Page 2 - Calauza_1996_322
P. 2
echipamente, utilaje şi agrega
Sărbătoare la ROMMIN '96 te fabricate la cri mai înalt ni
vel tehnologic. Am putea afir Htaxlox
ma că, în viitor, mineritul ro
Almasul Mic de-a doua ediţie a Expoziţiei mânesc îşi va schimba simţitor
La Deva s-a desfăşurat
cea
calitatea.
internaţionale specializată în e- La festivitatea de deschidere Entuziasm de primăvară
* ...Doamne, buzele mele vei chipamente şi tehnologii pentru a ROMMIN ’96 au fost prezenţi
deschide şi gura niea va vesti industria extractivă — ROMMIN şi dl prefect Cosţei Alic, sub Se spune că entuziasmul poate exista in sufletul omului ia
lauda T A ! ’96. Organizată intr-un cadru prefect Mihail Rudeanu, preşe
5 deosebit de către Camera de dintele Consiliului judeţean, orice vârstă. S-ar putea să nu mat aibă aceeaşi intensitate ca fa
anU tinereţii. Poate să nu ardă in suflet cu aceeaşi repeziciune.
Almaşul Mie este o parohie Comerţ şi Industrie a judeţului Gheorghe Dregliici, director ge Dar, de ars, arde. Chiar mai lent, entuziasmul face parte <Un ta
' tfu aproape 4o de familii, in în Hunedoara şi Interexpo S.A. neral al Camerei de comerţ, lele bune. Din ceasurile care adună fericire şl mai ales iubire.
tregime vieţuind in dreapta cre Bucureşti, expoziţia s-a bucu Gheorghe Grfin, primarul mu Cine nu pune preţ ,pe entuziasm înseamnă că nu trăieşte la in
dinţă a ortodoxiei strămoşeşti, rat de prezenţa a numeroase în nicipiului Deva, Ovidiu Hagea, tensitatea timpului. Entuziasmul poate apărea chiar din câteva
parohie îndrumată de harnicul treprinderi din ţară şi din precum Şi o serie de alte per
preot ONET DORIAN. străinătate, Ea a adus în faţa sonalităţi marcante, in domeniu, rânduri scrise. Aşa cum a fost cazul cu mica scrisoare trimisă de
o tânără tocmai din judeţul Bistriţa Năs&ud, care, printre altele
Duminică, a fost o dimineaţă vizitatorilor o gamă variată de M ARIAN A PANDARU
aurie cu cer albastru, un colţi spunea că „sunt o tânără cititoare a editurii „Călăuza“ ?* m-ar
şor de rai în care plutesc mi interesa cartea „Invitaţie la dragoste", Sigur orice poet se bucură
resmele parfumate ale florilor, I când cineva spune că i-a plăcut un vers dintr-o poezie, iar atunci
iar verdele livezilor şi al ierbii când se face referire la o carte proporţiile fericirii sporesc, l-am
incântă ochiul. Sub auspiciile S C. „MILCA IMPEX“ oferit tinerei cititoare cartea dorită gândlndu-niă că poate fi o
Prea Sfinţiei sale, Dr. TIMOTEÎ tânără deosebită. O tânără care iubeşte lumina şi mai ales această
SEVICIU, episcop al Aradului, primăvară care străluceşte mai puternic decât în alte dăţi. Fina
Ianopolului şi ‘ Hunedoarei s-a S.R.L. ALBA lul lunii aprilie a fost exploziv. In câteva zile primăvara a pus
săvârşit marea sărbătoare a stăpânire pe «o i cu pomii înfloriţi. Cu iarba de pretutindeni. Cu
sfinţirii bisericii din Almaşul tinereţea ce ne încântă ochii. Luna Mai ne poarta pe cărările el.
Mic. C U PU N C T DE LUCR U IN S A T U L G ALAŢI, [ Ne cuprinde cu orele dimineţii şi cu orele serii. Parcă totul ne
Un sobor de preoţi a urat bun aparţine. Parcă am uitat de zilele de ger şi nirisoare ale iernii.
sosit înaltului prelat şi oaspeţi C O M U N A P U L JUD. H UNED O AR A De acum, viaţa ne este mult mal frumoasă. Mult- mai liberă şi
lor, săvărşind serviciul religios. mai plină de poezie.
La sfinţirea bisericii, având V A O F E R Ă Dar e suficientă oare numai poezia in fericirea vieţii noastre ?
hramul Sfântului Nicolae, răs- Ne putem hrăni numai cu atâta ? Gănditorule, ce ne poţi spune ?
puoounle la sfânta liturghie au j cele mai bone preparate din carne la cele inai accesibile J M1RON ŢIO
fost date de către renumita co
rală .Doina” din Hunedoara, I preţuri : |
care a prezentat in faţa credin Salam vară Parizer
cioşilor un concert religios, co Cârnaţi de casă Cucuveaua a adus moartea
rală al cărui suflet şi flacără vie Salam italian
este destoinicul compozitor şi Salam mistreţ Pastă mici (urmare din pag. 1) ' In noaptea care a urmat a ve
dirijor M ARIN DtRVA. nit şi „sorocul” mult aşteptat.
A n fost înălţate rugi pentru Crenvursti* Carne tocată să: să-i spună Ltoaadrei despre Fiul cel mic al Usandrei, Gere,
. R e d e a din Almaşul XOc, pen precum şi carne porc carcasă şi preambalată. galbeni. Erau prietene din co a dat buzna în căsuţa povftrnită
tru taţi cxedincăoşu, rugând a~ pilărie, măcar s-a Îngroape creş a Măriei Dudău lovind-o de
totputemicul să ferească ţara şi N U E Z IT A Ţ I! tineşte. După ce a aţipit de câ cinci, şase ori, in moalele capu
românesc de orice teva ori, pradă coşmarurilor lu lui cu un ciomag, luându-i gal
V A AŞTEPTAM . gubre, in sori a strigat-o la benii. In zori, când a venit PS-.
gard pe Lisând ra. Era credinţa Pa s-o grijască, a găsit-o in ••
ei efe numai aşa va scăpa de goale: a murit la spital, în a-
«smuraraWtofuiiiiMuwdWMUMWnreyiArwvvMvvwvMWvwwvvwwwuvwvvvwvv’ coşmar, de pasărea aia amenin ceeaşi seară, fără să mai audă
ţătoare şi blestemată! CănteCul insinuant al cucuvelei.
0 crai spectaculoasă de vindecare ! * — * — * — * — * — * _ * — * „ . *---- * — * — * — *------ * — * — * — * — A— * — *
lor. Bolnavul simte o învio făcută până când nu mai aveţi Vin australienii la „Călăuza" I
rare a întregului organism. Uleiul senzaţia de boală, apoi încetaţi
năşită dSn acest ulei, constituie nu este un medicament, ci un tra tratamentul.
m focar de molipsi re. în ziua de 25 mai 1998 dl profesor, GEORGE M1ŢIN VARIE-,
ATEN ŢIE! Este posibil ca în
O u ă uleia? este «U> ca lapte tament cu un aliment pur. Se tra timpul tratamentului să apară ŞESCU, muzicolog, cercetător al folclorului şi tradiţiilor româneşti,
l e • U u ţ dacă • tot galben, tează întregul organism ai omului: poet şi ziarist român din Australia, redactor şef şi editor al revistei
bronşite, dureri, de
cap. de
taosOani că proeedţna de suge accentuarea bolii, organismul „M IH AI EMINESCU* ţi al publicaţiei „CĂRUŢĂ CU POVEŞTI" ce
ra au s « Scut corect şi in tim- dinţi, tromboflebite, boli cronice poate reacţiona, dar aceste sem apar la Sydney, va fi oaspetele municipiilor Deva şi Hunedoara. Vi
de aceea trebuie să Mo sângelui, nefrite, eczeme, nale constituie dovada că orga zita este făcută la invitaţia Grupului de publicaţii şi editură „C Ă LĂ
tumori ale stomacului, boli in nismul bolnavului a început să UZĂ", a redactorului şef al acestora. Vom reveni cu amănunte pri
testinale; b oli de inimă, de ri- răspundă energic, deci trebuie vind întâlnirile şi tocul unde cetăţenii celor două municipii se pot
riehi, boli ginecologice, tumori să nu intrerupeţi, temători, tra întâlni eU celebrul om de presă român dm Australia. Cu această O;
in general, artrifism ete. tamentul, dimpotrivă 1 cazie poate fi văzută şl caseta originală a filmărilor făcute in se.
Vă sfătuim să urmaţi această Suntem convinşi că vă veţi creţ la manifestaţia pro.maghiară pentru anexarea Transilvaniei,
retor cură . cu încredere. Ea trebuie uimi şi ...vindeţa i manifestaţie ce a avut loc la Sydney. Rugăm să fiţi cu atenţie mă
rită la noi I
Primarul tace şi face! Insnlă de autonomie
deţi, sala studio » „Concordia”, MICA PUBLICITATE
destinată vernisajelor şi litera (Urmare «lin pâg. 1) Pentru a argumenta in faţa
noutăţi se prevăd în context? torii, a devenit o permanenţă a © Mulţumesc doamnei DAF1- lumii pretenţiile revizioniste, şo.
— ŞS aici vom conlucra avan iubitorilor de frumos. „Cum ea MA fia Ploieşti, telefon 044- naţionale se precizează că oda viniştii unguri de pretutindeni
tajos pentru noi. Am convenit este tot rezultatul sprijinului 145854 care dezleagă farmece că tă cu asigurarea protecţiei drep pun o înverşunată pasiune In a
să se aplice un program pentru Dvs. direct, profit de acest dia m-a scăpat de o grea suferinţă. turilor persoanelor aparţinând falsifica istoria.
transformarea punctelor termi log, întrebandu-vă dacă schiţa ELENA. minorităţilor naţionale, este o- Cercetând conţinutul uno*
ce din microraioanele VI şi VII, propusă de noi pentru dotarea bligatorie respectarea integri cronici străine, ne oprim fii
in centrale de cartier. Cetăţenii, cu un mobilier modern a sălii, O s e „COMELENTON" SRL tăţii teritoriale şi a suverani continuare asupra fcelei intitula
în fine, vor resimţi acest fapt, vă place şi «toci avem şanse să Deva anunţă practicarea unui tăţii naţionale a statului. Am te „Cronica ungurilor", scrisă
ştiut fiind ce dificilă e termo- obţinem imediat finanţarea ? tarif de 15000 lei pe zi/căsuţft uluit chiar şi pe cei care ne a- de Lisznyai K. Pal şi apărută
ficarea pentru zona deluroasă» — V-am promis, aşa că vom la camping Cinciş. Inf. telefon şează la colţ cu câte drepturi la Debreţin, în anul 1692. Des
rezolva! Inclusiv dotările strin am acordat" m inorităţii maghia pre autorul acestei cronici aflăm
— In ce stadia este contractul » 721583.
cu italienii ? gente,’ de tehnică ale practicii re. Iată ce a declarat domnul în Magyar eletrajzi lexikon (Le
culturale solicitate. Acum aştept O Câştigări suplimentare um Max Van Der Stoei, înalt comi xiconul ungar de biografii), al
— Deja ne-au transmis că au aprobarea Bugetului pe 199*, plând plicuri. Trim iteţi 1000 de sar pentru minorităţii* naţiona Editorii Academiei Ungare, edi
discutat oficial, in administraţia şi veţi avea ce trebuie. lei şi un plic timbrat şi autoa- le al C.S.CJS. In 1993 : „Studiind tat la Budapesta in anul 1982i
tor, răspuns scrisorii noastre — Vă mulţumesc; pentru c i Constituţia României, am fost Lisznyai Kovacs Pal, a trăit fil
de intenţie. Dorim să pornim meritaţi. dresat la: DUDA DORIN, str. uimit să constat că aici există tre anii 1630—1695, a fost pro
Straiului nr. 2, bl. D3, ap. 10,
tocm i cât de curând, adică, „să Sperăm ca bugetul pe acest Hunedoara. un articol care nu Se regăseşte fesor de geografie şi istorie la
ne facem vara sanie“_ an să nu vină aşa de greu, ca in nici una din constituţiile ţă Colegiul din Debreţin.
primar, cum ve primăvara... • • • • m m • • • • • • • • • • « rilor occidentale". (Va urma)
(Urmare din pag. 1) acţiune pentru rare s-au chel maghiare şi asasinarea celor
Gimnastica de înviorare tuit 20 miliarde lei. peste 40 000 de români şi ger-,
compas dintr-o minoritate de O greşeală care va erata mani la revoluţia de to 1848.
20 Ia sală şi un pol imens a l să scump România, este tolerarea Adică, noi românii, să permi
răciri. Teoriile apologeţilor mor Deşi F.M.I. acţionează de câteva punzâtor intereselor naţionale, până la absurd a unicului partid tem Ungurimii să sărbătoreasci
ţii socialismului par să se răs decenii, nu am aurit nicăieri ca România este supusă unor ac din lume pe criterii etnice: to România momentele noastre
toarne prin exemplul Chinei, o ţară să-şi fi fcevenif de pe ţiuni care să o facă incapabili U.D.M.U. Sub îndrumarea aces de doliu naţional. Aerate gre
care prin relansarea economică urma „tratamentului" aplicat de a se apăra împotriva unei tuia s-a ajuns ca in judeţele Co- şeli se pot însă îndrepta.
din ultimii 4 ani, pune in în de bancherii internaţionali. Pe agresiuni. S-a diminuat numă vasna şi Harghita procesele din Desigur că nim eri mi se nf-i
cărcătură chiar şi cea mai dez unde trece F.MJ. se alege pra rul tinerilor ce vor fi pregătiţi tribunale să fie impuse să se teaptă la minuni, dar de d d
voltată ţară din lume: Japonia. ful: Mexicul datorează 100 mi In institutele militare de învă ţină, indiferent de părţi, In lim până la amcirla u rare ne *;
liarde dolari, Brazilia 75, Ar ţământ, care a devenit simbo
Guvernarea P.D.S.R. ne-a fă ba maghiară, să fie batjocorite fondăm pe ri ce trece este o f i ;
tat m ilogi la FJMLL Indiscuta gentina 50 şi lista continuă pâ lic. Din ce]e 5 licee militare, au imnul şl steagul românesc, mo ferenţă inndmirihiti Liberta
rămas doar 2, tar din ceh 6
bil este că F.MJ. a ajuns o spe nă la Polonia, Ungaria şi Ro numentele, cim itirele şi persona
mânia, şcoli militare, 3 au fost desfiin tea de opinie, pluripartitismol
rietoare pentru fiecare naţiune O altă greşeală ar fi că sub ţate. Nu mai o un secret pen lităţile româneşti. M ai mult, şi alte cuceriri câştigafr to de
mai necăjită de pe pământ. Nu- guvernarea P.D.SJÎ. s-a dimi tru nimeni că NA.T.O . ne-a s-a ajuns până acolo încât am cembrie 1989 nu prea ţin de foa
mai pe mana lui să au ajungi. nuat continuu forţa şi capaci forţat să trimitem înainte de basadorul Ungariei la Bucu me şi frig.
Io dipu când ai bătut la poar tatea de lupită a armatei, fii fermen ta şomaj sau la pensia, reşti să ceară românilor să res îm pliniţi aceste doleanţe Jto-
ta FJMJ. trebuie să-ţi aduci a- timp ce unele ţări, ca Anglia, peste 75 000 cadre militare; s-au pecte simbolurile istorice ma tificate şt apoi veţi redea de «6
mtote «le inscripţia de la poar Franţa, Germania, Grecia, Un dezafectat până acum 636 de ghiare, adică tradiţiile maghia o to stare românul! Abia atunci j
ta Infernalul Iui Dante: „Lăsaţi garia, Polonia sau Bulgaria îşi tancuri, 431 transportoare blin re legate do cucerirea Transil s-ar putea vorbi de un m iratei ‘
orice renunţă, voi, ce intraţi". întăresc forţele armate gogeş- date, p i tunuri, 4Q da avioane. vaniei româneşti de triburile românesc i ~ ’