Page 3 - Calauza_1996_317
P. 3

P a r t id u l, r o m â n ia  m a r e  n u  s e  l a ş a                                                   peste  tim p

             „Suntem un partid şi nu  o                                               ( I             (Urmare din pag. t)     lături  de  cclclultc  nrme  în  linia
                                                                                                                              inlăi.  Alte  efective  ale  landar-
                                                                                                ferea  jandarmeriei  este  data  de   meriei  asigură  ordinea  şi  liniş­
                                                                                                03.  04.  1850,  când   domnitmul   tea  publică  în  mediul  rural,  pa­
          întâlnirea  Filialei  judeţ»*»   dial  n M   •          tromişti i Este foarte adevărat e i
                                                                                                                     Grigore
                                                                                                          Alexandru
               a  Parfidntri  •nnft-                                        *  vedere  al  celui  a-   Moldovei,  vn  domnitor  ai  epocU   za  şi  apărarea  conducerii  poîi-
                                                                                                Gkica,
                 M a .   N i  M   N '                                       habaf   mai' colorat   modeme  semnează   „Legiuirea   tide  şi  militare  a  ţării,  poliţia
                                                                                                                              eireulaţiet  ff  multe  alte  misiuni.
                          «fa  M e­                               doare mai muit decât un  alt t i» ,   pentru  reformarea  corpului  slu­  In  20.  OS.  1919  U ngaria,  căl­
                                        ' *fite
                                    WW  BV           piryw u iPro  k »   fa r   poate  t i   noi  suntem   jitorilor  in  cei  de  jandarmi".  când  clauzele  armistiţiului,  ata­
                                    f i» * ,   seoatorM  CsraeBa  VMHm    nişte  oaasenâ  hotărâţi  să  spună   Această  lege  dă  un  statut  iu.   că  cu  nouă divizii Rcnvinia.  Pen­
     rit  fc*n   partidelor  potftfce  (in   €0  ^0^tfiore0 c#  ««IMfe-  tecrorttnr  pe  nusne  şi  din  acest   ridic  armei  jandarmilor,  defi­  tru  apărarea  ţării  sunt  mobili­
           el  actuală,  îndeosebi  a  e-   'drftsn Jsa t  —-*■  #»**?■   faadten^l  assttv ne permitem acest  limbaj.   nind  principiile  de  organizare   zate  şi  efectivele  •ie   jandarmi,
                                           JIV  m*«~* ; m WW*.  JnuByvtefl
          t«i partidelor pe criterii et-   te fapt W  partid  simbol  st lup­  IM   cri  care  sunt  atât  de  ţinuţi   şl  funcţionare  a  jandarmeriei,   care  participă  in  componenţa  ar­
          „taipttfaţllle  unei  aseme-   tei  Împotriva  a  tot  «a  e  cer apt   şt din a n d  motiv nu  vor  să  vi­  pffneiptt  ce  caracterizează  aceas­  matei  active  la  operaţii,
              to r  fi   dezastruoase   p  mârşav  In  această  ţară*.  .  nă  alături  de  noi,  nu  le  putem   tă  armă  şt-i   dă  personalitate   După  făurirea  statutului  naţio­
                                                                  impune  acest  tucru.  Şl  nici  nu-i
     peufru  unitatea  şi  suveranitatea   In  dialogul  ce a Urmat cu pre­  dorim alături  de noi.  Pentru  că   proprie.    nal  român,  tn  condiţiile  tinet  c-
     ştafetei  M a la ,  deoarece  legii»,   sa»  din  partea  zfarUIuf  nostru   tn  această  ţară  Sunt  lucruri  atât   Inc®  de  la  naşterea  ei,  jan­  conomii  distruse  de  război,   a
     nwhk rori* partid  pe  criterii  ri­  M .  pus  următoarea  întrebare:   de  grave  care  trebuie  spuse  ro­  darmeria  a  fost  considerată  a   integrării  in  viaţa  tării  a  teri­
     ale*  legiferează  inclusiv  interi-   — Uneori  sunteţi  catalogaţi  ca   mâneşte  şi  pe  nume  şl  daeă  nu   armă  de  elită,  legea  precizând   toriilor  recent  unite,  Jandarme­
     (ia de fifataM* a puterii politic*   partid  extremist,  şovin,   chiar   se spun  aşa  el  Ia  modul delicat»   „jandarmeria  in  teme  statuturL   riei  t i  revine   misiunea  de  a
     de eâtrn «ceste0  se Spuma te «*-   fascist  (după  cum spuneţi  şi  dvs   diplomatic,  ele  sunt  nule.  Din   le  este  privită  ca  un  corp  din   creea  şi  dezvolta  un  climat  de
     ■ N aictl  Alt  punct  al  protestu-   în  apelul  către  Comisia  ănridţ-   acest-  motiv  no  permitem.  Aşa   cele  mai  alese“,  iar  ofiţerii  ţi   linişte  şi  ordine  publică  tn  mă­
     W   se  îadreapti  Împotriva  Creş­ .  că).  Nu  cumva  Imaginea  sesss   aş potea s i v * sfanţ că şt d l pre­  celelalte  ranguri  fgredej,  se  vor   sură  să  asigure  siguranţa  colec­
     terii  real»  •   prriurdsr  la  PTO-   ta «ste întreţinu» de unii  şl din   şedinte  Iliescu  şi-a   permis  d    alege  din  acei  oameni,  cel  mai   tivă.  Dar  nori  negri  se  adună
     dusele  strict  necesare,  neSnan-   cauza limbajului T      spună  j d i   wiasiWIc”.  Amin-   vrednici,  deprinşi  cu  puterea ar­  din  nou  deasupra  Hotarelor  ţă­
     tsto de  guvarn.  (aţă  de  căderea   t«  colorat,  la  care  adeseori  dvs   tifi-vă  ş> cum scrie  ten Cristrid,   melor.  rii.  România  este  târâtă  în  edi­
     ter «M l  vartteinoasâ  a  Menadei   T                       fa p a   S t e « t « -   Asta  Ce  limbaj   De-a  lungul  tim pului  fauiar-   toarea  evenimentelor,  trupul  ei
     asţtottsfe  şf  faţă  de  sărâeia  a.     de  cuvânt  a l  filia­  este ? Limbaj normal t    meria  s-a  dovedit  a  fi  o  i m l   sfârtecat  de  duşmanii  cam  ne
     «tiS^Şl  reală  a  majorităţii  pojW-  le i  <fi  ION  URDA.  răspunde:  Oricum,  uri  suntem  un  partid   de  elită,  un  organism  autorizat   răpesc  Basarabia,  nordul  Buco­
                                     ** Noi  avem  un  limbaj  (parte   politic şi nu o ambasadă.  cu  care  s-a  putut  imprima  spi­  vinei,  N-V  TrensilvoniH  ş»  par­
           MnnieuesL,  printr-un  apel   colorat *   Asta  înseamnă  că  au­                    ritul  de ordine  în  stat.   tea  de  sud  a  Dobraget  f »   doar
            Comisiei  Juridire  a  Se-   tomat  top  ţiganii,  toate  (apte                      Legea  jandarmeriei  din  01.  &4.   două  tuni  ale  tragicei  vtrri  a  a-
            Bomâniei,  membrii  (Hi-  ţ j j n i .   trebuie  să  fi»   snperex-  MARIANA  PANDAKU  1850  este  o  lege  de  referinţă,  a-   mitei  1940.
                                                                                                vdni  o  însemnătate  istorică,  ca   tn  faţa  aceste-  şHnţcii  popo­
                                                                                                punând  bazele  apariţiei  unei  noi   rul  român  se  ridică  eu  arma  in
                                                                                                                              mână  şi  la  22  iunie  1941  începe
                        În  fa ţ a   legii                             Generalul                arme  şi  constituind  izvorul  te­  războiul  de  eliberare  a  Basara.
                                                                                                oriei  şi  dezvoltării  ei  ulterioare.
                                                                                                 Evoluţia  ulterioară  «   jantlar-   bei  şi  Bucovinei  de  Nord.  Încă
                                                                                                                              din  primele  ceasuri  ale  luptei
                                                                                                incriei  române  este  ?n  sfrensâ   sunt  prezenţi  la  datorie  şi  jan­
                                                                 Bilan  la  Haţeg               legătură  cu  evoluţia  politică  şi   darmii  care  vor  săvârşi  nume­
                                                                                                socială  a  României,  aceasta  fiind   roase  fapte  de  arme  intrate  in
                                                                                                in  permanenţă  adaptată pentru
                                                                   ta  Piaţa  Unirii,  din  centrul  *-                       istoria  neamultti.   Vă  amintiţi
           s dividende s-a scris mult,   ziţia  agenţilor  economici  o  altă                   a  face  faţă  unor  cerinţe  mereu
     s-au  efifaorat  legi  şi  ordonanţe   sună  atrasă,  impozitul  pe  divi­  raţului  Haţeg,  există  omptasaia   crescute  şi  Unor  sarcini  din  ce   doar  unul  dintre  ele  ţi  anume
                                                                  •   sculptură,  reprezentând
                                                                                           un
     guwsroainentnle  precum  şi  in­  dende.                    înfiorător zimbru  care, dspâ pă-   în  ce  mai  complexe.  Se  pot  des­  luptele  purtate  de  elevă  şcolii
                                                                                                                                                        ta
                                                                                                                                           jandarmi  de
                                                                                                                              de  subofiţeri
     strucţiuni  pentru  aplicarea  lor.  In prezent,  prin  Ord.  Guv.  nr.                    prinde,  prin  însemnătatea  lor,
       O » toate acestea  „problema dL   2611995,  la  ari.  3,  se  stipulează:   rerea  noastră  şi  a  numeroşilor   câteva  momente  care  marchea­  Drăgăşani,   constituiţi  in  Deta­
     vbfeftdetor"  părea,  până  mi  de­  „In  cazul  dividendelor  distribu­  cetăţeni  cu  care  am  stat  de  vor­  ză  această  evoluţie.  Astfel  „Le­  şamentul  Buterez  (după  numele
     mult,  controversată  şi  dtseota-   ite,  dar  care  nu  au  fost  plătite   bă,  este  cu  lotri  inoportună.  gea  puterii  arm.ate“  din  1868  dă   cpt.  Buterez —   cdt.  detaşament),
                                                                                 „monument*  a
                                                                   Acest  aşa-zti
     bSâ,  tn  special  în  ce  priveşte   acţionarilor  sau  asociaţilor,  du­  fost  instalat  atei,  spre  nedume­  O  nouă  organizare  atât  armatei,   care  cu  preţul  unor  grele  pier-
       mtonfaf  perceperii  Impozitului   pă  caz,  până  la  sfârşitul  anului                 cât  şi  jandarmeriei,   pregătind   derî  au  reuşit  să  oprească   in
       rdMdende.                   In care s-a  aprobat bilanţul  con­  rirea  şl  nemulţumirea  haţegani-   România  pentru  războiul  de  in­  luptele  de  la  Băneam,  Intrarea
            1  elucidarea  acestui  hi-   tabil  termenul  de  plată  a  Impo­  iot, înainte cu câţiva zeci de ani,   dependenţă  din  1877—14J8.  hitlerişiilor  in  Capitală,  'tn  zi­
            > Ord.  Guv.  nr.  26/18.08.   zitului pe dividende este până la   din  iniţiativa  unul   conducător             lele  de  25—28.  08.  1944-   Bonă
            Sate ia   X .  O t  ar.  tel/   30  decembrie  al  anului  respec­  toca! rin acele timpuri.  La  acest  eveniment crucial,  au   monumente  ridicate  aici  ne  a-
     __S te,  s-au  făcut noi  pre­  tiv*.                         Cri  care  trec  pe  lângă  zimbru   participat  fireşte  şi  efective  de   mintesc  de  22  de  m orţi şi  55  de
     cisă ft cm  privire  la  impoaâtul  pe  Prut  urmare,  cri  care  benefi­  se  (otreabi,  pe  bornă  dreptate:   jandarmi.  Printre  misiunile  în­  răniţi,  elevi  jandarmi  căzuţi  pe
                                   ciază,  io  activitatea  curentă  a   •are  nu  ar fi  m ori  c a  In  tocul   deplinite  au  fost  pasa  şi  apăra­  câmpul  de  luptă.  Continuatorii
       Apa după cum se cunoaşte, p&-   Urmelor, da  un  fond  substanţial   •ceste»  sătbăttehmi,  să  fie  Înăl­  rea  Marelui  Cartier  General,  es­  unui  trecut  glorios,  presărat  cu
     nA la apariţia  ordonanţei respec­  de  dividende,  trebuie  să  vireze,   ţat  os  monument  al  unei  per-   cortarea  comandantului  suprem   jertfe  ţ i  fapte  de  vitejie,   noi
                                                                  sonaHtăţi  isteric*  (Decebai,  A -
     te *, *  oposot  Legea  40fi992 un­  până  la  fa d e   a t e ii,   o cotă  de   au  a  unul  ai  armatei,   principele   Cartă   jandarmii  de  astăzi  ne  găsim
     de  te  ari.  3,  se  menţiona  „obli­  tfi  Ia  sută  din  soma  respectivă,   erou  e*  de  «sem ite»  generalul   l,  serviciul  pratorai,  iar  unele   la  datorie  ca  vrednici  apărători
     gaţia  calcidării  şi vărsării |a bu­  care  reprezintă  impozit  pe  di­                  escodroane  de  jandarmi  an  par­  ai  ordinii  şi  liniştii  jrnbKce.
     getul  statului  a  impozitului  pe   vidende.              Grigore  BMan,  cel «are  şt-a  dat  ticipat  la  luptă-  intr-unui  dintre   Şi  noi  jandarmii  din  unitatea
     dtetdHUte  revine  societăţilor  co-   Se  observă  deci  câ  Guvernul   vteţa  pentru  dezrobirea  Ardea­  «ceste  escadroane  de  jandarmi,   de  jandarmi  a  judeţului  Hune­
     DHfflMr  şt  se  efectuează:  odată  strânge cureaua ana mai bine ri»   lului de Nord ? Mai ales că după   se  găsea  ca  voluntar  o  străluci­  doara,  condusă  de  maiorul  SA-
                                                                 cum  se  ştie,  generalul  Bălan  a
                                   se  mai  închide  astfel  o  portiţă   faşă  p*  vremuri,  chiar  coman­  tă1 figură  a  istoriei  neamului  ro-   LAN   VIORF.L,  pentru  a  asigu­
     către  acţionarii  sau  asociaţii  so-  tn  faţa  micului  Investitor.                     mânesc,  mareşalul   Alt:xandru   ra  un  cOrnat  de  siguranţă  so­
                                                                 dantul  unei  Unităţi  de  vânători  Averescu.               cială  in  judeţul  Hunedoara  exe­
                eondiţii,                  CAUOCBOţA                                             Vn  alt  eveniment  deosebit  de.   cutăm  misiuni  complexe  f i  di-
            «te i  voie,  lăsa  te        econonrisf-«xperi                  NIC® SBUCHHA       important  in  istoria  armei  nons-   versificate, cum ar fi :
                                                                                               •trar  îl  reprezintă  data  do  1  sep­  •   paza  şi  apărarea  unor  o-
                                                                                                tembrie  1893,  când  apare  „Lo-   bicctive  de  importanţă  deosebi­
                                                                                                3**  «fa,  organizare  şi  funcţiona­  tă ;  -
                                                                                                re  a  Jandarmeriei  ritmic'*,  mo­  »   menţinerea  şi  restabilirea
                                                                      Kflfi  w W n w i v        ment  pa  caro  md  îl  sdr&ăîorim   ordinti  publice  arenei  când  a-
                                                                                                cA  fiind  „2 hk*  Jandarmeriei".  cea&a a fost tulburată;
                                                                            « •   «ăcbotel,  ian  pe   Războiul  Balcanic «tis  1913 gă-  ş»  patrularea  unor  trenuri  de
                                                                                    î »  sufario»               0fJt&  OfŞanî*  călători  şi  însoţirea  unor  trenuri
                                                                                        poteci      ft   pregătită,  fiind  in  mâ-   de marfă spaciaUzatăţ
                                                                                                sură  să-şi  todeptineasei  atribu-  •   poza  ţ i   apărarea  corespoiw
                                                                                                                              denţet  secreta  pe  timpul  tran­
                                                                                                 Acest  tncru  reiese  şi  din  des.   sportului ;
                                                                                                fSşurarea  războiului,  armata  ro­  9   paza  şi  apărarea  transpor-
                                                          .fa                drrtînctiv  al  creş-   mână  reuşind  tn  19  zile  de  la   turtlor de valori.
                                                                                                mobilizare  să  ajungă  la  porţile
                                                                                                                               La  ceas  aniversar,  nod  jandar­
                                                                                  _  m is liiii fi
                                   iubirea  faţă  de  creatorul  hd.  M  cu PusaH M , caro este ^na­  Sofiei-                 mii  suntem  în  pas  eu  tretnea  ft
                                     •  B O I» cum focul  purifică ari   re şl bogat în milă**.  Primul  război  mondial,   un   dorim  doar  ca  forurile  compe.
            pătimească  pautra  *  fa-  A ţ  toi aşa suferinţa purifică su­                     moment  major  în  istoria  Româ­  tente  să  ne  consfinţească  prin
     ten  te mărirea  Sa.  O   a  purtat   fletul.  Pe  cârmaciul  de  corabia   preot ortodox NIC® S. PASCU   niei,  găseşte  Jandarmeria  la  da­  lege  locui,  rolul.,  misiunile  şi  or­
             !e  şl  durerii*   întregii   îl  incearei ş)-l  verifică furtfina ;   Referent a » specialitate la   torie.  Aceasta  a  particiţxit  cu   ganizarea,  lucru  absolut  nece­
             »   hiat  asupra  Sa  toate  Pe atlet — arena;  pc comandan-  Spitalul municipal Hunedoara  30  la  tută  din  efectivul  seu  in   sar  pentru  a  instituţie  a  statu­
                                                                                                armata  de  operaţii,  luptând  a-  lui de drept.
     dU W te w rv n v x w x w ro v u w m iw v W MVvxvsrwwvvwvvvtewvwW UwwriWMVWww vvvbvvw w vw Mvw
                                                                                                   A V AN TA JE  PENTRU  AB O N AŢII  L A   „C A LA U ZA “
     î    „SEARA  CÂND APARE    I  Am  aflat pentru Dumneavoastră...                                Reamintim  cititorilor  noştri  că  şi  in  prezent  este  vala­
     I          LUNA*           J
     î    La   Universitatea   „SON, I   Pentru  ce!  sensibili  la  estetica   osebit  de  modernă,  îndrăzneaţă   bilă  măsura  luată  de  conducerea  ziarului  „CALAUZA**  ca
     ISTA H TIN   BRANCUŞI*   din J   oraşului,  desconsptrâm  că la Hu­  în   faţa  Casei  municipale  de   fiecare  abonat  a!  ziarului  să  beneficieze  de  un  anunţ  gra­
     v EicgiSsBu,  fa  prezenţa  direc- ■   nedoara  vor  fi  efectuate  câteva   cultură,  primăria  va  recontura   tuit  la  m ka  publicitate,  indiferent  de  natura  acestuia  (pier­
     (to ritu l  editurii  „CAXADZA* I  îmbunătăţiri  de  spaţiu  şi  monu­  spaţiul,  degradat  şi inestetic,  din   dere,  diverse,  vânzări,  aniversări,  cumpărări,  matrimoniale
     * *   avut  loc  lansarea  romanu- J   mentale  care  vor  înviora  peisa­  piaţeta  Enescu,  prin  nivelarea cu   ctc.).
     l i n i   „SEARA  CÂND  APARE|  jul.                         trepte  a  acestuia  (deci  aici  nu   în  acest  sens» puteţi  să  trimiteţi  prin  poştă  sau  să  adu­
     * BURA",  aparţinând  prozato- *   S.G.  ICSH  S.A.,  al  cărui  di­  vor mai  parca maşini 1),  şi  insta­
     | rulri RADU LIVIU BARDAN.  |   rector  general,  dl.  ing.  G AIŢA   larea  unei  coloane  de  cca.  7—8   ceţi  personal  ia  redacţie  anunţul  (până  Ia  30  cuvinte),  înso­
     J   Au  participat  cele  mai  de *  DORU  este  cunoscut  pentru  ma­  metri,  care  va  ff  văzută  în  per­  ţit  de  chitanţa  prin  care  se  dovedeşte  că  sunteţi  abonat  al
       seamă  personalităţi  ale  ora. I   rca  deschidere  spre  frumos*  cul­  spectivă  de  pe  bv.  Corvin„.  ziarului. Anunţul va apare în proximul număr.
     J şuiul,  cadre  universitare,  stu- *   tură  şi  artă,  continuă  noul  dub   De  asemenea,  aici  va  fi  insta­  Facem  cu  plăcere acest serviciu abonaţilor noştri.  Dum­
     '  denţ».  Invitaţi  din  Bucureşti, t   al  constructorilor,   care  va  fi   lat  un  modem  ceas  electronic
     I    Moderatorul  acţiunii  a  fost *   foarte  modern  şi  multi-funcţio-  public,  pentru  care  există  banii   neavoastră  realizaţi  însemnate  economii  datorită  acestei  ini­
     * dl  profesor  universitar  doctor j   nal.                necesari.                      ţiative  a  ziarului  „C A LA U ZA ".  Cu  uit  abonament  pe  trei
     ( Grigore  Drondoe.        I    In   incinta  sa,  pentru  prima   în  fine,  dăm  ca  sigură  inau­  luni,  care  poate  să  vă  coste  2 600  Iei,  economisiţi  6 000  —-
     *   Prozatorul  a  acorda*  auto- *  dată  în  Judeţ,  va  fi  instalată  o   gurarea  statuii  lui  lancu  (loan)   10 000  lei,  cât  ar  costa  un  anunţ  la  mica publicitate  la  une­
     i             (CRONICAR)   l  zidirii  umarte“ )  aparţinând  unul   de  Hunedoara,  în  ziua  de  17  a'   le dintre ziarele cu cele mai mici preţuri.   ^
                                   lucrare  monumentală  („Elogiul
                                                                 prilie,  a  treia  zi  de  Paşti.
                                   artist  plastic local,  o  lucrare  de­      EUGEN  EVU          Profitaţi prieteni 1
   1   2   3   4   5   6   7   8