Page 2 - Calauza_1996_327
P. 2

m m m m
              M-                 ''>////,- ,'’; m  #'//>///////?jf.'/At//S/.".’ / / S / ,M  * / s / ,.■  x to sJW tâ M jW tft& M â m X lia tW X B U B tM m    mjV A ffA & A
                                 S i m Ă B i ă ^ j l l n : d » p « D i i > a t ^ » I U I i n | > l B | b »
              C.D.K. — Ia  Deva                                 candidatul  nostru  angajat   în
                                                                cursa  alegerilor  *  Cea  mai  im­
                                                                portantă  forţă  politică  din  CDR       ‘Malta*
      Preşedintele   CDR  —  EMIL   problemele  ei  reale,  ce  nu  pot   la  ora  actuală  este  PNŢ c.d.  DaT
    CONSTANT! NESCU,  a  efectuat   fi  rezolvate  prin  compromisuri.   CDR  respectă  o  structură  bipo­
    o  vizită  fulger  în  Deva,  cu  pri­  Dacă  noi  vom  câştiga  alegerile,   lară,  şl  nu  ezit  să  spun  că  ea   Funar  şi  Cornean
    lejul  susţinerii  candidatului  pro­  nu  vom  avea  nici  un  resentl-   funcţionează  cu  şi  mal   multă
    priu  la  postul  de  primar,   în  . ment  faţă  de  această  zonă,  pen­  energie  din  momentul  reintră­
                                                                                                   Cu  puţin  timp  înainte  de  primul  tur
                                                                                                                                       al  alegerilor  locale
    turul  al  doilea  al  alegerilor  lo­  tru  că  nu  aşa  se  face  recon­  rii  Partidului  Naţional  Liberai.   Gheorghe  Funar  a  vizitat  judeţul  nostru,  poposind  kt  Deva,  O-
    cale  —  dl  MIRCEA  MUNTEAN.   strucţia  naţională  ci,  dimpotrivă,   Astfel  că  la  momentul   actual
    La  conferinţa  de  presă,  liderul   vom  pune  în  operă  un  program   oferim  o  structură  bazată  pe  2   răştie,  Brânişca  şi  Boz.  Atunci,  un  amic  mi-a  zis  mai  în  glumi
    politic  a  declarat  printre  altele:   special  pentru  revitalizarea  din   partide  istorice  ce  au  credibili­  „eu  pariez  că  Funar  va  ieşi  învingător   Nu  i-am  dat  prietenu­
      „Cred  că  situaţia  prezentă  la   punct  de  vedere  social  şi  eco­  tate  şi   legitimitate  istorică  •    lui  nici  un  răspuns  dar  „pariul"  m-a  urmărit  destul  de  intern.
    voturi  în  Valea  Jiului,  dovedeş­  nomic  a  acestei  zone  importan­  Vreau  să  mulţumesc  cetăţenilor   Când  Gheorghe  Funar  a  ajuns  la  Boz,  prietenul  din  no*  s-a
    te  lehamitea,  mi  numai  a  mine­  te  a  României  •   Cred  că  tre­  Devei  şi  ai  judeţului  Hunedoara   destăinuit  ^pariez  şi  pe  Cornean  că  va  ieşi  învingător !*.  Din nou
    rilor  dar  şi  a  oamenilor  din  a-   buie  să  reînvie  şi  aîcî  adevăra­  in  general,  pentru  felul  cum  au   m-am  abţinut  de  la  vreun  comentariu.  Pe  G.  Fanar  îl  ştiam  de
    ceastă  zonă.  Şi  ea  se  datorează   tul  spirit  ţărănesc  bazat   pe   votat  •   De  ce  are  nevoie  Deva   ce  este  în  stare  în  urbea  Clujului.  Pe  Cornean  îl  ştiam  şi  mai
    faptului  că  au  fost  supuşi  unor   proprietate  şi  adevăratul  spirit   de  dl  Mircea  Muntean  ca  pri­  bine  fiîndu-mi  consătean.  Şi,  mai  mult  urmărindu-l  îndeaproape
    presiuni  enorme   din   partea   muncitoresc,  bazat  pe  calitate   mar?  Pentru  că  este  reprezen­  de  când  devenise  primarul  comunei  Brănişca.  Am  văzut  de  ce
    partidului  de  guvernământ,  ca­  •   CDR  nu  face  alianţe  cu  PDSR   tantul  noii  generaţii  politice  pe   a  fost  în  stare  în  acest  timp  prin  fapte  reale:  reparaţii  la  că­
    re  a  încercat  să-şi  consolideze   şi  cu  partidele  extremiste,   in   care  CDR-uI  a  aruncat-o   în   minele  culturale  şi  şcoli.  Reparaţii  şi  amenajări  serioase  la  se­
    un  clientelism  politic  ieftin.  Ia­  rest  este  lăsat  la  latitudinea  fi­  luptă în 1996“. «■  diul  primăriei.  Asfaltarea  aproape  în  întregime  a  drumului  Bră­
    tă  deci,  că  oamenii  nu  mai  pot   lialelor  locale  în  ceea  ce  pri­                 nişca  —  Boz.  O  serie  de  alte  lucrări  gospodăreşti  destul  de  im­
    fi  păcăliţi  aşă  de  uşor  la  nive­  vesc  alianţele.  Dar  cred  că  un   A consemnat   portante  pentru  satele  comunei,  fntr-o  vreme,  l-am  văzut  pe
    lul  anilor  1996.  Valea  Jiului  are  rol  important  îl  joacă   însăşi  MARIANA PANDARU  Cornean  destul  de  necăjit  L-am  întrebat  care-i  beiul   Mi-a
                                                                                                răşpuns  destul  de  sec:  „Dacă  faci  ceva  nu-i  bine.  Dacă  nu  faci,
                                                                                                iar  nu-i  bine".  Am  încercat  să-l  descos pentru a  înţelege  mai  bine
                                                                                                necazul  său.  Ce  am  mai  putut  afla  că  era  „ţinta"  unor  consilieri.
         Izvorul...  nepăsării                               în  atenţia                       ’ întâmplă  în  această  comună.  Adică  nişte  lucruri  bune.  De  interes
                                                                                                N-am  mers  mai  departe  mulţumrndu-mă  cu  ce  vedeam  că  se
                                                                                                fi  de  folos  pentru  toţi  locuitorii.  Şi-au  venit  şi  alegerile  unde
              la  Petroşani                          cititorilor  noştri                        Cornean  a  avut  câţiva  concurenţi.  Şi  vorba  unuia:  tlChiar  dacă
                                                                                                erau  tncă  o  irită  pe  atâţia,  Cor nean tot era în frunte!". Camean
       Este  o  realitate  faptei  eă  nranieiptet  Petro­                                      a  câştigat  cu  mult  în  faţa  celorlalţi.  Precum  ri  Funar  Ia  Cluj.
    şani  din  jad.  Hunedoara,  in  ultima  vrane  arată   întrucât  la  rubricile  «De  la  inimă  la  inimă*   fată  doi  victorioşi  cărora  le  dorim  să fle-n  primării  ri  după  anul
    mai  curat,  mal ordonat,  dar  pe  ici  pe  colo  sa  m ai.  şi  „Matrimoniale*  ale  ziarului  nostru  s-au  adunat"   2900.
    face  resimţită  nepăsarea  sau  (şi)  incompetenţa  u-   mar multe  scrisori  pe  numele  cititorilor  care  dau                    MIRON  TIC
    nor  oameni.  De  aproximativ  einci  luni,  pe  strada   anunţuri  şi  nu  şi-au  ridicat  corespondenţa,  pu­
    1  Decembrie 1918, în dreptul căminului minier Dâl-   blicăm  lista  de  mai  jos,  eu  rugămintea  ca  acri
    ja,  pc  trotuar  este  o  ţeava  de  alimentaţie  cu  apă   dintre  dvs  care  îşi  găsesc  numele  pe  listă  să  vină
   care datorită vechimii sale a cedat           la  redacţie  să  Îşi  ridice  scrisorile :  «Rodica*  —  9;   Slalin i-a  propus  lui  Hitler,
       Nimeni  nu  intervine,  preferând  să  calce  ia   „O  fiinţă  sinceră  M.“ — 8; „Costică"  — 8; „Paula",
    gropile  pline  eu  apă  sau  să~  exerseze  slalomuri.   „Elena  din  Petroşani*,  „Nîcu  Mureş*  câte  7;  „P.   încă  din  1940,
    Sperăm  că  cei  cu  responsabilităţi  in  acest  anat   G.*  —  6;  „Darius*  —  4;  „Călin*.  „Dan  Adi*  câte
    din  cadrul  Regiei  Autonome  de  Gospodărire  LO-  3; „Moga  Alina*.  „Gigi*  — 2; „Ana*,  „Lisandrina*,
    cativă  vor  renunţa  Ia  nepăsare  şi  vor  onora  prin   „Eielka*,  „Băiatul  sufletist*  „Mihai*.  „Manglescu*.   împărţirea  lumii
    profesionalism  numele  instituţiei  eare-1  plăteşte,  «Petre  din  Vulcan",  „Dan  ,  „Nîcu  dîn  Vale"  —'
                     GHBORGHE ODUMVARA           câte o scrisoare.                                  (Urmare (fin pag, 1)     terior,  de  DRSS  cu  Marea  Bri-
    ^wtfwwwtfwwwwwwwwwwwwww wwwd iw uftwwvvw vw w iw w w vw w vw w v                                                        tanie  şi  SUA  —  a  fost  din  timp
                                                                                              RAROSSA*.  El  încă  era  convins   şi  bine  pregătit.  Niciodată  Rusia
           CINE  A  FOST  KAROL  WOJTYLA?  (II)                                               că  reuşise  să  se  folosească  de   n-a  renunţat  la  stăpânirea  lumii.
                                                                                              Germania  pentru  a  realiza  cla­
                                                                                                                            Pactul
                                                                                                                                    Ribbentrop  —  Molotov,
                                                                                              sicul  „Divide et imperii — Dezbi­  fiind  primă  etapă  a  acestor  pla­
                 în  numele  crucii  şi  crucea  laşităţii                                    nă  şî  stăpâneşte*.  Asta  l-a  în­  nuri.  După „NEZAV1SIMAIA
                                                                                              dârjit  pe  Stalin,  cel  puţin  din
                                                                                              perspectiva  Moscovei,  „PACTUL         GAZETA"
     In  vederea  aprecierii  acestor   activităţii  dramaticei  care  a  sus­  intermediul  căreia,  faptic,  a  fost   DE  EA  ÎALTA"  —  încheiat  ul­  ROMEO  CRTSTKSCU
    afirmaţii  trebuie  îndreptată  a-   ţinut  moralul  şi  un  duh  al  pu­  finanţat  proiectul  lui  Hitler  al
    tenţia,  pe  scurt,  în  acea  peri­  terii  polonezilor.  Desigur   că   „noii  orânduiri"  europene  şi  a
   oadă  a  vieţii  lui  Karol  Wojtyla,   acea  activitate  a  fost  ilegală  şi   lumii.  însuşi  Herman  Abs  a’  fă­
    care  rezultă  din  datele  multor   s-a  desfăşurat  in  cadrul   unui   cut  parte  din  Comitetul  de  con­  Din  gelozie,  a  scos
    comunicări  oficiale   biografice.   grup  de  7  membri.  Wojtyla  s-a   ducere  a  întreprinderii  Chimice
    A  urmat  cursurile  Facultăţii  de   înscris  şi  la  Teologie,  pe  care  o   I.B.  Farben,  producătoarea  ga­
    Filologie  polonă  a  Universităţii   absolvă  în  1944.  După  aceea  a   zului  toxic  cianid,  unde,  după   matele  copilului
    din  Cracovia,  a  activat . în  ca­  continuat  cu  activitatea  teatrală.  sursele   americane  amintite,  a
    drul  cercurilor  dramatice   stu­  In  acea  perioadă,  Vaticanul  a   muncit  ca  faţă  sfântă   Karol   (urmare din  pag.  i)  cu  cuţitul  de  câteva  ori  in  spa­
    denţeşti,  iar   după  capitularea   constituit  o  comisie  al   cărei   Wojtyla.  Surse  autorizate  con­             te,  fără  să-i  atingă  organe  vi­
    Poloniei,  se  include  la  Cracovia   membru a fost şi HERMAN ABS,   firmă  că,  de-a  dreptul  Comisia   In  acest  timp,  soţul  s-a  îna­  tale.
    în  conducerea  „UNIEI“,  organi­  şeful  băncii  germane,  din  anul   Herman  Abs,  a  dispus,  printr-o   poiat  în  apartament.  Voia   să   A  doua  zi,  la  ora  14,  ucigaşul
   zaţie  catolică  subterană  Milita­  Î940  până  în  1945.  Desigur,  a-   decizie,  după  valul  care  a  zgu­  înfăptuiască  grozăvia,  ca   să-i   a  ieşit  din  casă,  a  sunat  la  un
    ră  Krajova.  Wojtyla,  pe  tot  par­  ceasta  a  fost  o  bancă  nazistă  â   duit Vaticanul,  ca „banii proveniţi   cauzeze  ei,  durerile  cele   mai   vecin,  spunând  că ’ unu]  din  co-;
    cursul   războiului  s-a   dedicat  celui  de  al  IlI-lea  Reich,  prin  din  cadrul  multor  companii  fan­  cumplite,  durerile  mamei  căreia   pîi  este  mort.   Repeta  întruna
                                                                tomatice  din  întreaga  lume  să   i  se ucid copiii.      că  „m-a  nenorocit  femeia,  a  fu­
                                                                fie  viraţi*.  Scaunului  Sfânt,  din   Cu  acelaşi  cuţit,  pe  eare-1  fo- •  git  de  acasă  şi  m-a  făcut  să-mi
                                                                care  85  la  sută  din  toate  veni­  losise  lovind-o  pe  mama  lor,  i-a   omor copilul".
                                                                turile  au  intrat  direct  in  contul   lovit  şi  pe ei.  Nu se  uscase «ncă   Celălalt  copil,  aproape  leşinat
                                                                personal  al  papei  IOAN  PAUL   sângele  mamei  de  pe  lama  cu­  din  cauza  sângelui  pierdut,  stă-;
                                                               al  Il-lea.  (Va urma)         ţitului  atunci  când  măruntaiele   tea  în  fotoliu.  L-au  dus  la  spi­
     a  tras  o  duşci  de  „jwars"  la Deva                       „CARUTA CD POVEŞTI*.       copilului  mai  mie  erau  răscolite   tal,  salvându-i  viaţa.  copilul
                                                                       (Preluat din revista
                                                                                                                              Rămânând  singur  cu
                                                                                              şi  scoase  la  vedere.  Plămân,  sto­
                                                                         Şvdney. 1996)        mac,  ficat,  rinichi,  toate   erau   mort,  a  încercat  să-şi  ia  viaţa,
     Dacă  in  prima   perioadă  a   de  la  PAG  şi  dl  M.  MUNTEAN,   Tradus  ifti  Rmba  sîrbă  de   scoase  şi  puse  pe  canapea.  înfigându-şi  în  piept  acelaşi  cu­
   campaniei  electorale  pentru  a-   de la CDR.                              Varieşcscu     DE  LA  YALTA"  —  încheiat  ul-  ţit.  N-a  reuşit  însă...
   legerile  locale,  conducerea  CDR-   0   altă  dovadă  c i  populaţia
   ului  nu  s-a  prea  sinchisit   de   nu  mai  este  reticentă  la  pre­
   electoratul  deveţui,  care  a  pro­  zenţa  reprezentanţilor  opoziţiei                                                 nia.  Bulgaria  şi  de  ce  nu  Ser­
   pulsat  pe  primul  ioc  la  alege­  In  mijlociţi  ri  a  demonstrat-o  Gimnastica,  de  înviorare                      bia.  Avantajele  sale  sunt  mul.
   rile  din  92  pe  dl  Hageâ,  iar  a-   următorul fapt t                                                                tipie.  Trebuie  să  fie  cu   toţii
   cum  pe  dl  M.  Muntean,  în  par­                               (urmai* «fin                                           conştienţi  că,  fiecare  In  parte
   tea  a  doua  a  scrutinului  elec­  La  ieşirea  din  sediul  primă­                                     ea  este  prac-   na  vor  fi  capabili  să  facă  efor­
                                                                                                            iistă, S a d  cnu-
   toral  a  venit  să-l  susţină  pe  dl   riei  a  d-lul  E.  Gonstantinescu,  n l  de  3 Ja sută din  BJJP.   tic  •   ţară  în  curs  de  dez­  tul  uriaş  cerat  de  moderatoarea
   M.  Muntean,  însuşi  preşedinte­  lângă  soclul  fostei  statui  a  lui                   voltare,  căreia  rudele  mai  boga­  armamentului  şl  aducerea  hd  bl
   le  convenţiei,  dl  Emil  Constan»   Graza,  o  pereche  de  suri  se   doar  Germania,  Irlanda  ri  Ud"  te  îi  recomandă  să-şi  cârpească   standardele  NATO.  Pe  măsură
                                                                nemarca  ar  îndeplini
                                                                                      aceste
   tinescu.                      pozau  cu   rudele  şi  prietenii.   condiţii.  Iar  Europa  de  veri  a   mai  Întâi  pantalonii.  Parteneri,   ca  var  fi  disponibilităţi  finan­
     Bănuind  că  în  perioada   ce­  Cum  l-au  zărit  pe  dl  Constan-                                                    ciare,  se  poate  trece,  cu  efoitm l
   lor  patru  ani  de  „guvernare*  a   tinescu,  l-au  şi  luat  in  mijlocul   intrat  într-un  nou  declin-.   parteneri,  d u   Europa  este  pe   ia  introducerea  «te  ar-,
   municipiului  de  către  dl  Hagea,   lor,  eerându-1  să  se  fotografieze   Bunăstarea  economică   clădi­  bani.  Iar  banii  comunitari   ut  occidental.  România  a»
   Convehţia  Democrată  nu   ihai   alături  de  cei  doi  tineri  şi  in­  tă  pc  treizeci  de  ani  de  creştere   tot  mai  puţini.  Trebuie   produce,  cu  eforturi  mai
   are  şanse,  domnii  din  conduce­  vitaţii  lor, . apoi  l-au-  cinstit  cu   economică  susţinută,  1945—1975,   să avem răbdare.  mici  elicoptere  de  ante  BREJI
   rea  CDR-ului  âu  prefenti   să,   q  gură  de  „jinars*  dintr-o  fru­  este  acum  ameninţată  şi  din   In  ceea  ce  priveşte  aderarea   sau  COBRA  pentru  toţi.  Cehia
   ocolească  Deva.   îmbucurător   moasă  ploscă  din  lemn.   interior  şi  din  exterior.  Din  in­  României  Ia  NATO,  este  recu­  şi  Polonia  ar  produce  ario anala
   este  faptul  că  electoratul   de-                          terior,  prin  enormele   deficite   noscut  oficial  că  dintre  toţi  do­  F 16,  spre  exemplu.  Cu  eforturi
   vean,  a  cărui  participare  la  ur­  Bineînţeles  că   dl  Constanti-   ale  serviciilor . sociale  prin  îm­  ritorii,  armata  română  este  SIN­  minime  se  poate  reface  coerenţa
   ne  a  depăşit  doar  cu  2  Ia  sută   nescu  a  tras  o  duşcă  bună,  după   bătrânirea  populaţiei  şi  scăderea   GURA  operaţională  după  stan­  spaţiului  comun  de  apărare,  re­
   peste  pragul  minim  de  validare   care  s-a  pozat  cu  mirii,  urân-   productivităţii.  Ţările  occidentu­  dardele  vestice,  are  dotarea  cea   ţelele  de  comunicaţii,  de  apăra­
   a  scrutinului,  a  înţeles  că  este   du-ie  „casă  de  piatră  şi   copii   lui  european,  işi 'au  şi  ele  tran­  mai  apropiată  (ca  tehnologic  şi   re  antiaeriană.   Experienţa  ce-'
   neapărat  nevoie  de  schimbare.   frumoşi"!                 ziţia  lor,  care,  Ia  scară,  va  avea   concepţie)  de  Vest,  din  motive   lor  40  de  ani  de  colaborare  mi­
   Ga  dovadă,  pe  primele   două                              aceleaşi  efecte  dureroase  ca  şi   de  independenţă  faţă  de  Mos­  litară  nu  trebuie  ignorată.
   locuri  s-au  situat  dl  V.  BOCA,  EUGEN  ARDELEANU        tranziţia  din  Estul  fost  socia­  cova.
                                                                                                                              Această  structură  de  apărare
                                                                list.  La  problemele  interne  se   Dacă  este  chiar  atât  de  „grea"   comună  s-ar  putea  organiza  cu
                                                                mai  adaugă  problema  presiunii   integrarea  ţărilor  din  Est   în   sprijin  N.A.T.O.  Aceste  7  ţări
         INFORMAM CETĂŢENII  ORAŞULUI CALAN !                   migratoare  dinspre  Est  mai  pu­                          ar  putea  câştiga  timp  şi  haiti
       „Sperăm  că  după  alegerile  ioc ale  se  vor  găsi  soluţii  şi  specia­  ţin,  dar  enorm  dispre  Maghreb,   NATO,  ar   mai  fi  o  soluţie.   fără  să  se  mai  angajeze  intr-o;
   lişti  care  să  stabilească  factorii  responsabili,  pentru  punerea  în   Orientul  îndepărtat  şi   Asia.   Luând  în  considerare   nevoile   luptă  surdă  între  ele  pentru  în­
    funcţiune  a  Centralei  termice  de  zonă,  ce  va  trebui  să  furnizeze  în   Ceea  ce  părea  în  1990  la  înde­  de  securitate  ale  României,  dar   tâietate  la  admiterea  In  NATO,
   această  perioadă  apă  caldă  populaţiei*,  ne-a  declarat  dl  IOAN  SPA-   mâna  ţărilor  foste  socialiste,  a-   şi  cele  ale  vecinilor  săi  se  im­  Aici  ar  putea  adera  şi  Austria,
   TĂCEANU,  director  la  S.C.  „HIDRO  TERM  TRANS"  S.A.  —  GA-   dică  aderarea  Ia  U.E.  acum  pa­  pune   propunerea   ideii  unei   Croaţia,  Slovenia  şi  Ţările  Bal­
   LAN,  deoarece  lucrarea  a  fost  recepţionată  încă  din  luna  decembrie   rc  o  utopie.  Chiar  şi  Germania   structuri  comune  de   apărare.   tice.  lac  Rusia  ar  fi  convinsă
    1995.                                                       pare  să  renunţe  Ia   presiunile   Acest  Tratat  al  Europei  Centra­  că  e  în  interesul  ei  să  nu  res­
       Aşteptăm răspunsul din partea organelor competente,      privind  primirea  clienţilor  săi:   le  ar  putea  cuprinde  Cehia,  Slo­  pingă  o  astfel  de  iniţiativă.  Deci
   b-i                                       *OAN  CORDOŞ       Ungaria,  Cehia  şi  Polonia.  Cât  vacia,  Ungaria,  Polonia,  Romă-  o  alternativă  ar  exista.
   1   2   3   4   5   6   7