Page 2 - Calauza_1996_326
P. 2
Care pe care Anunţ umanitar Tîlaitat
(urmare din pag I) lucrări începute sau realizate);
Domnul VIRGIL BOCA — — dorinţa, ca părinte, de a Doamna EUGENIA ITU, în
P.A.C.: de profesie inginer; lu face di'n Deva un oraş în care vârstă de 43 de ani, este învă Promisiuni
crează de 4 ani ca viceprimar al copiii noştri să rămână, sau să ţătoare la Şcoala Generală nr. 9 La ora când aştern pe hârtia aceste rânduri, propaganda
municipiului Deva. se întoarcă, deoarece; „...rămânând din Hunedoara. în ultimii ani electorală a asfinţit. A trecut dincolo de coama dealului. A fost
Domnul MIRCEA MUNTEA- în Deva, rămân lângă n oi!‘‘ a suferit câteva operaţii pen
NU — C.D.R. : de profesie in Domnul MIRCEA MUNTEA- tru a i se elimina un chist hi- o perioadă de multe vorbe in vânt. Care mai da care s-a lansat
în promisiuni. Că vor da pensii mari de t o i! Cât roata ca
giner; lucrează la S.C. „Siderur N U : — experienţa domniei sale datic hepatic. Boala nu a putut rului ! Că vor asfalta drumurile săteşti. Că vor instala roboţi in
gica" S.A. Hunedoara şi repre ca inginer, obişnuit deci cu pro fi însă îndepărtată prin opera primării pentru a prelua toate doleanţele. Că vor astupa toate
zintă interesele Societăţii „OVER- blemele tehnice de la S.C. „Si ţie. Pentru a fi, din nou, sănă
gropile de pe şosele şi de pe străzi. Şi câte în lună şi în stele!
. LAND". derurgica" S.A. Hunedoara; im toasă, pentru a-şi relua locul Ia ■Puţini au tăcut. Cei mai mulţi au promis marca cu sarea. Şt
Din afirmaţiile făcute de cei petuozitatea tinereţii. catedră, are nevoie de un tra
doi în campania electorală re Ce le-am putea reproşa celor tament cu DELURSAL sau UR- n-au fost destule, vorbele. Ne-am trezit şi cu scrisori deschise
iese că pot oferi spre binele lo doi, prin prisma declaraţiilor e- SOFALK, tratament care costă servite de prima rachetă a tenisului românesc llie Năstase! Şi
cuitorilor „cetăţii" : f t n ln • câteva milioane de lei, dar care apoi, să nu uităm afişele. Unele lipite la întâmplare s-au trezit
Domnul VIRGIL BOCA : Domnului VIRGIL BOCA ; că trebuie început cât mai repede duse de vânt. Altele lipite bine au fost privite cu mânie. Şi le-am
— o bună colaborare cu con vorbind despre pensionari a o- cu putinţă. Pentru că dânsa este văzut mâzgălite. S-au iscat şi încăierări pe scama afişelor. Şi
silierii municipali, reprezentanţi mis să ne precizeze cum îi va întreţinătoare de familie, posi iată cum se sting toate. Nu mai vedem nici fluturaşi aruncaţi din
ai altor forţe politice, cu mana putea ajuta concret pe aceştia bilităţile sale materiale sunt li maşini şi nici îndrăzneţi care să spună : „votaţi-mă pe mine de
gerii societăţilor comerciale, de să suplinească diferenţa dintre mitate. De aceea un grup de vreţi s-o duceţi bine !“. Toţi aşteaptă. Parcă au plecat pentru câ
asemenea, divers „coloraţi** poli Pensiile foarte mici şi preţurile prîetenj şi colegi face, în nume teva Zile undeva. Nu-i mai vezi nici prin cafenele şi nici pe
tic, şansă conferită de experien din ce în ce mai mari ; le dânsei, un apel de suflet că străzi. Stau şi aşteaptă ziua cea mare. Şi această zi va veni. Şi
ţa de până acum a celor 4 ani Domnului MIRCEA MUNTEA- tre toţi cei ce ar putea-o ajuta. va trece şi ziua când se vor număra „bobocii". Adică primarii.!,
cât a activat ca viceprimar, şi NU : Că pretinde a cunoaşte In acest scop â fost deschis, la ' Cei de oraş şi cei de comune. Ce este de remarcat că nicicând "
de ce nu, de însăşi tendinţa par problemele Devei, deşi dânsul CEC Deva, contul nr. 8565. j n-au mai fost atâţia candidaţi pentru, un singur post. Asta da
tidului său de a fi o „alianţă este cu un picior în Deva şi u- încercaţi să-i dovediţi doam | concurs ! Cine va ieşi învingător, din primul tur este bărbat, ntţ
civică"; * îuil in Hunedoara, în timp ce nei Eugenia că nu este singură, ! glumă. Şi dacă mai e şî tânăr să vezi atunci câte ciocănituri la
— cunoaşterea întregii game mintea îi este la interese că „speranţa" este un cuvânt ca uşa biroului dumnealui. Departe de noi gândul că aceste vorbe
de probleme cu care se confrun le firmei O VERLAN D I; că re poate să revină în gândurile se potrivesc pentru toţi cei care au candidat la această funcţie.
tă DeVa şi locuitorii ei, precum a încercat, ca m a n d a ta t ei. Sunt şi oameni care s-au gândit serios la funcţia de primar. N-an
şi faptul (de necontestat) că ia al „CHEII** să ne „încuie" pen D. IOAN făcut-o doar din întâmplare !
rezolvarea multora din ele a lu tru firma OVERLAND (sisteme MIRON TIC
crat deja ca viceprimar ; de securitate), afirmând că va W W W W W W f lV W V W M W
— înţelepciunea şi chibzuinţă asigura, odată ajuns primar, se
unei persoane mature, o mai curitatea tuturor scărilor de bloc! Gimnastica de înviorare «ai aceştia. Presupunem absurdi
mare înţelegere faţă de proble Ştiind că nu o va putea face tatea gestului NATO de a pri
mi Ungaria şi de a exclude Ro
mele celor de „vârsta a treia", pe banii contribuabilului, ar mai
către care se îndreaptă şi dân- rămâne de înţeles că odată ajuns (Urmare din pag. 1) cum să se ferescă de efectele re mânia din alianţă. Atonei cere-,
rea Ungariei de a incorpora A r
sşl. (Azilul de bătrâni, farmacii primar, domnia sâ va încerca distribuirii cărţilor în marele joc
le ambulante, transportul gra să ne vândă produsele firmei porturile cu vecinii şi cu ţările geopolitic determinat de căde dealul va fi susţinută de NATO,
tuit pentru anumite categorii de OVERLAND! din imediata apropiere. Tragic rea comunismului decât să ob care va avea în final şi acordai
pensionari, toate acestea fiind DOKOTHEA NICOARA este că avem „specialişti** care ţină satisfacţii platonice de ge Rusiei. Acest lucru se poate de-,
reuşesc să facă uz de tehnica nul condamnării Pactului. duce şi din lucrările Reuniunii
ricoşeului din jocul de biliard, Nu cred că pomenirea sau nu G 7 din luna aprilie de la Mos
fiind azi una din cele mai gus
Remus Mariş până-n anul.,. 2000! tate tehnici In jocul politic. a efectelor Pactului poate schim cova. Iar România este singura,
ba cu ceva soarta românilor. In
ţară din fostul Tratat de la V ar-;
Ca de obicei corul isteric al teresul României este să aibă şovia care nu are încă relaţii
( Urmare din pag 1) şind eterna poveste a insuficien rusofobilor a interpretat aria relaţii bune atât cu Rusia cat şi normale cu Rusia. Cu siguranţă
ţei bugetare, va reuşi. Ne per
votează OMUL în primul rând, Ribbentrop-Molotov din opera cu Ucraina şi Moldova. Dacă că astăzi n-am mai fi trăit vre
iar Remus Mariş şi-a dobândit mitem să-l felicităm şi să-i do „Trădaţi la Vaita*. Adevăratul printr-un comportament şi o a- murile acestea de ruşine dacă
rim împlinirea aspiraţiilor sale,
simpatizanţi numeroşi, o bună motiv al nesemnării tratatului titudine responsabilă ar fi pri am fi fost susţinuţi măcar de;
reputaţie — garanţii ale serio ale electoratului pe care îl va a fost intervenţia liderului Con mită în NATO şi UE, România Occident. Acum ne zbatem p e :
zităţii probate in dificila perioa sluji în următorii patru ani! venţiei Democratice, Emil Con- ar exercita o atracţie suficient fundul prăpastie! în aşteptarea;
Un electorat care a dovedit
dă tranzitivă. stantinescu din perioada desfă de mare asupra Moldovei, astfel unei frânghii pe care Occidentulj
Pe de altă parte, diferenţa de maturitate politică, dincolo de şurării şedinţelor Forumului oa încât visul unionist al romani s-ar putea să o arunce, dar n u ;
voturi trebuie să dea de gân prognozele alarmiste. menilor dc afaceri al Cooperării lor de Pe ambele maluri ale ca să ne salveze, ci să ne spân
dit în privinţa alegerilor din REZULTATELE ALEGERILOR economice din zona Mării Negre. Prutului să se împlinească din zure cu ea. Cei care fac azi vo- ;
toamnă, dar nici PDSR nu cred PENTRU CONSILIU Acesta a cerut ca opoziţia să fie nou. Iar românii din Bucovina calize pe tema trădării sunt chiar
că trebuie să se autoamăgească Numărul total al alegătorilor consultată de M.A.E. în privin ar avea identitatea apărată mai atât de siguri că în cazul în ca
privind opţiunile, asta dacă; re hunedoreni, conform listelor per ţa tratatelor cu vecinii afirmând bine de o Românie în relaţii bu re la Kremlin se va instala din
dăm numărul de voturi pentru manente, suplimentare, separate că nu este de acord ca România ne cu Ucraina. iunie comunistul Ghenadi Ziu-
contracandidaţi. Judecaţi sin şi speciale, a fost de 64 951. S-au să cedeze în privinţa referirii la Deci, Occidentul spune că-i în ganov în locul lui Boris Elţîn,
guri: ‘CÂTANET NICOLAE — prezentat la vot 33 321, totalul pactul Ribbentrop-Molotov, In ţelege pe ruşi şi mai mult, cau România va obţine un tratat mai
CDR — 4621 voturi; HERB AN exprimat pentru consilieri a fost această situaţie preşedintele I- tă sâ aibă relaţii cat mai bune bun? Dimpotrivă.
ADRIAN — PL ’93— 880- GRE- de 30 482. Noul consiliu este liescu a preferat acum, să nu-şi
CU CONSTANTIN — PS — 1070; compus din: G A IŢA DORU, urce în cap partidele de opoziţie * • « * « » « < # * ' > » m o m o m o o m o w m m w o * »
TOMA MIRCEA — PNL (Cîm- STANESCU ROMEO PREJBAN şi pe cele naţionaliste.
peanu) — 187; DRAGAN VASI- ISIDOR, PUCIIIDAU VIRGIL, Acest pact i-a costat pe polo
LE — PND Cr. — 687; BELÎI BADIN ION (PDSR); RANTA nezi, cehi, slovaci şi baltici cu Facilităţi acordate la călătoria pe G.F.R.
LUCIAN IONEL — PUNR — GHEORGHE, BUZEA GHEOR mult mai mult decât pe noi, dar
884; MARIŞ REMUS — PDSR GHE, BUCUR LUCIAN (CDR); nu i-a împiedicat să-şi norma Conform Legii 42/1992, pen eo.'dâ acestora călătorii gratuite
— 16 880 (1)- CATRINOIU CTIN URDA ION (PRM)- NAGY lizeze relaţiile cu Rusia. Ei au tru cinstirea • eroilor, martirilor pe calea ferată după cum urmea
— PUR — 952; BABEŞ OVIDIU FRANCISC (UDMR); MARCU înţeles că graniţele actuale din şi urmaşilor acestora, din Revo ză : pentru gradai I de invali
— USD — 1345; ILINCEA TI- ION (USD-PD-FSN-PSDR) • BE Europa sunt rezultatul tratatu luţia din 1989, se acordă câte 12 ditate se acordă 12 călătorii cla-:
BERIU — PSM — 1097; COSTI- LII L. IONEL (PUNR); VASIU lui de Pace de la Paris din 1947 călătorii clasa I, dus-întors pe sa Il-a dus-înlors. Pentru gradul
NAS VIOREL — PP — 725; GHEORGHE (PSM); IOVÂNES- şi ele au fost reconfirmate prin calea ferată. II de invaliditate se acordă câtej
URDA ION — PRM — 1634; CU TEODOR (PS)- DĂSCĂLITĂ Actul final al CSCE semnat în ' I)e asemenea, conform Legii 53 6 călătorii pe calea ferată clasa
POLIZU OVIDIU — indep. — ŞTEFAN (PL *93);' LUDA I. TI- 1975 la Helsinki. Faptul că du /1992 privind protecţia socială a H-a.
1210 şi SCURTU OVIDIU — in BERIU (PNDC); COSTINAŞ pă 1989 Germania s-a reunificat, persoanelor handicapate, 4i se, a-
dep. — 455 voturi... Ilustrând, VIOREL (PP); IONESCU MI- iar Cehoslovacia, iugoslavia şi IO AN JURA
prin „Călăuza", în repetate rân H AIL <M. Ecolog istă); CATRI fosta URSS s-au destrămat, nu
duri, meritele domnului Remus NOIU CTIN ,(PUR) si indepen are nimic de-a face cu consecin
Mariş, am afirmat că este un denţii TIBERIU MARIŞ, VAI- ţele tratatului semnat de Ri- Revedere după 25 de ani...
om de valoare, care tace şi face. DOŞ PETRU, GIURCHEA OC- bbentrop şi Molotov. Pentru Ro
Suntem încredinţaţi că, depă TA V IA N si HUREZAN IOAN. mânia este foarte important a*
(Urmare din pag. 1) o parte din Viaţa noastră şi din
tezaurul nostru spiritual, d in ;
Fascism, Vatiean, C.I.A. ruit o fărâmă din sufletele noas noi înşine.
Noi, profesorii care v-am dă
Fie ca această revedere să se
tre, vă aşteptăm sâ reveniţi me desfăşoare sub auspiciile Fortu
(Urmare din pag. 1 ) POLONEZUL, INTENDENTUL AUSHWITZ-CLUl reu, mereu, pentru că prin voi, nei aducătoare de noroc.
Marea ţară democrată pre gărul de concentrare din Aush- noi suntem nemuritori.
lui şiptaro-croat, şef al sectoru cum este America, oferea între witz. Temându-şi viaţa după Să închinăm o capă dedicată
lui pentru Vatican al administra timp, posibilitatea şi altor voci război, el şi-a aflat refugiul in amintirilor, adolescenţei, anilor (fragment din „cuvântul* ţinut
ţiei americane CIA,, Ia un mo înăbuşite, şi celora care aspru biserica catolică, devenind faţă de liceu, sentimentelor frumoa cu - prilejul revederii absolvenţi- :
ment dat, a cuprins în cadrul critică Vaticanul şi biserica ca bisericească spre finele anului se ce ne leagă şî care alcătuiesc lor liceului „Deccbal* din anul
1971)
său (n.n. de angajaţi), jumătate tolică. întrucât, aceste voci fiind 1946. Ca cel mai tânăr Episcop
americani şi jumătate nemţi na- periferice, unele sunt de natu polonez a fost numit in anul
zişti-catolici. Hitler in. cadrul U- ra înfrumuseţării folclorice, pe 1958. După treizeci de ani de pu I SPRE LUME.. v
nităţilor SS a acceptat numai fondul răspândit al democraţiei tere şi crime ale predecesorului
catolici. Vaticanul s-a comportat americane, chiar al înfrumuseţă papă, el a fost numit (acceptat) I AMBASADA ARGENTINEI la Bucureşti: Str. Drobeta, nr. t
ecumenic cu Irakul, în timpul rii bizare care, deocamdată, nu ca PAPA IOAN PAUL al II-lea". f 11, sectorul 2, oficiul poştal 9, cod 70258. Bucureşti. |
războiului din GOLF. Acesta din ar trebui cu totul neglijat. în expunere se confirmă amin ION PATRUOCIU .
urmă nici astăzi nu recunoaşte într-una din publicaţiile care tind că „I.B. Farben Întreprindere t r mmăm * a n t # mmm m # mmm ■m mmm * mm m 0 mmm 0
Israelul. George Bush, în cadrul provin din acel cerc periferic al chimică fondată de către Her- *—*—*—*—*—*—*-—Ţţ—*—*.-» tb-s-fc—.*—★ •-**—* — *—*•»*W*_*•—
presei americane, astfel, citim man Goering, Heinrich Himler
vizitei sale la Vatican, anul tre
cut, a declarat că trebuie uita următoarele rânduri: şi Reihard Heindrich, în scopul | PENTRU VOI, TINERII f
te fărădelegile naziştilor. Candi „La începutul anului 1940, un rezolvării problemei evreieşti".
datura prezidenţială a lui Ri- tânăr polonez, târgoveţ de pro Această sursă, după cum obser * TIM BURTON —* s-a născut în oraşul Burbank din California,
fesie, s-a angajat la I.G. FAR- văm, neagă complet datele bio fin 1959 ; în prezent e logodit cu actriţa Lisa Mărie Smith. - ’ - ;
chard Nixon, a fost susţinută de BEN CHEMIKAL COMPANY » Mulţumită unei burse, a putut studia la Sislitutul 'Artelor *'
către naziştii aflaţi pe listele eu (producătoare de gazul toxic de grafice existente oficiale ale pa | din California ; din 1979 a lucrat pentru Disney ; după cinci ani ■;
pei Ioan Paul al II-lea, din pe
ropene ale criminalilor de răz cianid). Tânărul polonez, a vân la decis să devină regizor iar In ’85 apare primul său film — .;
boi. rioada celui de al doilea război
dut cianidul naziştilor spre în mondial, (va urma) I „Pee-Wee’s big adventure ; după aceea a regizat „Beetlejuice",. ^
Şeful nazist al băncii de răz trebuinţarea acestui gaz la Auşh- (Preluat din revista î„Batman 1 şi 2" — film care l-a avut în rolul principal pe Mi-
boi a alimentat şi finanţat loja witz. El a muncit din toată ini „CARUTA CU POVESTI", ichael Keaton, „Edward Scissors — hands", „£d W ood"; în *94 a ' ;
masonică P 2, la recomandarea ma în această întreprindere chi SYDNEY, 1996) i produs şi un film de animaţie —• „Nightmare befqre Christmaa".' ;
personală a papei, cunoscându-se mică, care a produs gazul des Tradus din limba sârbă de • ADRESA —» c/o Clein & White, 8584 Merlose Avenue, West
deja din cadrul întreprinderii tinat exterminării milioanelor de GEORGE MITIN | Hollywood, GA 90069, USA. BOGDAN | i
chimice, încă înainte de război..." e m » şi a altor popoare din la VARIEŞESCU
