ne-a sosit numă
Hunedoara, în cizme de cauciuc! rul 10, 11, 12 al ziarului „Româ
nul Liber". E un număr intere
Mă numesc PINTEA ELENA- e i nici vecinii, care; in majori sant şi dens. Printre semnatarii
GEORGETA, domiciliez în rnuni- tate simt pensionari şi deţin şi materialelor remarcăm p e : DO» mne a satefer
ci piui Hunedoara, str. Pădurii, maşini, nu-şi dau interesul pen RU NOVACOVICI, . EMILIA
nr. 3 ţi ca orice cetăţean al a* tru a insista la primăria oraşu BELDICEANU, SEBASTIAN NI- Mai repede Sau mai târziu, pe fiecare ne coprinde dorul fag
cestui municipiu, am observat că lui de a veni cei fn drept sa dea COLAU, DORINA BAEŞU, NI- a ajunge în locurile natale. Cele ale copilăriei. Ale tineretn. Chim
s-au mai reparat şi refăcut multe o cotă la această stradă sâ se CULAE BOGDAN, MIRCEA dacă aceste locuri sunt la câţiva kilometri, acel neastâmpăr WS
din obiectivele gospodăreşti ale îndrepte şi aptă să se aducă (ALEXANDRU MUNTEANU, chinuie până ajungem acolo. Bucuria ne cuprinde odată ce tre
urbei noastre, dar nu sunt mulţu. zgură pentru a face o stradă GEORGE PRICOP, preot dr. cem bariera comunei, iar când pătrundem în sătucul nostru
mită de faptul că unele din străzile aşa cum sunt Victor Bnbeş şi IOAN OCT A VI AN RUDEANU. simţim paşii aşa de uşori, de parcă am pluti prin aer. Bucuria
cartierelor de case proprietate Brazilor, De remarcat simt şi poeziile ne-o afişăm prin a da bineţe primului întâlnit. Prin acea
particulară ale aeestui oraş sunt Din cauza acestei situaţii nici semnate de CORNELIU COPO- întrebare ; „Ce mat faci ? Nu te-am văzut de m uh! Unde
de neimaginat. cei cu maşina de gunoi nu vin SU, AUREL CHITIC, ANDREI copiii ?**. Răspunsurile vin dintr-o răsuflare, unele peste
1b cartierul de la „Ciuperca", fiindu-le frică de răsturnarea CIURUNGA, SERAFIM PAS- Am vrea ca toate cuvintele să se verse deodată. Când ne
pe strada pe care locuiesc, nu maşinii.. Aceasta se întâmplă din LARU. (A.G.). piem de casa părintească, fiorii ne invadează şt mai tare sufle-
se poate circula când e timp de 1990-, iar noi trebuie să ducem •fa • • • • • fa • O • o * • fa-fa fa. tui. Deşi e aceeaşi casă şi aceeaşi curte, dintr-o clipă în alfa
ploaie sau dezgheţ, decât cu gunoiul cu recipientele la capă 6vedem la vremea primilor paşi duşi de mână de părinţi. Apei,
a a n e de cauciuc, dacă ai, ducă tul străzilor învecinate. mm *A târziu pe uliţa ce ne ducea spre fcoa£L Şi muU mai ■ 3 &
“
“ '
nu, rişti de a no mai avea parte Vă rog foarte frumos dacă se s a - |I după câţiva ani, când veneam aici şi ne vedeam adunaţi (,
de Încălţăminte bună. poate ea aceste rânduri să fie dat bătrânei}, în sânul familiei mari. Acum, nu mai e ce a foii.
S au asfaltat câţiva metri de publicate în paginile ziarului Timpul a trecut şt astăzi casa e pustie. Curtea la fel. Intrat» fi
drum de la „Ciuperca11 până la „Călăuza"’, poate că totuşi eine- ne cuprinde frigul. Simţim cum ne izbeşte un aer dur, parei
prima intersecţie şi s-au oprit . va- dintre cei în măsură să se c o r e s p o n d e n t a potr ionic. Parcă cineva ar vrea să ne întrebe unde am umblat ?
lucrările. Am ruga pe domnul ocupe şi de aceasta- stradă, vor De ce am părăsit această curte ? Nu rezistăm şi din nou dăm o
primar să vină în acest cartier lua cunoştinţă. mită prin sat să vedem cum se descurcă consătenii eu iama. Să
să vadă cum se circuli şi ce Pentru a vă convinge, vă rog d e la r e d a c ţ i e aflăm ce mai gândesc şi mai ales la ce se gândesc. Aflăm că
drumuri avem. să veniţi într e zi pe timp ploios Alina — 8; B.A. — Turdaş — «n» alt încă servicii pe la Mintia, Deva, sau chiar mai pe aproa
In faţa casei mele, veşnic este sau când se dezgheaţă, numai 9; Felîx — 3; A.C. —î; Silvia pe. Undi se sperie că vine primăvara şi nu ştiu cum se vor des.
apă şi noroi, care este împroş săi aveţi cu dvs şi cizme de — 5; M. Lidia — 17; George — curea cu pământul, cum or răzbi să-l lucreze ? Dar, ce aflăm fi
cat de maşini pe poartă când cauciuc. 9; Valeriu — 26; Ionică Sime- ce este mai prav e că satele comunei îmbătrânesc. Oamenii devin
trec pe stradă, şi ăm mereu u- rianul — 25; Liană — 12; Şofron din zi tm zi mai slabi, mai puţin aprigi. Cei ce trec dincolo sunt
mezeală in beci. Adevărul este PINTEA ELENA GEORGETA V. —*-10; Nistor L din Hunedoa din ce în ce mai mulţi. în acea zi, trecuse în lumea celor veşnici
V «r wm • m • • * • » • • » v • ra -**- 9; Cristal — 7; Titi — 8; Avram Manea, sau Tomiţă, cum abişnuiam să-i spunem cei mai
M. Viorica — 4; „Familia tână apropiaţi. Ş-a dus. A mai pierit un om deosebit. Un meseriaş
Cotrobăind prin genţili serviciilor secrete ră" — 3; Cristina — 4; Eli din [cum nu prea aveau multe safe. Rău este că numărul celor ce vin
in lumea noastră e din ce în ce mai mic, lăsând locul instaurării
Petroşani — 3; Marian A.B. —
I; Violeta — I; Lysa 2; „Dna bătrâneţii. Ne oprim şi la primărie, unde dăm de necazurile co.
«te la ţară 1,50/62/41“ —* 2; A.H. misiei de măsurare a pământului de pe raza satelor. Mai aflam
CAVALERII DE MALTA, SPRIJINIŢI DE SERVICIUL din Hunedoara — 1; Nelu C«w» şi câteva lucruri bune despre amenajarea unui pavilion la spi
GERMAN DE INFORMAŢII (BND), AU PUS ÎN bea din Reşiţa — 1; Theo — I; talul de bătrâni, pentru 123 de locuri. Despre aUe amenajări fn
APLICARE CREAREA „CONFEDERAŢIEI DUNĂRENE" Ina — 1; Mareş B .1 ; Cornelia cadrul sediului primăriei şi al comunei, care, nu-i alta decât
din Gheţari — 1; Gicu —1; A.P. Brănişea, eu o activitate destul de febnlă. S-o ţină iot aşa.
din Hunedoara — I; Marian —
Naivul din Petroşani —2;
1;
«PLANUL HABSBUftG* (VIII) M. Rădica — 1; CM. din B u fa ItlRON ŢIC
— 2.
FOST SCRIPTUM:
s tâ n ta t se referă b bb proiect Ii « M vise va avea câte 2-3
vizând HOM&VIA, ca şl xăaa
dfa jurul ROMÂNIEI, conside FOSTA RAPIDA ( Urmare din pag. 1) Cercetări precizează că, iii t ia
răm. bmeinţries. imperios nece zuri din 10, vârsta soţului iote
sar a ii adnrrm p fa ciumşHnţ* FSUZA D. IOAN — UHremb secinţe sociale îngrijorătoare cu 1 - 7 aii!
e fa d s pafefice rom âneşti Este După ce vor fi Beate (Biele Fenomenul este mal accentuat în soţiei, iar aproape o optime dfn
de remarcat că după destrăma corecturi sumare, volumul dvs judeţele Arad, Giurgiu, Mehe femeile căsătorite aii un soţ mal
rea CEHOSLOVACIEI şi IUGOS : de poeme se poate publica. dinţi, Hunedoara, Sibiu, Teleor tânăr. Pe de altă parte, deşi simt
LAVIE) există tendinţe secesio £ Treceţi fntr-o zi pe Ia redac- man, Caraş-Severin şi aceasta mai numeroşi, tinerii de sex mas
niste clare în nordul ITALIEI î & pe, pentru o discuţie în acest mai ales datorită mîgraţrei urbane culin sunt căsătoriţi fa proporţi®
(LIGA NORD A LUI UMBER- sens cu redactorul şef. (S.D.) (plecarea tinerilor din rural în de aproximativ 40 la sută, faţă
TO BQSSIj. cât şl pretenţii de centrele urbane ale altor judeţe). de 56 Ia şută dj» populaţia »â«
Ş» Despre familia tânără. Centrul de nară de sex feminin.
P R O F E Ţ I I L E L U I N O S T R A D Â M U Ş
de vrajbei Acestui rege ii ; SOBt
că astăzi. I- atribuite o mutţiqje de caHOefa- '’i
ic de fa Tricaatin. rfm « ţările care tive. pentru a justifica ■ acţinfaş»
Vnacfasr, note est alo. pe care el o va inRia. EI este
• in d iilă undează. fa tratatul de de numit Hercule, fa amintirea M
c o r n u ţ i * leanifatlna că ea a fost construL cane se fatenţienea- FVancois-Herrede, face de Anjnl,
da n w e, m doar pd di fa de şalul Iranului, şi după fie semnat fa anul 1996. fiul Catherinei de Medic îs şi a]
j a t c x m a m ”, preşedintele CAMEREI DEPU căderea acestuia, fii 1979, acea», actualmente arme Iui Henri II. Ifeanete de Her
eâ acest text ar trebui TAŢILOR ţi CAVALER DE tă centrală nucleară a devenit şi reactoare nucleare, Irakului. cules i-a fost dat (fa pentm *
obiect al an e i, MALTA. ce părere are de aoest mărul discordiei Intre Franţa şi ■Arest lucru este un mare pre face referinţă Ia «ntaneile* f a
plan ţă dacă B revine cumva Iran. După multiple tratative; judiciu adus americanilor. culiene, cumplit de grele
dânsului vrea responsabilitate în preţul a fost rambursat in bani In ciuda tuturor acestor ca. tortochiate, pe care va f!
MAIARAO — cadrul planului, ea lui Tudjman? şi nu in uraniu îmbogăţit, aşa tastrote, prevăzute de Nostra- a le duce spre a-şt realiza
cum fusese înţelegerea. S-ar damus, ar mai putea fi însă câ nul. Se prevede Că acest
• • • • • • • • • • • * • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • e putea crede că Nostradamus lea teva speranţe din partea unui sonaj va apare probabil sffltt a
gă, fa acest catren, două eve
P.&M.-ul in sila nare nul cu altul. Insă o face cu in rege din neamul Bourbonilor. cincca republică' şi teci, fa ţfaL
nimente care riu au legătură li
Ef ar putea să vină să scoată
pul celui de-al elneilea preş»
dinte (Jacques Chirac).
Franţa din nenorocirea în care
a Casei de cultură tenţia de a desemna ţara care ar fi din cauză neglijenţei şi a (V* i
^VWVW W W ^ W W WVWW W Ift VWVWVVVVVWVVVVW^VWVVWVVVVVVVVVVVVVV-.-. .voV V fW W W
fa marc a Casei de cuttu- judeţulwr prezentată de către dl nomenul infracţional
peva, a avut log recent Ibai» Şuretor. CE S-AR ÎNTÂMPLA? simţitori*,
, lărgită a Partidului Se 3. -— Alegerea delegaţilor pere* garia
al Muncii, filiala judeţean tru Conferinţa naţională a FSM (Urmare din pag. 1) cunoscute obsesiile imprrialts. societăţf
nedaara. Şedinţa a fost eon» prezentată de dl Pîrva Aron, set te,‘ cu adânci rădăcini istorice. în care
Snobo Kaceiy. I a ple creta® 'cu probleme organizato Făcând un scurt comentariu O asemenea obsesie, hrănită de coordonate
nară au participat domnii PlRVA rice ale partidului. pe marginea articolului semnat prezumţia destinului de a fi do Mafia locali
ARON — secretar tu probleme După o scurtă prezentare a de Otto Ilabsburg în cotidianul minatori a făcut ca Ungaria să volte, iar m
organizatorice, P O P E S C U istericului P.£xM.-uîui de la în ungar MAGYAR NEMZET, des constituie un rea» pericol pen te tot
GHEORGHE — vicepreşedinte. fiinţare şi până azi, declararea cifrăm cauzele, care au dus ta tru pacea şi securitatea din zo tăţile tranziţiei. Presa
Serba loam — membru în comi ca partid de stânga, apărător al actuala prăpastie de sentimen. nă. Drept urmare, privind în scrie tot mal aurit de
tetul director, Costel Alic, pre intereselor celor ce muncesc, au tc care separă Ungaria de ţări juru-i. Ungaria constată, nu fă natalităţii fa
fectul judeţului Hunedoara. Din luat în discuţie problemele eco le ce o înconjoară. Intr-o Eu ră îngrijorare, că este înconju precierile
partea biroului central al PSM nomice şi sociale cu care se con ropă în care statele se apropie rată de antipatie, iar supralici mătorii 50 de
a participat dl profesor univer fruntă ţara fa momentul de faţă. prin legături de RUDENIE, prin tarea ideilor revizioniste riscă gariei va scădea en 2—3
sitar dr STROIE IOAN, specia- Pe marginea materialelor pre tradiţii istorice, comune. Unga să-i erodeze imaginea, să ten. lioane.
Est in probleme de doctrină a zentate au luat cuvântul domni ria se simte stingheră, fa im sioneze de Ia zi la zi situaţia
partidului. . Vasiii Ghfiorghe„ Vlad Nicolae, posibilitate de a-şi găsi un co politică în zonă şi să-şi transfor Cert este că
Dezbaterile s-au grupat în trei Barcau Mîhai; Chirîlă Constan respondent. Această tristă con me vecinii fa inamici potenţiali. csvztfn»
puncte pe ordinea de Zi. tin şi Braica Theodorn. statare se desprinde elocvent din Constatările autorului amin. tot mai accentuată a neîncrede
L — Raportul privind alege S-a pus problema fostului ifari .remarcile autorului: „La noi in fitului articol merg mai depar rii pe care o inspiră politica
rile organizaţiei de partid în pe „Tricolorul” pe versurile lui tr-adevăr, naţiunea trăieşte prin te: „Trebuie să ne gândim şi ţa maghiară statelor din zonă, pro
rimetrul judeţului şi pregătirile A. Păunescu, ca imn al partida» limbă, deoarece suntem singuri faptul că suntem o naţiune mu voacă pe bonă dreptate îngri
pentru alegerile locale din primă lui. pe lume. Literatura noastră, în ribundă. Această situaţie jalnică, jorare Budapestei.
vară şi cele generale din toamnă. Vorbitorii au* scos în evidenţă inarea ei parte, este de excep bântuie fa toată Europa; dar Să sperăm că sprijinul State,
Raportul a fost prezentat de unirea tuturor formaţiunilor de ţie, dovadă fiind şi faptul că pentru noi este cu atât mai pe lor Unite pentru reconcilierea
di POPESCU GHEORGHE. vi stânga. este şi foarte greu de tradus". riculoasă, cu cât nu avem „ru. istorică româno-ungară va solu- ;
cepreşedinte. IOAN CORDOS, Am putea completa noi; că de apropiate". Nici ordinea in ţiona odată pentru, totdeauna, d ă i
2. — Chemarea către locuitorii EMANUEL CONSTANTIN ne sunt în schimb foarte bine ternă nu este satisfăcătoare. Fe- ferendul existent. , —— - ^ .»