Page 2 - Calauza_1996_308
P. 2

PROFEŢIILE  LUI  NOSTRADAMUS
                                                                                                           7Itatta%
             ÎN  NOUA  INTERPRETARE  A  LUI  JEAN-CHARLES  DE FONTBRUNE
     (Urmare  din  nr.  305,  306,  307)   cereşte  oraşul  Avignon   după   ar  distruge  planeta.  De  aceea   Un  fel  de  panică  în  dragoste
                                   ce  Roma  l-a  primit  cu  veşti  pli­  prudenţa  trebuie  să  fie  mare  in
      „In  timpul  celui  de-al    ne  de  amărăciune.  Un  mesager   aceste  timpuri.   Reîntoarcerea
                          cincilea  al  ambasadei  va  pleca  la  Ca-   creştinismului  la  Ierusalim  ar  fi   Nu  era  nici  toamnă,  dar  nici  iarnă.  O  tânără  domnişoară
      —  un  mare  Hercule  —      nino,  după  ce  Carpentes  va  fi   un'  prilej  de  reînnoire  spirituală   trecut  printr-o  noapte  albă,  neputându-şi  lua  gândul  de  la  ă
      Templul  va cădea            luat  prizonier  de  către  un  ge.   care  ar  putea  aduce  sfârşitul  pe.   'târârea  prietenului  de  a  pleca  a  doua  z i. la  Mănăstire.  Se  trezi
      sub  mâna  belicoasă".       neral  al  drapelului  roşu  şi  ne­  rioadei  materialist-destructive  a   buimăcită  şi  ochii  ei  mici  şi  strălucitori  scoteau  la  iveală  •   M k -
                                   gru.   Numeroase  ţări  islamice   omului.  De  aceea  şi  aceste  pro­  nire.  Când  puse  ochii  pe  ceas,  constată  că  e  târziu  şi  o  să  în­
      Acesta  este  un  alt  catren  în   au  roşu  şi  negru  în  drapelul  lor,   feţii  ale  lui  Nostradamus,  vin   târzie  la  serviciu.   Norocul  domnişoarei  că  mica  întârziere  n-a
     care  templul  simbolizează  Bise­  cum  ar  fi:  Irak,  Siria,   Libia,   să  avertizeze  omul  asupra  gre­  fost  observată,  dar  „disperarea“  ce  o  cuprindea  o  trăda  că,  ceva
     rica.  Şi  cum  s-ar  putea  interpre   Egipt,  Sudan  şi  Yemen.   Dar   şelilor  pe  care  este  gata  să  le   i  se  întâmplase.  „Ce  ai,  dragă,  zise  o  colegă ?“.  „Ce  să  am ?  Trec
     ta  acest  catren?!  In  timpul  ce   care  dintre  ele  va  fi,  oare?  facă.  Pentru  că  de  urmările  a-   şi  eu  printr-o  Zi  nefastă.  Sunt  un  pic  necăjită.  Atât".  Pe  la  orele
     lui  de.al  cincilea  (regim  rep   După  distrugerea   Parisului,   cestor  greşeli  se  va  face  singur   amiezii  a  sunat  telefonul.  „Cit  domnişoara...  vă  rog".  Cea  căuta­
     bliean)  un  rege  va  dori  'să  el   Nostradamus  anunţă  distrugerea   responsabil,  riscând  distrugerea   tă  prinde  cu  sfială  receptorul.  „Alo",  „Ce  faci  dragă ?*.  „Ce  să
     bereze  Biserica  (Roma).   Din   Romei  şi  reîntoarcerea  creştinis­  propriei  sale  specii.  Dar  va  as.   fac,  încă  n-am  plecat.  Am  putea  să  ne  întâlnim  astăzi ?".  „Cu
     tr-un  alt  catren  aflăm  că  „Ma   mului  ia  originea  sa,  ceea  ce   culta  el  oare  aceste  avertismen­  mine,  nu",  a  venit  replica  domnişoarei.  Peste  toată  convorbirea
     rele  Chyren-   vă  cuceri  oraşu   înseamnă  că  se  va  reîntoarce  la   te?  Destinul  omenirii  stă  astăzi   s-a  lăsat  liniştea.  A  urmat  iar  o  seară  şi  o  noapte.  O  vreme  de
     Avignon,/  In  timp  ce   Rom   . Jerţisaiim.  ,.   ,       in  mâna  câtorva  şefi  de  state.   scormoneli  prin  suflet.  Nu  putea  să  înţeleagă  gestul  şi  cuvintele
     luptă  cu  .disperare./  Un  luptă   Desigur  că,  ideea  unui  al  trei­  Cheia  dezastrului   este  la  voia   celui  în  care  crezuse  aşa  de  mult.  A  doua  zi,  aceeaşi  colegă  o
     tor  pleacă .la  Chanignon/   Ia   lea  război  mondial  nu  este  pen­  lor.  De  ei  depinde  dacă  închid   descoase.  „Ce  ai,  dragă.  Nu  ţLa mai trecut necazul ?“.  Întrebarea a
     Carpentrans  este  luat  de  duce.   tru  nimeni  îmbucurătoare.  EI  ar   sau  deschid  furia  oarbă  a  de.   ! rămas  fără  răspuns.  N.au  trecut  decât  câteva  minute  şi  iar  a
     le  negru  şi  roşu”.  Interpretarea   devasta  un  şir  întreg  de  oraşe   zastrului.    j sunat  telefonul.  „Cu  domnişoara...  vă  rog".  „Alo, -dragă,  azi,  tre­
     lui  sună  astfel:  Marele  Henri  cu-  şi  ţări,  ar  pustii  dacă  nu  chiar  DARIA  DUCA  buie  să  te  văd.  Nu  mai  plec  unde  ţi-am  zis;  fiindcă  nu  avem  su­
                                                                                                 ficiente  materiale  să  facem  reparaţiile  la  clădirea  mănăstirii".
                                                                                                 La  aceste  cuvinte  ochii  tinerei  domnişoare  s-au  luminat.  Au  că­
                                              C O M U N I C A T                                  pătat  strălucirea  de  altădată.  Parcă  erau  cei  mai  frumoşi  ochi
                                                                                                                                        Toate  ofurile  s-au
                                                                                                 din  lume.  Jucau  privirile  ca  nişte  aluniţe.
      Voci din public                 La  cererea  filialelor  MER :  Bucureşti,  Bucureşti  Sectoare,  S.A.I.,   stins.  Panica  a  trecut.- Au  urmat  zile  de  vis.  Un  revelion  frumos,
                                                                                                petrecut  cu  alţi  tineri.  Timpul  dragostei  să-i  poarte  departe /
                                   Bistriţa  Năsăud,  Constanţa,  Vaslui,  Iaşi,  Prahova,  Teleorman,  Hu­                               M I HON TIC
       TRADIŢII, OBICEIURI,        nedoara,  Vrancea,  Dîmboviţa,  Olt,  Argeş,  Ialomiţa,  Harghita,  Galaţi,
            SENTIMENTE             Vîlcca,  Buzău,  Mureş,  Sălaj,  Brăila  care  înglobează  peste  75  la
                                   sută,  dl  EDUARD-VICTOR  GUGUI,  PREŞEDINTELE  PARTIDULUI
       Relaţiile  Intre  oameni,  cu­  MER   a  hotărât  să  reconstruiască  împreună  cu  aceste  filiale  un   P.D.S.R.-ul  la  mineri  acasă
      nosc  o  bogăţie'nemăsurată  de   adevărat  partid  ecologist  naţional,   care  să  reprezinte  aspiraţiile
      forme,  eie  stabinndu-se  atât   electoratului  ecologist  din  România,   sub  denumirea   PARTIDUL   PDSR  şi.a  pornit  campania   dl  prim-ministru  •   Jocul  de  ac­
      în  procesul  muncii,  cât  şi  in   ECOLOGIŞTII (MER).                                  electorală  in  judeţul  Hunedoara,   ţiuni  „în  două  capete"  al  dlui
      viaţa  de  familie,  în  raport   T o t. ceea  ce  s-a  -votat  după  retragerea  acestor  filiale  din  Con­  începând  cu  Valea  Jiului.  Ieri,   Funar  a  început  să  ne  cam  o-
      cu  persoane   cunoscute  sad   siliul  Naţional  din  27.  01.  1996,  orele  18,00,  nu  este  statutar,  neîntru-   1  februarie,  dl  ADRIAN  NAS-   bosească  •   Ovidiu  Muntean  nu
      necunoscute.  Gândurile  unor   nindu-se  cvorumul  de  prezenţă  de  2/3,  conform  art  25  din  statutul   TASE,  liderul  acestui  partid,  în­  este   o  problemă   politică,   ci
      oameni  la 'început de  an,  sunt   MER.                                                 soţit  de  dl  DORU  IOAN  TA-   una   tehnică.   De   aceea,   in
      influenţate  de  tradiţii,  obice­  Filialele  semnatare  ale  acestei  declaraţii  sunt  continuatoarele   RACILĂ  şi  dl  MIRON  M1TREA,   acest  moment  nu  ne  interesea­
      iuri  şi  nu  în  ultimul  rând  de   de  drept  ale  MIŞCĂRII  ECOLOGISTE  DIN  ROMANIA.  au  fost  întâmpinaţi  de  mineri   ză.  Nici  dânsul  nu  este  vinovat
      sentimente.                                                 EDUARD-VICTOR GUGUI,         şi  de  majoritatea  oficialităţilor   că  a  fost  atras  in  acest  joc,  dar
       Iată  câteva  gânduri   „din                                      preşedinte  .
    I                                                                                          judeţene  intr-o  autentică  atmos­  este  vinovat  că  nu  s.a  consultat
      public",  adresate-  semenilor,   m   •  mm>  0 mem  0  mmm  0 mmm  0   0 mmm 0 mmm 0 ^mm 0 mmm 0 * ■ »  •   mmm  •   0 mmm 0 mmam m m  feră  de  sărbătoare.  Oaspeţii  au   şi  cu  noi  •   Chestiunea validităţii
    | acum  la  început  de  an,  de-                                                          avut  mai  intăi  o  întrevedere  la   acestei  numiri  o  poate  face  doar
    * sigur,  sub  salinul  unei  înalte  Vădim  sau  Mâgureanu?                               lig a   Minerilor,  cu  dl  MIRON   ministrulâinterimar  sau  viitorul
    * purităţi  morale,  aceasta   In                                                          COZMA,    apoi  o  întâlnire  cu   ministru  desemnat  al  telecomu­
    t pofida  faptului  că,  au  trecut   (Urmare  dm  pag.  1)  reanu,  că pe  dl  C.V.  Tudor  ştim   membrii  marcanţi  ai  PDSR-ului   nicaţiilor  •   PDSR  nu  doreşte  să
    * deja   câteva  săptămâni  din                              'că  face  lunar.             din  Filiala  Hunedoara.  La  am­  „scape”  de  PRM  (în  contextul
    |  1906.  Sunt  gânduri  ale  unor   ce  bani  îşi  fac  studiile,  tocmai   Părerea  mea  este  că  V.  Mă-   bele,  presa  nu  a  avut  acces.  Dar   alianţei)  dar  colaborarea  poli­
    * conducători  de  societăţi  şi  nu   acolo  şi  ce  sacrificii  face   în   gureanu  trebuia  să  îşi  dea  ime­  la  conferinţa  de  presă  ce  a  ur­  tică  cu  acest  partid  nu  ne  mai
    I numai,  care  ne  fac  pe  această   schimb  „tăticul".  Statelor  Uni­  diat  demisia,  cel  puţin  de  ru.   mat,   s-a  declarat:   ADRIAN   interesează.  Noi  suntem  pentru
    * cale  o  invitaţie  de  a  vizita   te?  Pe  lângă  cheltuielile  cu  „co­  şine  dacă  din  alte  motive  nu  o   NASTASE   •  Vizita  în   Valea   o  politică  civilizată, «cu  limbaj
    | unităţile  pe  care  le  conduc,   pilaşii"  şi-a  mai  construit   la   face,  este  o  ruşine  de  a  mai   Jiului  face  parte -din  programul   adecvat  •   Politica noastră  actua­
    J în  dorinţa  ca  cei  care  le  tre-  Poiana  Ţapului  o  enormă  vilă   conduce  o  asemenea  instituţie  şi   turneului  politic  al  PDSR,   în   lă  este  de  a  colabora  cu  toate
      cem  pragul,  să  le  devenim   de  cca  2  miliarde  lei  plus  o  al.   regret  sincer  că  în  ţară  nu  sunt   vestul  ţării.  In  cadrul  Întâlnirii   formaţiunile  sindicale  In  măsu­
    Îcolaboratori  şi  de  ce  nu,  be­  tă  vilă  mare  în  Bucureşti.  Pe   mai  mulţi  ca  V.  Tudor,  oameni   s-au  pus  mai  intăi  in  discuţie   ra  în  care  acestea  o  doresc  şi
      neficiari.                   care  salariu?  La  TVR  în  loc  să   cinstiţi,  patrioţi  şi  buni  creştini.
    I                                                                                          unele  chestiuni  in  legătură  cu   ele  •   MIRON  COZMA  —  legă-
       Sistematizând  gândurile  a-  se  disculpe  îl  discută  pe  sena­  Fiind  un  ziar  independent,  am   colaborarea  dintre  partid  şi  Li­  tura  dintre  PDSR  şi  organiza­
       minţite,  acestea  ar  f i :  „Con-   torul  C.V.  Tudor.  Câte,  Cine  a   încrederea  că  veţi  publica  cele   ga  minerilor  •   Destituirea  minis­  ţia  sindicală  pe  care  o  conduc
    { ducerilor  administrative,  le-  Creştinilor  a  dat  dl  V.  Măgu-  scrise  de  mine.   trului  ADRIAN  TURICU,  va  a-   este  un  început de  alianţă  •   Am
    *  gislative  şi  executive  ale  ju­                                                      fecta  într-o  anumită  măsură  re­  dat  prilejul  tuturor  partidelor
    Ideţului  şi  municipiului,  sâ-                                                           laţia  dintre  PDSR  şi  PUNR  •    ca  să  se  apropie  de  noi,  să  ne
    î  lariaţilor  firmei  amintite,  fa-   IMPORTANT PENTRU ISTORIA NEAMULUI                  Acesta  din  urmă  a  cretă  o  sta­  ofere  ceva,  dar  numai  PDSB-ai
    | miliilor acestora, tuturor clien-                          taliu  pentru  Complexul  muzeal   re  de  ambiguitate  prin  modul   a  făeut-o  •   Alianţa  vine  ca  o
                                    In  ultima  şedinţă  de  lucru.
    »  ţilor  şi  partenerilor  de,  afa-   Consiliul  judeţean  s-a  Întrunit   Cetate  Deva.  După  toate  proba­  cum  s-a  făcut  desemnarea   In   concluzie  finală  la  conlucrarea
    I  ceri,  cunoscuţilor  şi  prieteni,   spre  a  discuta  şi a  supune  apro­  bilităţile,  In  sensul  celor  «fixa.   funcţia  de  director  ROMTELE-   bună  cu  guvernul  a  Mineritul
    î lor „M ULTA SANÂTATE.BU-     bării  {danul  de  urbanism  şi  a-   ta te,  vom  avea  peste  câţiva  ani,   COM a dlin OVIDIU  MUNTEAN   din  România  nu pbate fi  desfiia.
    |  CURIE,   ÎM PLINIREA  DO-   menajare  teritorială  a  judeţului.   două  puncte  de  atracţie  turisti­  •   Ministrul   Turicu  a  operat   ţat  ca  şi  când  ar  fi  o  cameră
    *  RINŢELOR,  UN  GÂND  BUN,   Două  au  fost  direcţiile  principa­  că  majoră,  ce  vor  pune  in  va­  schimbarea  fără  consultarea  cu  pe  care  pui  lacăt  şi  gata.  (MX.)
    |  PROSPERITATE  ŞI  FERICI-   le puse in  discuţie in  acest sens:   loare  —  după  cum  merită  —
    I  RE".                        Planul  urbanistic   de  detaliu   locuri  deosebit  de  importante
    j   Dar  iată  şi  semnatarii - a-   pentru  Panteonul  Moţilor  la  Ţe.   pentru  istoria  neamului     Viol  eu  degetul
    I  cestor  gânduri:  OLGA  DO-                                     M ARIANA  PANDARU
    *  NISA (S.C.  TAM ARA  SPORT-   bea  şi  Planul  urbanistic  de  de­                          (  Urmare  din  pag.  I)   păcate  cu  proasta  asta!"   ŞI,
    I  COM  S.RX.  Deva),   ANA                                                                                              „Sluga",  alias  Ionuţ  Georgescu,
    ’  HANGIU  şi AURELIA STAN-                                                                plângea,  dar  n-avea  cui.  Mas­  a  trecut  la  executarea  „porun­
    ;  CESU  (S.C.  ACOMA  S.R.L.         A  fost prins de poliţie                             culul  intrase-n  călduri,  simţea   cii"  nababului,  folosind  degetuL
    i'Deva),  farm.  IU LIA   HAMZA                                                            nevoia  „descărcării".  Intre  timp,   „Bă,  să  n-o  vătămi,  că  te  coto­
    *  (S.C.   IU LIA   FARMACIA                                                               dincolo  d«  fereastra  fără  perdea   nogesc!".
    î  S.R.L.  Hunedoara),  M ITRITA                                                           se  opriseră  „spectatorii",  trecă­  Nu  se  ştie  unde  s-ar  fi  ter­
                                                                             la
    I  ŞTEFAN   (aC.  APRODCOM                chiar  de  ziua  lui ■ n                         tori  de  ocazie,  asistând  la  sce­  minat  „verificarea"  cu  -deştul"
    |  S.R.L.  Deva  —  cu  un  viitor   GHIŢA  DANIEL,  de  25  ani.   radiat)  şi  neinmatriculat  Fapta   nă.  „Te  rog,  crede-mă,  sunt  cum   a  vaginului  fetei  dacă  nu  inter­
    |  magazin  pe  bulevardul  Cor.   din  Deva,  a  fost  depistat  de  pa­  a  fost  comisă  exact  in  şina  lui,   m-a  făcut  mama!  Cruţă-măl“  O   venea  poliţia.  O  scenă  terifian­
    *  vin  din  Hunedoara),  M ARIA   trula  poliţiei  rutiere  din  Deva   de  naştere  —  ÎL   OL  1990.  Fapta   clipă,  „taurul"  înfierbântat   şi   tă  în  feţa  a  18  spectatori,  căro.
    I  DUMA  (S.C.  COMRODSTAR    în  timp  ce  conducea  an  auto­  intră  sub  incidenţa  legii  penale   pus  pe  fapte  mari,  a  părut  că-şi   ra  le-a  lăsat  imaginea  dezgus­
    !  S.R.L.  Deva),  MIHAI  PAUL   turism  marca  MAZDA,  cu  nu­  şi  se  pedepseşte  cu  tneb*soare.  revine,  ordonând:  „Slugă,  treci   tătoare  a  unor  brute  cu  chip  do
    |  DUMA  (S.C.  MICHAEL  EXI-   măr  fals  de  circulaţie  (2  HD-4242            (E.O.)   şi  verific-bl  Vreau  să  nu-mi  foc  om.
    *  CO  S.RX,  Deva),   ESTERA
    I GRUBER  (S.C.  COMEX  IN-
    1  DRA  S.R.L.  Deva),  JEFLEA
    î  VIRGINIA  şi  VIORICA  SU-     OFERTA DE LUCRU              „Suntem  decişi să ieşim  din  chingile  blocajului  financiar"
    |  CIU  (S.C.  ALIM TURN  S.R.L.   Caut  societate  serioasă  (sau  un
    *  Deva)  şi  conducerea  societă-   meşter  priceput)  pentru  lucrare
    I ţii   ADI  &  VALI   (unitate   de  încărcat  pereţi  interiori   la   .  (Urmare din  pag.  1)  ma  de  proprietate,  aceasta  cu   cu  apă  —  respectiv  echilibrare
    !  aflată   lângă   restaurantul  bloc,  apartament  4  camere.  In-                       toate  riscurile.  Continuăm  dru­  —  presiune  pentru  municipiul
                                                                                                                                         Pentru
                                                                                                                                                  S.C.  SI.
                                                                                               mul  pe  linia  privatizării,  a  creş­
                                                                                                                             Hunedoara.
    t „Gambrinus“.  Hunedoara).   formaţiii  la  telefon  615545,  după   tăţi  de  informatică,  proiectare,   terii  competitivităţii  noastre  prin   DERURGICA  S.A.  reparaţia  C0k
                                                                 lucrări  de  laborator,  import-ex.
             A  consemnat
                                  ora  20.  Sunaţi  numai  dacă  pre.
             IOAN  VLAD           zentaţi încredere I            port;  şcolarizare,  calificare,  cul­  calitate,  preţ,  termene.  Aceasta,   pitalâ  la  furnalul  nr.  5  şi  in­
    \                          I                                 tură  şi  sport  în  bazele  proprii.  mai  ales  că  avem  cerinţe   tot   stalaţia  de  turnare  continuă  la
                                                                  Rep.:  Spuneţi-ne  cum  s.a  de­  mai  mari  pentru  lucrări  în  străi­  O.E.  II,  ambele  lucrări  cu  teiw
                                                                 butat  în  anul  1996?        nătate  în  domeniul  în  care  sun.   mene  de  finalizare  in  acest  an.
     PREŢURI  ÎN  PIAŢA  AGROALIMENTARA  DIN  DEVA                                             tem  abilitaţi  de  Institutul  S.L.V.   Ne  gândim  la  continuarea  ac.
                                                                  Dl  ing.  Doru  Gaiţa :  In  pri­  MUnchen  pentru  a  executa  In
      Produse  lactate:  Lapte  —  1200   Alte  produse:  Mere  —  1000-   mul  rând  suntem  decişi  să  ie­                tivităţii  cu  metode  eficiente  şl
    lci/litru;  smântână  —  3000  lei/   1200  lei/kg;  struguri  —  4500  lei/   şim  din  chingile  blocajului  fi.   Europa  construcţii  şi  confecţii   .implementarea  lor  in  practică
                                                                                               metalice  ou  tehnologii  şi  perso­
    borcan  de  800  g;  brânză  oi  —   kg;  roşii  de  seră  —  4500-5000   nanciar,  care  la  nivelul  firmei   nal  propriu.  pentru  creşterea  eficienţei  fie­
    700o  lei/kg;   brânză  vaci   —   lei/kg;  varză  verde  —   700  lei/   noastre  se  ridică  la  zeci  de  mi­         cărui  angajat   De  asemenea,
    2000-4000  lei.                kg;  varză  murată  —  1500  lei/kg.                          Rep.:  Ce  vor  lucra  construc­  continuăm  aplicarea  planului  de
      Produse  rădăcinoase :  Morcovi  Flori:  Frezii  —  1000-2000  lei   liarde  de" lei  şi  asta  prin  con­  torii  în  această  perioadă  şi  nu   afaceri  care  vizează  următorii
    —  600-800  lei/kg;  ceapă  —   600.   firul;  Trandafiri  — 3000-5000  lei   tinuarea  politicii  economice  în­  numai?  zece  ani.  Şi  încă  ceva.  Avem  o
    800  lei/kg:  usturoi  —  2500  lei/   firul;  Cale  —  2000  lei   firul;   cepute  în  1994—1995.  Suntem  In   DI  ing.  Doru  Gaiţa:  Lucrările   deviză  proprie:  „să  privim  fir­
    kg  sau  500  lei/grămadă:  cartofi  Gerbere  —  2500  lei  firul;  Ga­  perioada   ajustării  programeloir   sunt  multiple  şi  ample  dar  de   ma, din  punct  de vedere  al  com­
    —  1000-1200  lei/kg;  arpagic  —   roafe  —  1000-1200  lei  firul.   valorice  şi  fizice  la  beneficiarii   o  importanţă  deosebită  ar  fi  ce­  petitivităţii  peste  zece  ani,  ca
    2500  lei/kg.                 --------- ----- ^    EMANUEL  C.  nesolvabiii,  indiferent  d§  for.  le  de  termoficare  Si  alimentare  şă  fie  yiabilă  în  anul  următor"»
   1   2   3   4   5   6   7