Page 3 - Calauza_1996_309

■w h ă z iu a - ; „U FOST NI SUSŢINĂTOR FEROCE M DOMNULUI MESCU..."

K £P .: •— Domnule senator, aş vrea s i vă Întreb, In fiecare dintre noi pe baza propriei sale conştiinţe şl pentru diferitele unităţi economice din municipiul Deva
M im ul rând, ce calităţi trebuie să aibă un om politie 1 având fiecare pregătirea juridică, va analiza şi va vota şi bineînţeles pentru aplicare» Ordonanţei privind tine.
« m a b ţ W OTNAITO OCTAVIAN ^ ~ Vedeţi. daeft se face vinovat dl Vădim Tudor «le săvârşirea vreunei rii căsătoriţi, pentru atribuirea locuinţelor acestora, care
sau nu. in momentul de faţă nu vă pot spune, sunt chiar năpăstuiţi de soartă te această conjunctură
tâT veiriculat. ae U liiia ii— I fi sT ^T * w « cu ia, pentru că nu ne-am făcut această imagine, urmează ca a economici de piaţă.
care dorim să • ia săptăm ânile viitoare să definitivăm această la te a — Aţi fost implicat In acţiunile ivite după inunda­
adevăratul cercetărilor, far după aceea să întocmim raportul. După ţiile din Decembrie ?
consider câ omul întocm irea raportului vă pot spune concluzia. — Da, am participat şi la comandamentele care
catttăţt — Cum găsiţi Dvs publicarea de către Virgil Măgu­ s-an înfiinţat pe lângă Prefectura judeţului Hunedoara,
sociale reanu a propriului dosar ? De ce în „Evenimentul zilei* ? am test împreună cu prefectul, cu subprefectul în teri­
să fie un om c« • pregătire profe- - i De ee te „Evenimentul zilei*, încep cu finalul toriu, am fost fi te zona Bradului, unde apa a făcut ra­
i w u cm c s i aibă • viziune m ai lar­ întrebării Dvs, nu cred eă are prea m ultă im portanţă, vagii destul «le m ari. Am fost şi pe Valea M ureşului,
gi pafiM titoton ăc b te r^ e b re a fenomenelor sociale nade s-a publicat propriul dosar al dnuiui Măgureanu, unde de asemenea au existat, dar cu efecte mai reduse,
f t f h t d te aarirtstna M care, bineînţeles trăieşte, putea să fie orice ziar, inclusiv „Călăuza* ziarul Dvs. aceste inundaţi). Am participat şi la distribuirea aju.
d» a taţrirp i. fenomenele care se petrec in a- Deci nu cred că a re vreo im portanţă ziarul în care s-a toarelor care au fost trim ise de guvern fi din alte părţi
publicat. De ce a făcut-o? Vedeţi din punctul acesta de din ţarii şi de la alte asociaţii no n-guverna mentale care
să vă întreb dacă există anum ite me­ vedere, părerile sunt îm părţite. Unii spun că s-a greşit, au ajutat sinistraţii te această perioadă, m-am im plicat
ii ajută mai bine pe un cetăţean, pen­ d ţS spun că tone a făcut. Eu personal consider şl a . îa sensul de a vedea la teţa locuia! fi bineînţeles îm­
ăm ca" acest» a i ajungă om politic ? ee&şta este o părere personală, că nn rin momentul pro­ preună cu factorii de decizie, să luăm măsurile care
— ia ţările; să zicem cu » dem ocraţie dezvoltată, cu pice de a se face O asemenea declaraţie, având in vede. trebuiau luate în momentele date.
p r i t a u iu acest sens, oamenii politici sunt oameni de re poziţia dnuiui M ăgureanu. Dacă totuşi, se dorea o — Am văzut şi sim ţit in 1990, într-o anum ită îm­
m eserie; d eri devine o profesie in sine. C alităţile pe transparenţă, pentru O reală inform are a opiniei publi­ prejurare că sunteţi atras de personalitatea dlui Ion
M m rră n ii să le aibă an om politic? S-a început şi la ce, să se cunoască ce a făcut în trecut.- trebuia să se Iliescu. Ce vă fascinează la persoana preşedintelui ?
Dvs cunoaşteţi, im 1993 mi se pare, s-a găsească. Zic eu, un alt moment. A dat naştere unor — In prim ul rând am fost un susţinător feroce al
de ştiinţe politice, un iei de şcoală discuţii contradictorii tocmai în această perioadă pre­ domniei sale. Ce mă atrage ? Mă atrage capacitatea dom.
rea de a pregăti în ade- electorală şi se poate da interpretare diferitelor teze, a niei sale de a vedea fi a interpreta adevărata societate
a lc u vânt ului oamenii politici de utâin# şi diferitelor Idei, platform e politice, se poate interpreta românească, la ora actuală şi viziunea domniei sale de
sic ea. e foarte bun. Patern spune că ar e t e benefic, că este te defavoarea unităţii pe care dân­ a realiza aceste, dacă vreţi, programe, proiecte care te.a
profesii care să ajute la form area acesta» sul o conduce. M area m ajoritate susţine că e. în defa­ preconizat încă din anul 1990. In primul rând am apre­
N -aţ spâne că a r exista unele me- voarea acestei unităţi pe care dânsul o conduce. Servi. ciat la dânsul calitatea de a fi om, de a înţelege în a-
■ p r iu a predestinate. Desigur că pentru tM Român de Inform aţii este o instituţie care are un devăratul sens al cuvântului conjunctura actuală, de a
această meserie, adică meseria de jurist, u dă regim aparte, este reglem entat prin legea de organiza­ putea să înţeleagă necazurile şi dacă ’ vreţi dorinţele
pecibitifsliB da a interpreta mai eşer faţă de altele, da­ re şi funcţionaro a acesta! servieta şi nu cred că era m arii m ajorităţi a populaţiei. Bineînţeles m-a determ i­
torită şt pi ip itirii pe care e are un jurist. Această me­ benefic pentru această unitate. Deci te această etapă, nat şl capacitatea domniei sale de a fi în primul rând
serie este cu e bogată' paletă de interpretare şi îi d i ciad sunt generate foarte m ulte cenvelsii. vedeţi că situaţia om, iar după aceea om politic, iar te final, preşedintele
pariM B ltfta de interpretare a dtferitetor fenomene. Deci, tetom atională este toarte diversificată te perioada ac. unei ţări. Din toate punctele de vedere, aceste entităţi Pe
m pune in primaţi rând meseria de jurist. Nu aş vrea toată şi nu cred e l era benefic pentru această unitate care trebuie să te aibă n personalitate de acest gen,
Să fiu înţeles greşit, dar acest lucru cred că trebuie acum. Să se discute Calităţile sau capacitatea şefului s-an strâns in persoana domniei sale, fi zic ea că, mo.
SUbbniat, că şi alte meserii pot duce la form area omului Sftl-ulul. mretaw. m ai bine zis un al doilea om care să însumeze
In acest context ar fi filozofii, economişti*» chiar toate aceste calităţi, nn există te eşhfierttt acesta al
medicii ş a a u l. Deci, intr-un cuvânt, cam oamenilor potitiel din ţară. Deşi sunt convins că ia
riile se pot preta dacă omul respectiv are ca. alegerile din acest an, 1999, vor fi foarte m aiţi caiuG.
care vorbeam mai înainte, respectiv posibili, Hisidji cb <1 avocat Octavei daţi pentru preşedinţie, dar am m area convingere şi
de a interpreta, pesibilitatea de a vedea în spaţiu încredere eă eletoratul din ţara noastră, m ajoritatea va
om ul politic perfect, credeţi că avem astăzi In România Munteanu, senator de Hunedoara fii să aleagă pentru binele nostru al tuturor şi pentru
âCeste fenomene sociale şi politice.
— Pornind de ia viziunea Dvs., de ia cum vedeţi
binele ţării, nu num ai pe plan intern, dar şi pe plan
oaţusni politici adevăraţi ? Dacă vreţi, daţi şi nişte exem­ extern. Aţi văznt câ in ultim a perioadă de tim p, res­
pectiv din 1994, ţara noastră, datorită politicii externe
ple. —. Vreau să vă întreb dacă în judeţul Hunedoara, pe care noi am dus-o, a reuşit să-şi câştige un bine me­
— înainte de 1989 nu puteam vorbi de un oro po­ Dvs vedeţi oameni politici copţi. ritat Ioc. A fost tot timpul in ascensiune. Cu toată si­
litic ia adevăratul sens al cuvântului, fiind vorba doar —■ La noi in judeţ-. Judeţul e reprezentat la nive­ tuaţia geografică şi politică dificilă a ţării noastre, a
fîo e siagară fprm aţiuae politica, de nişte doctrine care lul parlam entului de aproape tonte form aţiunile politi­ reuşit să facă faţă tuturor problematicilor fi confticteler
sat fost cunoscute şi se ştia despre ele, deci nu insist ce care sunt reprezentate in parlam ent, foire parlam en­ care s-au născut — asta bineînţeles numai cu tactul şi
dMtprâ Im. Mu puteam vorbi de form area unuj om po­ tari. m area saajoritafe au fast oameni care s-au form at cu diptom aţia care îl caracterizează pe preşedintele
litic. deşi trebuie să recunoaştem, s-a vehiculai şi arata. te această perioadă de triap «te trei ani de zile. Ma» mult Iliescu. Sperăm fii realizăm tot ce s-a propus, respectiv
Deci erau aceşti activişti care Învăţau cum trebuie să decât atât, «tear mm stegar coleg, deputatul Timiş a par­ de a fi aşa cam , neam «torit fi ne dorim.
aplice doctrina acestui partid te răadul m aselor-. După ticipat şi la vechea, ou vreau să spun legislatură, pen­ — Ca om politic, deci personal, dacă ar fi, să vă
1999. sigur <3 înţelegerea, eonotaţie sociali; politică din tru că nu a test legislatori, la constituantă, fi. probabil daţi un vot pentru influenţarea asupra României de
ţară, neeesija form area unui alt tip de om. B a rio d o ja că are a experienţă din acest punct de vedere. Părerea către Est, în speţă de către Rusia, sau de către Vest, de
pe experienţele din' trecut şi iuându-te in contextni ac. mea personală e că acest parlam ent este într-adevăr o către Statele Unite, mai bine" zis, pentru cine aţi opta
h n l al societăţii noastre, n a cred că pR los vorbi astăzi şcoală pentru1 fin e n if politici. Am avut şi Cu această personal ?
do un fel de oameni care să fie te adevăratul sens al posibilitate de a ajunge te parlam ent şi de a mă for­ — Cu vecinii noştri, noi am avut întotdeauna a .
politici. Avem intr-adevăr oameni ma, Sunt în form are din punctul acesta de vedere al ceasta, politică de respect, de neamestec, neagresiune.
— te această perioadă s-au form at ca adevăraţi oameni omului politic. Dacă avem iu adevăratul sens al cuvân­ Acum iproblema influenţelor, noi aşa am fost obişnuiţi,
In prim ul rând aş vrea să menţionez aici pe tului şi la adevăratele cerinţe un om politic, personal în aceşti 30 de ani, am fost influenţaţi de partea aceas­
d l preşedinte Iliescu, care a dat dovadă ui această pe» nu văd să fie, «Iar In form are sunt-,. ta estică, respectiv de către rusii cu doctrinele (or, cu
rioadă de tim p d e o înaltă capacitate politică, şi în a- — Dar la nivelul administraţiei, al şefilor de for­ modul lor de organizare. Aţi văzut şi cunoaşteţi fi Dvs
«tovâratul sens al cuvântului este un om politic. De ase­ maţiuni politice din judeţ, al acelora încadraţi deja în la ora actuală, acestea s-au schimbat. Bineînţeles eă în
menea putem vorbi de celelalte personalităţi, sau dacă administraţie. etapa actuală, adică in perioada aceasta, noi am vrut nu
vreţi, lideri politici de ia toate form aţiunile politice. Aş — Intre liderii politiei, la nivelul judeţului nu am să copiem, dar totuşi să fim influenţaţi de statele
‘ începe bineînţeles cu di Nâstase, care este in formare văsuţ încă pe Cineva care să se remarce in mod deose­ cu o democraţie mai dezvoltată re a noastră, ţă rile din
ca mo politic. Acelaşi lucru, ca să nu fiu acuzat că vor» bit, Sunt oameni «atre au intr-adevăr calităţi deosebite, partea aceasta geografică, respectiv vestică a Europei,
numai de reprezentanţii form aţiunii politice pe care d»r eare bineînţeles trebuie să’ se formeze, trebuie să au avut această democraţie. Nu se pune problema cum
• reprezint, pat sa spun că şi la celelalte form aţiuni po­ se rodeze, ia această muncă de om politic. Un bun exa­ a fost înainte, cele două blocuri m ilitare, au dispărut.
litice au încăput să apară fideri care au această capaci­ m en, o bună radare este această campanie electorală Ia Acum a venit acest bloc m ilitar, NATO. Este necesar,
ta te de interpret are a fenomenelor. L-aş numi In acest alegerile tocate fi bineînţeles după aceea, la campania nn este necesar, trebuie să reziste! Eu n c da, dar ba.
la n rh iir din npnviţir, pe rit Kaţlo, care este fnfr-ade- privind alegerile generata parlamentar* fi prezidenţiale. sat pe alte concepte care aa fost şi care ta ura actuală
* test regretatul, du al Coposn. p ţ Deci, aici se va pate» vede» acest experim ent al onu- există, nu numai la noi in ţară, dar şi te lume. Noi ani
Bp uria an ori^fat şâ tt e pstitic. făcut acum toate dem ersurile pe cate diplomatică, toate
pi aa to PMgram afe fiecărei torareţreni ^ Net K «anteriele acestea internaţionale pentru aderarea ţării
a fi m i paliljr. \ noastre la NATO. file un lucru te u , nn lucru care ne.ar da
— Este senatorul C.V. Tudor, colegul Dvs din o mai m are stabilitate, n atal mare siguranţă. No cred, in­
nat, un om poUtie ? care fac parte, mm gândim să candidăm eu persoa- clusiv Rusia, că va avea ceva îm potrivi să adere fi dânşii
— D». cete catega) men din senat, i care tetr atevi r pe lin g i calităţile de bun organi- la acest bloc fi în acest context nemaiexistând aceste con-
al «mei î n mu iate perificc; se _ din panct de vedere adm inistrativ să aibă fi e iradicţii dintre cele două blocuri, consider eu că nu ar
că a r II om poOtic. D ar vedeţi, i viziune şi o bună pregătire politică. / fi nici un fel de pericol, de conflict m ilitar între două
mm desfăşoară activitatea^ atât — Aş vrea să vă Întreb cum l-aţi ajutat în calita­ blocuri de concepte diferite. Deci in acest sens bineîn­
cât şi politică, considerăm că tnai are te de senator de Hunedoara pe locuitorii judeţului. ţeles că influenţa firilo r vestice este predominantă, mai
de învăţat, pentru a ajunge, în adevăratul sens ai — Ita -, prin audienţele pe care le fac periodic la mare, mai benefică pentru situaţia ţării noastre la ora
cuvântului, un mu politic. biroul senatorial de aici din Deva, prin discuţiile care actuală.
— în legătură eu conflictul dintre C.V. Tudor şi V. le.am avut cu liderii sindicali din diferite unităţi, so. — Plasarea unei baze militare străine pe teritoriul
Măgureanu, aveţi o părere ? cietăţi comerciale din cadrul judeţului şi eu managerii României, cine o poate aproba ?
— Probabil că Dvs cunoaşteţi şi ştiţi că M inistru] şi directorii din aceste unităţi, în urm a problemelor, — Conform Constituţiei şi conform legii, parla­
(justifici a înaintat camerei din care face parte dl C.V. greutăţilor Ivite, am reuşit să interpelez şi am avut un mentul...
Sudor, respectiv din senat, o cerere de ridicare a imuni­ destul de mare de interpelări în cadrul camerei — Veţi vota pentru amplasarea a două baze milita­
tăţii. Senatul ne-a repartizat nouă, comisiei juridice, ce» caro tec parte, respectiv din senat, plus am avut re americane pe teritoriul ţării noastre, una în Dobro-
de ridicare a im unităţii, unde, comisia juridică interpelări personale la diferiţi m iniştri, la pri­ gea şi una în Transilvania ?
regulam entului de organizare şi funcţionare va mit! m inistru. Concret dacă vreţi vă pot spune că am — Depinde în ce context se va pune această pro­
trebui să întocmească un raport şi după aceea să supu. ajutat şi. am Intervenit la EPS pentru un ajutor mate­ blemă, care este rolul acestor baze, deci deocamdată nu
n ă dezbaterii plenului această cerere, de ridicare a imu­ rial de peste 900 milioane la Avicola M intia fi am in­ mi s-a pus în faţă şi nu ni s-a pas pe tapet înfiinţarea
nităţii. Acum Dvs m -aţi întrebat de conflictul dintre terpelat şi te Idea, am făcut demersurile ca în această acestor baze pe teritoriul patriei noastre. Participarea
Vădim Tudor şi Virgil M ăgurSnu, personal nu mă pot perioadă, deci probabil săptăm âna viitoare să se scoată ţării noastre cu diferite efective m ilitare, aţi văzut, au
pronunţa, neavând datele necesare. hotărârea de guvern pentru introducerea gazului metan participat în Angola, dar, doar cu un pluton de asisten­
eţi vota în comisia juridică să i se ridice imu- In municipiul Brad. Am intervenit şi acum, chiar zilele ţă m ilitară. Dar în rest se va pune problema acum, da.
nitatea?
trecute la preşedintele KENEL-ului cu privire Ia înţe­ că vom participa în Bosnia sau nu. Noi am spus eă nu
■— Asta nu vă pot spune, pentru că deocamdată legerea achitării datoriilor de către „Siderurgica* S.Â., avem nimic împotrivă, ca alături de celelalte state din
suntem In faza de cercetare, fază în care bineînţeles va din Hunedoara pentru plata curentului 'electric. In ase. cadrul ONU, să participăm şi noi cu un pluton sau două
trebui conform procedurii existente să facem toate in­ menea situaţie este şi „Chimica* din Orăştie, deci, iată de intervenţii. Intervenţii mai mult pentru refacerea
vestigaţiile necesare, să audiem atât pc domnia sa, res. acestea care -sunt mai recente, unele din intervenţiile dezastrului care s-a produs în Bosnia şi nicideeum pen.
pectiv pe dl Vădim Tudor, cât şi probele pe care m ele, pentru unităţi economice din judeţ. De asemenea tru intervenţiile m ilitare. Deci din punctul acesta de
înţelege să le folosească în apărare şi după ce aut mat intervenit cu probleme directe ale oamenilor vedere, la ora actuală nu pot să vă spun cum ne-am
facem 0 imagine;» In funcţie de probele existente, pe care vin In audienţă aici la biroul senatorial, am avut pronunţa dacă ni s-ar pune în faţă o asemenea proble­
parchetul general ni le-a pus la dispoziţie, vom unele intervenţii pentru rezolvarea fi soluţionarea unor mă. Ca principiu, cu personal nu am nimic împotrivă.
concluzia. Vrean să vă spun că această comisie cereri privind aplicarea Legii 18/1991, la comisia de pe Dar, dacă nu ar fi justificate, stabilirea acestor baze pe
juridică a senatului este form ată din reprezentanţii lângă Prefectura judeţului Hunedoara şi am mai avut teritoriul patriei noastre, n-aş vota.
spectrului politic, reprezentat la senat. Bineînţeles eă tetele intervenţii cu privire la distribuirea unor spaţii Dialog realizat de VALERIU UAUUEANU