Page 4 - Calauza_1996_326
P. 4
— r->-» .....
^ •-^SaplanaiaBal Sadopsniiaiit aflat sk slujba tuturor oatnanllo
DUEL UL CA VAL ERIL OR DE... „CALAUZA"
#JM
Poliţia sanitară informează D-LUI ADRIAN NASTASE Tu, însă ne păcăleşti ? NAŞULUI ADRIAN NASTASE
(valabil şi pentru alţi
oameni politici) Cu bomboane de Piteşti. Pentru că tu i-al năşit
Nadia ţi-a mulţumit
★
CONTRAVENŢII LA NORMELE DE IG IENA Azi de-ai ajuns un om de Ai fost naş mare Şi juriul sever şi rece
seamă La o nuntă „tare" Ţi-a acordat şi ţie nota ZE@B.
REFERITOARE L A APRO VIZIO NAREA CU APA Plăteşti, căci nu mai e cenzură: Oricât ai fi de „as", VISUL ROMANILOR
A PO PULAŢIEI , Devii motiv de epigramă Vei da, şi tu, sigur de-un „naş"l DUPĂ NUNTA
Sau temă de caricatură. ie NADIEI COMÂNECI
Aceluiaşi: „Năşelul" Adrian Năstase
(Urmare din nr. 325) soanele juridice care exploatea-, Gând au văzut ce nuntă mare
Ză instalaţii cen ţi ale de apro Cu o fiinţă atât de cunoscută (Se bine se distrasei Românii au cam plâns de
Art. 7 — Gonstituie contraven vizionare cu apă potabilă a u- Gura este Nadia noastră Vine, însă, CAM PANIA supărare
ţie şi se sancţionează cu amen nei răzerve de clor şi coagulant De nu-ţi deschide USA-O- uşă, Şi nu-1 mai ajută NADIAI Acum vor s-ajungă toţi maxi
dă de Ia 100 00» Iei la 1 000 000 pentru minimum 30 de zile de îţi deschide Nadia o fereastră. ie gimnaşti
lei: funcţionare; . Finei şi naşului e i: Naş mare ai fost, Ga să le vii la nuntă tu ca
între voi e-o asemănare
Te-ai asigurat de post,
aj neasigurarea şi neefectuarea e) utilizarea, ■ de eatre persoa pentru puţini vizibilă: - Ţinta ta; Gotroceniul, DOMNULUI ADRIAN NASTASW
controlului potabiîităţii apei în ne fizice şi juridice autorizate, ambii-aveţi şira spinării încă în acest mileniu. Dacă vrei s-ajungi cineva
condiţiile stabilite de Inspecto la prepararea de băuturi răco când dură, când flexibilă. Trebuie să năşeşti o „stea"
ratul de poliţie sanitară şi me ritoare, produse culinare şi al Culmea acestui concurs: Nadia cu medaliile, Şi cum faima ţi-a pierit
dicină preventivă teritorial, de tele, a unor surse de apă fără Să-l vedem pe A. Năstase Tu eu paralele, Te-ai apucat de năşit. Ivan Ioan
către unităţile de orice fel ca a cunoaşte indicatorii de calitate înlocuind măcar o dată Făcură-ţi nuntă mare, PENTRU LADY X,
re exploatează instalaţii de apro ai apei respective; Eleganta lui cravată Vestită peste hotare. CARE A CÂŞTIGAT
vizionare cu * apă, centrale şi f) nerespectarea contraindica- Cu papioane gRaţioase. ie CONCURSUL PE TEMA DATĂ,
locale; ţiilor medicale ca urmare a îm Lady 83 La toamnă vom vota,
bolnăvirii sau portajului do ger A. PAUNESCU
b) clorinarea defectuoasă a a- meni patogeni,' în utilizarea per LUI ADRIAN NÂSTASE Pe Bombonel sau altcineva, Punând mâna deci pe premiu
pei distribuite populaţiei ca apă sonalului instalaţiilor centrale A i nume de avocat, politician, Căci ştim cu toţii: Realizat-ai- tu un vis
potabilă tradusă prin valori ale de aprovizionare cu apă potabilă; tenisist „Toamna se numără bobocii". De azi încolo eşti un geniu
clorului rezidual liber sub 0,1 g) neremedieren deficienţelor Şi altele. Nu mai insist. •Nicu Sbuchea Acum poţi să te laşi de scris.
mg/dm cub în reţeaua de distri tehnice şi neîntreţinerea salubri Acum ai o singură dorinţă; DOMNULUI Eşti ca vulpea de şireată
buire până la capetele de reţea tăţii surselor şi instalaţiilor de Voturi cât mai multe cu putinţă. ADRIAN NASTASE Gând se dau premii şi bani
sau depăşirea concentraţiei de aprovizionare eu„apă — hidranţi, „NÂSELUL ADRIAN Azi o nuntă-i lucru mare Bagi în oala ta spurcată
0,5 mg/dm cubi; cişmele, fântâni, puţuri, captări NÂSTASE" Să fii „naş“ este o jale Ghiar şi pe Păunescu printre
c) neefectuarea hiperclorinării de izvoare — precum şi a veci Unii îţi zic „Bombonel", Dar când eştr mare şi tare golani.
apei pentru primele cantităţi nătăţii acestora de către cei care Dezmierdându-te niţel. Nu te uiţi ia buzunare. Dintelioc
distribuite, după o întrerupere şi le exploatează sau le folosesc;
în următoarele situaţii; h) nerespectarea, de către u- dus de informare şi educare.
— înainte de darea în exploa nităţile de orice fel care exploa Protecţia consumatorilor 2. Structurarea incipientă şi
tare a instalaţiilor noi; după mo tează instalaţii centrale de apro scăzut combativă a consumate;
dificări ale procesului tehnolo vizionare cu apă potabilă, a o- STRATEGIA IN DOMENIUL economici; rilor în organizaţii neguvema-
gic; după remedieri, revizii său bligaţiei de a întreţine aceste PROTECŢIEI — încheierea contractelor la mentale, care să apere dreptar
reeondiţionări; instalaţii în condiţiile proiectate CONSUMATORILOR iniţiativa agenţilor economici, a- rile şi interesele legitime ale a-
— când nu există garanţia se şi de perfectă funcţionare; Politica şi strategia vizând vând drept consecinţă in fapt o cestora.
3^ Gradul scăzut de participare
curităţii reţelei de distribuţie, i) utilizarea apelor necorespun promovarea intereselor consu adeziune a consumatorului la
ceea ce ar putea conduce la con zătoare standardelor de stat în matorilor în societatea româ condiţiile prestabilite de aceştia directă, activă, a cetăţenilor Ia
mecanismul de luare a decizii;
taminarea apei din reţea; vigoare pentru irigarea culturi nească sunt determinate de e- şi nu o negociere; ’ . lor în ceea ce îi priveşte.
— inegalitatea şanselor consu
— în situaţii epidemiologice cu lor agricole. xistenţa la nivel naţional a unor matorului faţă de cele ale agen PREMISE DE NATURĂ
premise de ordin economic, so
risc de transmitere a bolilor in- PSIHOLOGICĂ ŞI CULTURALĂ
cial, legislativ, ia care se adau
fecţioase; Dr. CALUGĂRU MIRCEA gă premisele legate de procesul ţilor economici In ce priveşte a- 1. Persistenţa opiniei că pro
părarea drepturilor şi interese
d) neasigurarea de către per insp. şef P.S.M.P. ' tecţia consumatorilor se reali
integrării economice in Uniunea lor sale in justiţie, având în ve
Europeană. Trebuie adăugat fap dere lipsa cunoaşterii drepturi zează numai prin implicarea
tul că o politică activă de pro lor subiective, a procedurii juri statului in realizarea produselor
tecţie a consumatorilor poate dice, precum şi lipsa mijloace şi serviciilor de calitate.
contribui la evidenţierea avan lor financiare; 2. Sentimentul de insecurita
I l IU tajelor oferite de economia de tehnică şi juridică încă scăzute te pe care il resimte consuma
şi consilierea
— informarea
torul datorită lipsei posibiliţătii
cu economia
piaţă comparativ
de comandă. ă consumatorului. de informare şi apreciere a cori;
2.
Dezvoltarea insuficientă sau
TR A N S P IR A ŢIA PREMISE DE ORDIN chiar lipsa concurenţei determi diţiilor ofertei, precum şi da
torită riscului contractual.
ECONOMIC
1. Dezechilibrul între puterea nă în unele domenii impunerea 3. Ljpşas motivaţiei consuma
torilor pentru gruparea In orga-
Transpiraţia este un inconvenient al omului, care, mai ales în de negociere a consumatorului unor preţuri artificiale, necore . nizaţii neguvernamentale, dato
anotimpul călduros, aduce mari neplăceri unor persoane, prin mi individual şi cea a agentului e- late cu calitatea- produselor şi rită neîncrederii în capacitatea
rosul neplăcut. Ge trebuie făcut? conomic determinat d e : serviciilor. acestora de a le apăra îri mod
— lipsa afirmării pe piaţă a
PREMISE DE ORDIN SOCIAL
In primul rând; trebuie folosită o alimentaţie cu foarte puţină consumatorilor prin grupări re eficient interesele, precum şi ne
I; inegalitatea existentă
pe
carne. -Apoi dimineaţa şi seara câte o spălătură generală, cu apă prezentative, a căror acţiune de-o parte între consumatori şi cunoaşterea rolului mijloacelor
rece. Dacă vă transpiră abundent picioarele, apelaţi, la băile reci, este de natură a exercita pre producători sau chiar între con de acţiune şi avantajelor unei
seara şi dimineaţa^ cu apă rece şi oţet. Lenjeria de c<3rp schimbată siunea publică asupra agenţilor
cât mai des. Ciorapii şi încălţămintea, zilnic. Evitaţi pe cât posibil sumatori, datorită nivelului re asemenea asocieri. (Va urma)
hainele din fire sintetice. Ca tratament intern se pot bea zilnic
2 căni de infuzie de salvie (4 linguri), ţintaură, pelin şi pătlagină
(câte 2 linguri). La picioare se mai pot face băi cu decoct din frunze SEMNE APROPIATE
de nuc sau frunze de stejar.
CERASUS JALOANE- V NATURAL V r s i i i r V V REZULTATE V SBM
■V — --- golan ORAŞ In IA
oi comuti tULEAHA
SEMN SîWNfT (Iwi) gresii P1RAMI0I
FEMINA CLUB > V V FALIMENT > V V
•
BĂR BIA D U B LĂ UN > ; • 1 PASTORI > *
LA BOT
SEMNUL UNEI : TOT 0
De la o anumită vârstă ob şervet în acest amestec şi apli- BOU APROBARE
servăm că sub bărbie se depun caţi-l sub bărbie, ţinând de el SEMNE
grăsimi şi incet-incet apare băr cu ambele mâini şi lovind uşor > ; y _ GRAFICE >
bia dublă. Dar pentru a întâr bărbia de jos în sus. GERMANICE
zia cât mai mult posibil acest Un alt procedeu cu rezulta ' RURALI
lucru se pot întreprinde câteva te foarte bune este aplicarea, coif V MĂSURĂ LA >
măsuri, precum ar f i : în timpul timp de o jumătate de oră, a GEOMETRIC > ASIE
somnului sprijiniţi-vă capul pe unei comprese îmbibată în lap
o pernă cât mai m ică; la citit, te, peste o cremă nutritivă ce BAN MK PÂrtliŢl
încercaţi să ţineţi cartea la ni conţine polen, lăptişor de matcă NIMB > V K
velul ochilor şi nu pe genunchi şi vitamina A. După ce se în > - DE LA GE CULOAREA
NUNCHI LA
sau pe masă, pentru a nu sta cu lătură compresa se masează por 3'EZNÎ foi.) AURULUI
InvKCÎ
capul prea aplecat; încercaţi zil ţiunea respectivă timp de 5 mi
nic masaje şi exerciţii care să nute. Acest procedeu poate fi STAIU > AÎOQCw»! > V > V
preîntâmpine depozitarea de gră repetat de 2 ori pe săptămână. MIJLOC 1 POPOR COLIER
simi. In acest sens pot fi exe Dacă pielea este excesiv de calificativ SEMIT
cutate şi ciupituri repezi insis- ridată şi uscată se pot aplica
tându-se asupra cutelor laterale. comprese cu ulei de măsline. Se > : ' ’/ > RUIGU >
De asemenea foarte indicată este înmoaie un şervet în ulei şi se DOCUMENT 12 VACI!
aplicarea de comprese reci cu aplică sub bărbie unde se ţine
apă sărată. Amestecaţi 10 lin toată noaptea. bAuturA > APARIjll > V
guri de sare cu o jumătate de liSATl Alcoolici.
litru de apă, înmuiaţi apoi un M IR I AM DE mAqAuna ANTEMERI-
TALPA \
MANOli DIAN
>' > - Ţ : V EBUCT > ,Y ' ! ' - : i ' TEMNIŢA >
! . •
l DEZLEGAREA CAREULUI „CIRESAR" APÂ R UT î CĂRNOS LUI MONTE
CRIST0
IN NR. 325 *
[ > >
CONSTANTIN — ITAR I — ELEV — REN — MIG — LI — I /. A •
I EL — ROMANE — SIRACUZA _ G — A — IM — N — IBO — . marca !' ' CUMPĂRA
J RUSALIE — RS — MISI — Ş T A B — TOPARCEANU — DUS- I
j GAICA — G. a •
Demeter S u d o r
0 amm 0 mm» .0 mmm 0 mam 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 mmm 0 mamm‘0 mmm: 0 mmm a mmm a mmm a aaamm m mmm
