Page 3 - Calauza_1996_316
P. 3
„EXISTĂ UN FOND LIBERAL ÎN ŢARĂ a
voi nu vreţi!“ Aşa ne-am despărţit noi bine să valorifice nemulţumirile Şi greu
de Convenţie. tăţile populaţiei. Există deci un pericol
A s* cum am promis cititorilor noştri, redăm interviul acordat in exclu
Rep.: Programul dvs de guvernare este real. Stăvilirea lut implică din partea
sivitate ziarului ,jCALAUZA“ de către dl RADU ClM PEANU, cu ocazia la fel de tentant şi promiţător ca şi al noastră ca români, modificarea actualei
recentei vizite la Eleva. altor partide.. Dar v-aţi gândit, ce se în configuraţii politice. Dacă PDSR, care
tâmplă dacă vă veţi lovi de o realitate este de stânga (ferească Dumnezeu să vi
cu mult mai dură decât o credeţi acum, nă la putere tuiul şi mai de stânga/) ducă
II*? .; ©Ie Rada CSmpeanu, după ce xistă un fond liberal in ţară care a ră şi toată intenţia dvs bună, eşuează ? o continuă luptă cu Convenţia Democrată,
p#î$jdui dvs s-a confruntat cu a serioasă mas destul de dezorientat de-o vreme În R.C.: Spuneţi pe undeva »n adevăr, luptă de altfel sterilă, atunci avem riscul
pierdere de electorat fa alegerile trecute, coace. Reapariţia noastră văd că a înce ŞI anume că întotdeauna omul, după ce evident Să găsim la un moment dat un
«■te veţi reuşi, I* alegerile din acest an, put din nou să stârnească interes pentru ajunge ta putere, in general nu mai face PSM, de exemplu, mult mai umflat sau
NM «câştigaţi ? ■ cei care erau înainte membrii noştri. ce a promis, când se izbeşte de realitate. un alt partid socialist sau comunist care
Dl Bade Câwpecntw: Vă rog mai întâi Rep.: Aţi declarat în timpul conferin Numai că noi, readaptăm programul nos să devină uşor realitate politică. Din a-
permiteţi să modific puţin prima ţei de presa că oamenii pe care i-aţi avut tru ta realităţile de acum. Am reluat ca ceastă cauză credem că opinia publică
• U rek irfl dvs. Spuneţi că am la început aproape, v-au trădat din va pitol cu capitol şi l-am readaptat. Dacă trebuie si înţeleagă că toate formulele
• « i e serioasă a electoratului nitate şi de aceea s-a produs scindarea n-om reuşi să propunem măsuri care să acestea, vagi şi demagogice ca unificarea
la a*rpriite trecute fiu pot să v i spun mişcării liberale Ut mai multe fracţiuni. fie conforme cu realitatea, atunci măcar opoziţiei nu şervete deloc opoziţiei. Oa
C]| b ateserUe trecute, printre metodă Spuneţi-ne vă rog, pe cel pe care-i aveţi vom căuta ca aceste situaţii să fie cât menii trebuie să-şi dea seama c i de t
de rateulalor noi am fost furaţi acum aproape, mizaţi ? mai reduse. Noi însă facem tot efortul să ani de zile această unificare sub forma
1 -1 S ia md% fa l a b t e h fi- nu întrăm în astfel de situaţii, în care este Convenţia Democratică, n-a
M-am dus atunci la Stolojan şi i-am K.C.: Da. Simt oameni competenţi şi Rep.; Dacă veţi participa la alegerile condus decât la faliment politic. Aşa că
că aş vrea sa se Iacă din nou aumă- cu bune intenţii. Oameni pe care mă pot prezidenţiale (pentru că după cum aţi de ii sfătuiesc pe cititorii dvs să se gândeas
bizui pentru că doresc ca toţii o mişcare
itarBoe. B râs* a tot amânat Uberaiăserioasă. clarat s-ar putea întâmpla şi acest lu că bine înainte de a lua o obţiune elec
toate aceftea aparţin trccuta- cru) de care dintre adversarii dvs politici torali şi să nu se ia după diverse min
Qed. isteria «d a cu pierderea electo- Rep.: Ce v-a determinat să vă despăr v-aţiterne ? ciuni scrise sau spuse.
măi mult a. apa- ţiţi de Convenea Democrată ? R.C. Numai de lUcscu. Rep.: La aceasta probabil că trebuia
Bpoi, atonei ud t-ata plătit şi per- R.C. : In generat, din câte mă cunoaş Rep,: Speraţi să ajungeţi în turul doi ? să contribuiţi şi dvs. Săieşiţi mai mult
1 câteva poliţa. Cea dud mare a fost teţi n-am prea făcut afirmaţii hazardate. R.C.: Asta nu pot prevede cu. între oameni, să vă cunoască nu numai
' p p o p in id i mea eu re- Atunci Când am spus un lucru mi l-am Rep.: Ce părere aveţi dvs despre as din presă, de Ia radio şi tv...
B 'tXtoceni cam nn «tunat în întregime, cu orice risc. In censiunea forţelor de stânga în uncie ţâri R.C.: Da.e-adevărat.E ceea cc eu încerc
momentul în care am spus că nu Cred că foste comuniste ? să fac.
d l de atonei ea e bine să se mai meargă cu UDMR-ul, R.C.: Este un fenomen foarte grav dar Rep. : Vâ mulţumesc pentru acest dia
«■ U n i toril amnar* Coposu mi-a răspuns clar, după 3 ore de el explică greutăţile foarte mari ce exis log.
că asta este discuţii, de faţă cu to ţi: Ce să mai dis tă în ţările foste comuniste, aşa cum sunt . R.C.: yă mulţumesc şi eu.
valabili, reor- cutăm? Ne semnă o chestiune de prin şi la noi de altfel. Greutăţi speculate de
ce va fi, E- cipii. Noi vrem să mergem cu ungurii. forţele' de stânga. Ele ştiu cu mult mai ' A consemnat M ARIANA PANDASU
> m
Avantaje pentru abonaţii la „Cilit&a"!
Reamintim rttitoritor ’ noştri sunteţi abonat al ziarului. A- A FOST ZIUA M0NBIALA A APEI
eă şt in prezent este valabilă nunţul va apare în proximul nu
măsor* toată de conducerea zî- măr.
aretul „UAL fY UZA* ca fiecare Facem cu plăcere acest ser în etapa actuală de dezvoltare Conferinţa Internaţională asu Continuarea strategiei trebu
SfKtoOt ă i ziarului să beneficie viciu abonaţilor noştri. Dumnea economică şi socială a omenirii pra apei şi mediului do la Du ie să aibă în vedere reconsidera
ze de un anunţ gratuit ta mica voastră realizaţi însemnate e- se vorbeşte dm ce în ce mai mult blin din ianuarie 1992 a adoptat rea importanţei apei, reevalua
pnbiicllătf. indiferent de natu cooomii datorită acestei iniţia despre epuizarea resurselor na o Declaraţie ce caracterizea rea preţioaselor funcţii ale râu
ra acestuia (pierdere, diverse. tive a ziarului „CALAUZA". Ca turale, despre dispariţia unor rilor şi lacurilor, asigurarea Ur
Vânzări, aniversări, cumpărări, un abonament pe trei luni care specii de plante şi animale, des ză situaţia reşurselor de apă ca nei armonii între natură şi ceea
« t d n ă t a t e etrt. poate să vă caste 2600 lei eco pre agravarea echilibrului cau fiind critică şi face recomandări ce face omul pentru dezvoltarea
de acţiune pe {dan local, naţio
iu «e st sens. puteţi să trimi nomisiţi 6000—10000 tel cât ar zat de activitatea umană. durabilă a societăţii. Aceasta im
teţi arin poştă sau ufe aduceţi costa un anunţ ta mica priUIri- nal şi internaţional pentru o se plică atât adaptarea continuă a
personal la redacţie aâamfuî <Pâ- tale bi unele dintre ziarele cu Componentă a biosferei, apa rie de principii directoare cum cadrului legislativ şi internaţio
:nă Is t e cnş**tc>,îţşoţ»t de chi etic mai Bici DretarL cp factor al mediului înconjură sunt: apa proaspătă ca resursă nal cât şi un efort investîţional
tanţa prto'cairo (*e. dovedeşte ci Profitaţi prieteni î tor intervine practic în toate do finită şi vulnerabilă pentru via substanţial pentru asigurarea u-
meniile activităţii economico-so ţă, dezvoltare şi mediu, pentru
ci ale, constituind un factor de- nor noi surse d e . apă, moderni
terminint, uneori limitată, a dez dezvoltarea şi gospodărirea ra zarea şi întreţinerea lucrărilor
de presă voltării, o condiţie a ampla ţională a resurselor de apă, u- de gospodărire a apelor existen
tilizarea apei şi creşterea valo
te, îmbunătăţirea calităţii resur
sării
în teritoriu a diferitelor
activităţi economice a dez rii sale economice. selor de apă, reducerea riscului
Recenţ. a ... .. Conferinţa vurea problemelor economico- voltării localităţilor, a naturii în Recunoscând importanţa apel de a produce pagube, ca urma
de presă a 'K EŢlinedoara sociaîe eu care ne confruntăm pentru dezvoltarea durabilă, sta re a apariţiei fenomenelor hi
am'-*
— De m Ad^dtofle^aţ dnti ing. in n ten să ri de faţă. general. Trebuie să avem In ve tele participante la Conferinţa drologice si meteorologice peri
DUMITRU : DfJSftîA, ' ‘ vicepreşe Referitor la conflictul ivit In- dere şl aspectul poluării ce duce Naţiunilor Unite asupra Mediu culoase.
dintele psrfidwtli1 de guvernă tre dnii IOAN DINIŞ, senator la alterarea calităţii apelor de lui de Ia Rio de Janeiro, atl re
mânt însoţit de ’ fOAN ROŞCA P.D.S.R. de Hunedoara şi -Pre suprafaţă şi freatice, ce creează zervat în Agenda 21 capitolul 18f Pe termen lung, toate acţiuni
de ta departamentul de informa fectul judeţului ing COSTEL A- un pericol permanent pentru u- pentru problemele protecţiei re le vor fi subordonate integrării
ţii al guvernului, DAN GEOR- LIC, s-a confirmat că acesta a tilizarea resurselor de apă exis surselor de apă, în vederea a* armonioase a activităţii de gos^
podari re raţională a resursele»
GEStrn de la Ministerul Sănă- avut loe pe criterii politice pri tente.
tăţft, DAN MOGOŞ de ţa Minis vind campania electorală, ur în zilele noastre, problema plicării de măsuri adecvate de de apă, satisfaceri cerinţelor d*
terul Finanţelor, dr. HUDEANU mând ea in viitorul apropiat, să apel â depăşit sfera de preocu punere in valoare, gestiune şi apă şjie întregii ţârL fit Candiţii-
M illA l, preşedintele comitetului se comunice dacă prefectul ju pare a specialiştilor, căpătând utilizare a acestora. Totodată -s-a le conservării şi protecţiei cali
PJE8.R, itim nli MUN- deţului, va fi schimbat sau au. dimensiunile unei problematici de decis declararea zilei de 22 Mar tative ale acestora şi apărării
G C TAVtAI» ţ i IO AN Dl dr. RUDEANU MIUA1 O Interes global, de care depinde tie ca Zi Mondială a Apei, zi de împotriva efectelor distructive a-
confirmat că dl ORSAN ILIE es progresul omenirii, dezvoltarea acţiune pentru conştientizarea le apelor.
l * U « . DUMrnUl D lNG A. a te membra P.D.S.R., fiind pre- durabilă a societăţii, însăşi via oamenilor asupra importanţei a- Trebuie să avem fin vedere de
Ciapipw cu amabîiîtaat totrebări- şedmteie fiMatel r r lr n ţ « i Dl ţa noastră. Edificatoare în acest pei în dezvoltarea economico-so- cizia că „A PA REPREZINTĂ
lor puse. Miron Cosma nu este membru al sens a fost Conferinţa Mondială cială. V IA TA ", că este de o valoare e-
f i i i irirpnnmrilc. J— utate * -» P Ă B .R * Apei, organizată sub egida Eforturile depuse de toate sta conomică nemăsurabilă pentru
scos In evidenţă, efortul depus PJSJLEL-ul susţine înfiinţarea ONU în anul 1977 in Argentina, tele in procesul dezvoltării dura.
de către partidul dă guvernă partidelor pe criterii etnice. care a prilejuit cristalizarea ten natură, pentru existenţa noastră.
mânt şi implicarea să in «aed- COBDOŞIOAN dinţelor ţărilor în raport cu pro bile li se alătură şi România,
blemele apei, ou preocupările ţară pentru care resursele de a- Agenţia de Protecţia Mediului
majore în raport cu problema pă au constituit şi constituie o ing. BÎTCA TEODOR,
DE AZI apei. problemă Vitală. director
BIBLIOTECARII IN GREVA
Bibliotecarii din întreaga ţaţă, deci şi din judeţul nostru
sunt, de astăzi, în grevă de avertisment. Ei cer, printre altele:
baca de calcul pentru stabilirea salariului lor să fie salariul
mediu pe economie şi nu cel al secrctarci-daetilograf, cum este
in prezent; abrogarea prevederilor privind calitatea de „gestio
nar" a bibliotecarului; sumele necesare implementării unui sistem .
informaţional unitar In toate bibliotecile ţării.
La încheierea simpozionului jorătoare a satanismului şi ho le’ se plâng şi ei că aii nevoie de
M ARIANA PANDARU „ Omul, trup şi suflet", conclu mosexualităţii/ Este tot mai e- preoţi în spitale. în acelaşi timp
* • • • • • • • » • » • • • • • * v ţ > • m mm mm mmm mmm mm* ziile care se pot desprinde nu vident în acelaşi timp dispreţul este necesar să se definitiveze
sunt deloc îmbucurătoare pentru pentru creştinism (comunică Bi- şi un statut al preotului de spi
Cineva se gândeşte şi la pensionari om. Trăim în epoca violenţei şi lly Desloge, psiholog S.U.A.). • drepturile şi obligaţiile lui • în
tal, care să
stabilească exact
a stressului, epocă în care fragi
ţara noastră îşi
Psihiatrii din
litatea umană este din ce în ce desfăşoară activitatea în condi Bucovina de Nord există astăzi
mai evidentă, mai periculoasă.
declarate Astfel aflăm că din 1989 pe par ţii arhaice, cum este ■ greu de 112 bîseriqi ortodocse române, dar
numai 78 de preoţi în ultimii
Iu prezent în România, peste nu se află pe masa de lucru a cursul a şase ani au fost ucişi crezut pentru Un sfârşit de secol ani în Bucovina de Nord a re
XX. Avem o ţari frumoasă dar
S milioane de pensionari, aş Senatului. .. ■ 8 milioane de copii, prin avort. oamenii noştri sunt foarte trişti. înviat Societatea de cultură „Ar.
teaptă «oua Lege a pensiilor — .»Fac această declaraţie, în sen • în America, un copil în vârstă Fiecare este atât de preocupat de -boroasa" • ţn Banatul sârbesc,
există 39 de parohii ortodocse ro
lege pentru care am interpelat sul de a sensibiliza executivul şi de 12 ani a văzut deja Ia televizor problemele lui încât aproape că
pe parcursul anulai 1995 de trei evident legislativul, să nu transfe 20C 000 acte de violenţă şi 33 000 uită să mai zâmbească (Anna mâneşti şi 24 de preoţi. Aici nu
Ori Ministerul Muncii şi Protec- re acşsf Proiect de Lege mult de crime. Asociaţia' medicilor a- Rainneburg, psihiatru, Belgia). există ore de religie In şcoală,
ţlel Sociale, din partea căruia aşteptat, de. populaţie, spre noul mericani este de părere că dacă • în ţara noastră există astăzi dar se organizează lecţii la bi
s-a promis de fiecare dată că executiv' ‘ şi viitorul Parlament, aceste fapte ar dispărea de la serică. • Trupul se curăţeşte prin
Proiectul de Lege, va fi înaintat prelunginţi, şi np>i mult speran televizor, violenţa şi criminali o mare nevoie de preoţi. La 21 post iar sufletul prin spovedanie.
Fartomtn total in decurs de O ţele Şi menţii majorităţii pensio- tatea ar scădea la jumătate cel milioane de ortodocşi, sunt doar
A consemnat,
tonă do Ia data Interpelării naritor. , ’ ■ i puţin. Tot in America, are loc 9 000 de preoţi, ceea ce este foar M ARIANA PANDARU
Suntem în ultfana sesiune a o dezvoltare periculoasă şi îngri te puţin. • Directorii de spita
Ingistotoriâ şl a id până în pre- tihERju vLadisla v
aaat prefectul mai sus Menţionai ;n*. Sehgt|ti‘ ţl& Hunedoara . _ yw j w w v w m w w a v w w f t e f w e n v w n r r r r » rr r r iterr r n n n fn v rrir m r n T iY rm y în n n frti
