Page 3 - Calauza_1996_317
P. 3
P a r t id u l, r o m â n ia m a r e n u s e l a ş a peste tim p
„Suntem un partid şi nu o ( I (Urmare din pag. t) lături de cclclultc nrme în linia
inlăi. Alte efective ale landar-
ferea jandarmeriei este data de meriei asigură ordinea şi liniş
03. 04. 1850, când domnitmul tea publică în mediul rural, pa
întâlnirea Filialei judeţ»*» dial n M • tromişti i Este foarte adevărat e i
Grigore
Alexandru
a Parfidntri •nnft- * vedere al celui a- Moldovei, vn domnitor ai epocU za şi apărarea conducerii poîi-
Gkica,
M a . N i M N ' habaf mai' colorat modeme semnează „Legiuirea tide şi militare a ţării, poliţia
eireulaţiet ff multe alte misiuni.
«fa M e doare mai muit decât un alt t i» , pentru reformarea corpului slu In 20. OS. 1919 U ngaria, căl
' *fite
WW BV piryw u iPro k » fa r poate t i noi suntem jitorilor in cei de jandarmi". când clauzele armistiţiului, ata
f i» * , seoatorM CsraeBa VMHm nişte oaasenâ hotărâţi să spună Această lege dă un statut iu. că cu nouă divizii Rcnvinia. Pen
rit fc*n partidelor potftfce (in €0 ^0^tfiore0 c# ««IMfe- tecrorttnr pe nusne şi din acest ridic armei jandarmilor, defi tru apărarea ţării sunt mobili
el actuală, îndeosebi a e- 'drftsn Jsa t —-*■ #»**?■ faadten^l assttv ne permitem acest limbaj. nind principiile de organizare zate şi efectivele •ie jandarmi,
JIV m*«~* ; m WW*. JnuByvtefl
t«i partidelor pe criterii et- te fapt W partid simbol st lup IM cri care sunt atât de ţinuţi şl funcţionare a jandarmeriei, care participă in componenţa ar
„taipttfaţllle unei aseme- tei Împotriva a tot «a e cer apt şt din a n d motiv nu vor să vi pffneiptt ce caracterizează aceas matei active la operaţii,
to r fi dezastruoase p mârşav In această ţară*. . nă alături de noi, nu le putem tă armă şt-i dă personalitate După făurirea statutului naţio
impune acest tucru. Şl nici nu-i
peufru unitatea şi suveranitatea In dialogul ce a Urmat cu pre dorim alături de noi. Pentru că proprie. nal român, tn condiţiile tinet c-
ştafetei M a la , deoarece legii», sa» din partea zfarUIuf nostru tn această ţară Sunt lucruri atât Inc® de la naşterea ei, jan conomii distruse de război, a
nwhk rori* partid pe criterii ri M . pus următoarea întrebare: de grave care trebuie spuse ro darmeria a fost considerată a integrării in viaţa tării a teri
ale* legiferează inclusiv interi- — Uneori sunteţi catalogaţi ca mâneşte şi pe nume şl daeă nu armă de elită, legea precizând toriilor recent unite, Jandarme
(ia de fifataM* a puterii politic* partid extremist, şovin, chiar se spun aşa el Ia modul delicat» „jandarmeria in teme statuturL riei t i revine misiunea de a
de eâtrn «ceste0 se Spuma te «*- fascist (după cum spuneţi şi dvs diplomatic, ele sunt nule. Din le este privită ca un corp din creea şi dezvolta un climat de
■ N aictl Alt punct al protestu- în apelul către Comisia ănridţ- acest- motiv no permitem. Aşa cele mai alese“, iar ofiţerii ţi linişte şi ordine publică tn mă
W se îadreapti Împotriva Creş . că). Nu cumva Imaginea sesss aş potea s i v * sfanţ că şt d l pre celelalte ranguri fgredej, se vor sură să asigure siguranţa colec
terii real» • prriurdsr la PTO- ta «ste întreţinu» de unii şl din şedinte Iliescu şi-a permis d alege din acei oameni, cel mai tivă. Dar nori negri se adună
dusele strict necesare, neSnan- cauza limbajului T spună j d i wiasiWIc”. Amin- vrednici, deprinşi cu puterea ar din nou deasupra Hotarelor ţă
tsto de guvarn. (aţă de căderea t« colorat, la care adeseori dvs tifi-vă ş> cum scrie ten Cristrid, melor. rii. România este târâtă în edi
ter «M l vartteinoasâ a Menadei T fa p a S t e « t « - Asta Ce limbaj De-a lungul tim pului fauiar- toarea evenimentelor, trupul ei
asţtottsfe şf faţă de sărâeia a. de cuvânt a l filia este ? Limbaj normal t meria s-a dovedit a fi o i m l sfârtecat de duşmanii cam ne
«tiS^Şl reală a majorităţii pojW- le i <fi ION URDA. răspunde: Oricum, uri suntem un partid de elită, un organism autorizat răpesc Basarabia, nordul Buco
** Noi avem un limbaj (parte politic şi nu o ambasadă. cu care s-a putut imprima spi vinei, N-V TrensilvoniH ş» par
MnnieuesL, printr-un apel colorat * Asta înseamnă că au ritul de ordine în stat. tea de sud a Dobraget f » doar
Comisiei Juridire a Se- tomat top ţiganii, toate (apte Legea jandarmeriei din 01. &4. două tuni ale tragicei vtrri a a-
Bomâniei, membrii (Hi- ţ j j n i . trebuie să fi» snperex- MARIANA PANDAKU 1850 este o lege de referinţă, a- mitei 1940.
vdni o însemnătate istorică, ca tn faţa aceste- şHnţcii popo
punând bazele apariţiei unei noi rul român se ridică eu arma in
mână şi la 22 iunie 1941 începe
În fa ţ a legii Generalul arme şi constituind izvorul te războiul de eliberare a Basara.
oriei şi dezvoltării ei ulterioare.
Evoluţia ulterioară « jantlar- bei şi Bucovinei de Nord. Încă
din primele ceasuri ale luptei
incriei române este ?n sfrensâ sunt prezenţi la datorie şi jan
Bilan la Haţeg legătură cu evoluţia politică şi darmii care vor săvârşi nume
socială a României, aceasta fiind roase fapte de arme intrate in
in permanenţă adaptată pentru
ta Piaţa Unirii, din centrul *- istoria neamultti. Vă amintiţi
s dividende s-a scris mult, ziţia agenţilor economici o altă a face faţă unor cerinţe mereu
s-au efifaorat legi şi ordonanţe sună atrasă, impozitul pe divi raţului Haţeg, există omptasaia crescute şi Unor sarcini din ce doar unul dintre ele ţi anume
• sculptură, reprezentând
un
guwsroainentnle precum şi in dende. înfiorător zimbru care, dspâ pă- în ce mai complexe. Se pot des luptele purtate de elevă şcolii
ta
jandarmi de
de subofiţeri
strucţiuni pentru aplicarea lor. In prezent, prin Ord. Guv. nr. prinde, prin însemnătatea lor,
O » toate acestea „problema dL 2611995, la ari. 3, se stipulează: rerea noastră şi a numeroşilor câteva momente care marchea Drăgăşani, constituiţi in Deta
vbfeftdetor" părea, până mi de „In cazul dividendelor distribu cetăţeni cu care am stat de vor ză această evoluţie. Astfel „Le şamentul Buterez (după numele
mult, controversată şi dtseota- ite, dar care nu au fost plătite bă, este cu lotri inoportună. gea puterii arm.ate“ din 1868 dă cpt. Buterez — cdt. detaşament),
„monument* a
Acest aşa-zti
bSâ, tn special în ce priveşte acţionarilor sau asociaţilor, du fost instalat atei, spre nedume O nouă organizare atât armatei, care cu preţul unor grele pier-
mtonfaf perceperii Impozitului pă caz, până la sfârşitul anului cât şi jandarmeriei, pregătind derî au reuşit să oprească in
rdMdende. In care s-a aprobat bilanţul con rirea şl nemulţumirea haţegani- România pentru războiul de in luptele de la Băneam, Intrarea
1 elucidarea acestui hi- tabil termenul de plată a Impo iot, înainte cu câţiva zeci de ani, dependenţă din 1877—14J8. hitlerişiilor in Capitală, 'tn zi
> Ord. Guv. nr. 26/18.08. zitului pe dividende este până la din iniţiativa unul conducător lele de 25—28. 08. 1944- Bonă
Sate ia X . O t ar. tel/ 30 decembrie al anului respec toca! rin acele timpuri. La acest eveniment crucial, au monumente ridicate aici ne a-
__S te, s-au făcut noi pre tiv*. Cri care trec pe lângă zimbru participat fireşte şi efective de mintesc de 22 de m orţi şi 55 de
cisă ft cm privire la impoaâtul pe Prut urmare, cri care benefi se (otreabi, pe bornă dreptate: jandarmi. Printre misiunile în răniţi, elevi jandarmi căzuţi pe
ciază, io activitatea curentă a •are nu ar fi m ori c a In tocul deplinite au fost pasa şi apăra câmpul de luptă. Continuatorii
Apa după cum se cunoaşte, p&- Urmelor, da un fond substanţial •ceste» sătbăttehmi, să fie Înăl rea Marelui Cartier General, es unui trecut glorios, presărat cu
nA la apariţia ordonanţei respec de dividende, trebuie să vireze, ţat os monument al unei per- cortarea comandantului suprem jertfe ţ i fapte de vitejie, noi
sonaHtăţi isteric* (Decebai, A -
te *, * oposot Legea 40fi992 un până la fa d e a t e ii, o cotă de au a unul ai armatei, principele Cartă jandarmii de astăzi ne găsim
de te ari. 3, se menţiona „obli tfi Ia sută din soma respectivă, erou e* de «sem ite» generalul l, serviciul pratorai, iar unele la datorie ca vrednici apărători
gaţia calcidării şi vărsării |a bu care reprezintă impozit pe di escodroane de jandarmi an par ai ordinii şi liniştii jrnbKce.
getul statului a impozitului pe vidende. Grigore BMan, cel «are şt-a dat ticipat la luptă- intr-unui dintre Şi noi jandarmii din unitatea
dtetdHUte revine societăţilor co- Se observă deci câ Guvernul vteţa pentru dezrobirea Ardea «ceste escadroane de jandarmi, de jandarmi a judeţului Hune
DHfflMr şt se efectuează: odată strânge cureaua ana mai bine ri» lului de Nord ? Mai ales că după se găsea ca voluntar o străluci doara, condusă de maiorul SA-
cum se ştie, generalul Bălan a
se mai închide astfel o portiţă faşă p* vremuri, chiar coman tă1 figură a istoriei neamului ro- LAN VIORF.L, pentru a asigu
către acţionarii sau asociaţii so- tn faţa micului Investitor. mânesc, mareşalul Alt:xandru ra un cOrnat de siguranţă so
dantul unei Unităţi de vânători Averescu. cială in judeţul Hunedoara exe
eondiţii, CAUOCBOţA Vn alt eveniment deosebit de. cutăm misiuni complexe f i di-
«te i voie, lăsa te econonrisf-«xperi NIC® SBUCHHA important in istoria armei nons- versificate, cum ar fi :
•trar îl reprezintă data do 1 sep • paza şi apărarea unor o-
tembrie 1893, când apare „Lo- bicctive de importanţă deosebi
3** «fa, organizare şi funcţiona tă ; -
re a Jandarmeriei ritmic'*, mo » menţinerea şi restabilirea
Kflfi w W n w i v ment pa caro md îl sdr&ăîorim ordinti publice arenei când a-
cA fiind „2 hk* Jandarmeriei". cea&a a fost tulburată;
« • «ăcbotel, ian pe Războiul Balcanic «tis 1913 gă- ş» patrularea unor trenuri de
î » sufario» 0fJt& OfŞanî* călători şi însoţirea unor trenuri
poteci ft pregătită, fiind in mâ- de marfă spaciaUzatăţ
sură să-şi todeptineasei atribu- • poza ţ i apărarea corespoiw
denţet secreta pe timpul tran
Acest tncru reiese şi din des. sportului ;
fSşurarea războiului, armata ro 9 paza şi apărarea transpor-
.fa drrtînctiv al creş- mână reuşind tn 19 zile de la turtlor de valori.
mobilizare să ajungă la porţile
La ceas aniversar, nod jandar
_ m is liiii fi
iubirea faţă de creatorul hd. M cu PusaH M , caro este ^na Sofiei- mii suntem în pas eu tretnea ft
• B O I» cum focul purifică ari re şl bogat în milă**. Primul război mondial, un dorim doar ca forurile compe.
pătimească pautra * fa- A ţ toi aşa suferinţa purifică su moment major în istoria Româ tente să ne consfinţească prin
ten te mărirea Sa. O a purtat fletul. Pe cârmaciul de corabia preot ortodox NIC® S. PASCU niei, găseşte Jandarmeria la da lege locui, rolul., misiunile şi or
!e şl durerii* întregii îl incearei ş)-l verifică furtfina ; Referent a » specialitate la torie. Aceasta a particiţxit cu ganizarea, lucru absolut nece
» hiat asupra Sa toate Pe atlet — arena; pc comandan- Spitalul municipal Hunedoara 30 la tută din efectivul seu in sar pentru a instituţie a statu
armata de operaţii, luptând a- lui de drept.
dU W te w rv n v x w x w ro v u w m iw v W MVvxvsrwwvvwvvvtewvwW UwwriWMVWww vvvbvvw w vw Mvw
A V AN TA JE PENTRU AB O N AŢII L A „C A LA U ZA “
î „SEARA CÂND APARE I Am aflat pentru Dumneavoastră... Reamintim cititorilor noştri că şi in prezent este vala
I LUNA* J
î La Universitatea „SON, I Pentru ce! sensibili la estetica osebit de modernă, îndrăzneaţă bilă măsura luată de conducerea ziarului „CALAUZA** ca
ISTA H TIN BRANCUŞI* din J oraşului, desconsptrâm că la Hu în faţa Casei municipale de fiecare abonat a! ziarului să beneficieze de un anunţ gra
v EicgiSsBu, fa prezenţa direc- ■ nedoara vor fi efectuate câteva cultură, primăria va recontura tuit la m ka publicitate, indiferent de natura acestuia (pier
(to ritu l editurii „CAXADZA* I îmbunătăţiri de spaţiu şi monu spaţiul, degradat şi inestetic, din dere, diverse, vânzări, aniversări, cumpărări, matrimoniale
* * avut loc lansarea romanu- J mentale care vor înviora peisa piaţeta Enescu, prin nivelarea cu ctc.).
l i n i „SEARA CÂND APARE| jul. trepte a acestuia (deci aici nu în acest sens» puteţi să trimiteţi prin poştă sau să adu
* BURA", aparţinând prozato- * S.G. ICSH S.A., al cărui di vor mai parca maşini 1), şi insta
| rulri RADU LIVIU BARDAN. | rector general, dl. ing. G AIŢA larea unei coloane de cca. 7—8 ceţi personal ia redacţie anunţul (până Ia 30 cuvinte), înso
J Au participat cele mai de * DORU este cunoscut pentru ma metri, care va ff văzută în per ţit de chitanţa prin care se dovedeşte că sunteţi abonat al
seamă personalităţi ale ora. I rca deschidere spre frumos* cul spectivă de pe bv. Corvin„. ziarului. Anunţul va apare în proximul număr.
J şuiul, cadre universitare, stu- * tură şi artă, continuă noul dub De asemenea, aici va fi insta Facem cu plăcere acest serviciu abonaţilor noştri. Dum
' denţ». Invitaţi din Bucureşti, t al constructorilor, care va fi lat un modem ceas electronic
I Moderatorul acţiunii a fost * foarte modern şi multi-funcţio- public, pentru care există banii neavoastră realizaţi însemnate economii datorită acestei ini
* dl profesor universitar doctor j nal. necesari. ţiative a ziarului „C A LA U ZA ". Cu uit abonament pe trei
( Grigore Drondoe. I In incinta sa, pentru prima în fine, dăm ca sigură inau luni, care poate să vă coste 2 600 Iei, economisiţi 6 000 —-
* Prozatorul a acorda* auto- * dată în Judeţ, va fi instalată o gurarea statuii lui lancu (loan) 10 000 lei, cât ar costa un anunţ la mica publicitate la une
i (CRONICAR) l zidirii umarte“ ) aparţinând unul de Hunedoara, în ziua de 17 a' le dintre ziarele cu cele mai mici preţuri. ^
lucrare monumentală („Elogiul
prilie, a treia zi de Paşti.
artist plastic local, o lucrare de EUGEN EVU Profitaţi prieteni 1