Page 2 - Calauza_1996_328
P. 2
Anchete dure
De ee a rămas dl Mariş ! De la A Ia Z î WUuitoz
I
primar la Hunedoara? l Se împlinesc 6 ani Se când pentru mine iunie este o lună
I Adică de morţi şi răniţi De distrugeri provenite diu violenţe
neagră. Care-mi aminteşte de ce s-a petrecut pe data de 13—td.
I greu de imaginat. Deşi a trecut Un timp, nu putem spune că de
Păi, cu cine să votez, mama? atunci am dus-o prea bine. Că am făcut oarece progrese, lată
că a venit şi a trecut şi ziua de 3 iunie. Ziua primului tur (al
v uiuase, |
I Triste. Sceptice. Absente. Gă-S alegerilor locale), care s-a dovedit destul de neperformant. Ca
ttTec pe siruau.
lăgioase. Umplu, răsucesc | lificat prin absenteism. Printr-o serie de neajunsuri. De erori.
Lipsa tuşului a fost, în unele locuri, un impediment în desfăşur
După cum bine ştiţi. Ia ale a fost aranjată strada Lipscani, I privirea. Femeile. Rar sunt» tarea votului. Apoi „Chemarea* unor persoane decedate la vot a
gerile locale din 1992. în funcţia fiind desfiinţate toate chioşcurile neînsoţite — un prieten, ung dovedit o slabă evidenţă pe baza căreia s-ău întocmit listele.
de primar al oraşului Hunedoara, de pe aceea stradă, care dădeau I soţ, uh copil, o plasă le estes Dar, a trecut şi acea zi.
a fost ales domnul inginer eco un aspect inestetic străzii, în lo mereu în preajmă. 'Dar doar| A Venit şi Euro '96. Meciul cu echipa Franţei ne-a dat mari
nomist Mariş Remus. După 4 ani cul acestora apărând magazine I Intr-un colţ de privire, sub| bravul Stelea, care parcă de când face
dureţi de cap. Mai ales,
de la acea dată, la 2 iunie particulare mici, dar cu un as pleoapă, le ghiceşti singură reclamă la firma Pepsi Cola îl paşte ghinionul. Degeaba s-a ras
1996, în cadrul alegerilor locale pect mai plăcut; au început lu ( tatea. I pe cap! Şi a venit ziua când i-ăm înfruntat pe vecini. Adică pe
dl Mariş a fost reales în funcţia crările de modernizare a reţelei Alergătoare de cursă lun-| bulgari. Porneam cu toţii încrezători. Mai ales că a intrat şi bra-
de primar al oraşului nostru. de termofitare a oraşului ; au I gă pe pista zilei de azi, fe-| 1 Prodctn. Şi când mei nu ne obişnuiserăm bine cu ecranul, s-a
yvul
La întrebarea: ..De ce l.aţi fost aranjate parcurile din oraş. Im eilc au in ele vocaţia sin-I javântat Stoicikov şi ne-a băgat surducă în poartă. S-au zbătut ai
reales în funcţia de primar al aproape în fiecare an au fost I gură taţii, indiferent de câţil noştri şi chiar au înscris un gol antologie, ce poate nu .se mai
Hunedoarei pe dl Mariş ?". iată vopsite băncile din aceste par le stau zilnic in preajmă, .in-1 repetă în actualul campionat european, dar arbitrul care abia
ce au răspuns o parte din cei curi, a făcut ordine în piaţa Obor, I diferent de numărul sau ca -l îşi fugărea burta, n-a văzut unde a bătut mingea. Şi nu a vali
chestionaţi. : care până nu' de mult. arătă litatea celor care depind d e» dat golul. Numai nouă, românilor ni se putea întâmpla aşa. Ple
haotic; a deschis Piaţa Viorele
A. M., profesoară: L-am vo din Micro V II; a instalat coşuri Iele. I căm din Anglia cu coada intre picioare. Dar asta e situaţia. Este
tat pe dl Mariş in funcţia de de gunoi la tot pasul prin oraş. I Bărbaţii, atât de vulnera-1 luna noastră neagră. De n-ar mai fi şi altele. Cine ştie ? Poate,
primar al Hunedoarei deoarece insă din păcate sunt puţini acei biii in faţa femeilor, au ce-1 doar, profeţii! * MIROS ŢIC-
consider că a făcut ceva bun • va ce femeilor le lipseşte — ■
pentru acest oraş. Puţin, dar vi care le folosesc ; au apărut 4 | apropierea de ceilalţi prin|
statui In oraşul nostru, până nu
zii. Am apreciat dorinţa lui de de mult numit ,,oraşul fără sta • camaraderie. Femeile; atât de* Berea Ia sticlă va ajunge
a face ceva bun pentru oraşul tui" Ceea ce nu poate schimba bogate altfel, nu se pot apro-|
I pia definitiv de cineva. Me- J
nostru. dl Mariş este comportamentul I rol intre ele şi restul inimi I
D.F., şomeră : Deşi pentru mine unora dintre noi. care nu păs. Ia 3000 - 4000 le i
personal nu s-a schimbat nimic, trează nici ceea ce există deja- I r - oameni, animale, lucruri J Iama care a trecut a lăsat
infi- I
există o prăpastie,
l-am votat pe dl Mariş în func în acest oraş. nit infinitezimal ■ zat-o exportul exagerat,: scăpat
— de adâncă,
ţia de primar al Hunedoarei Important este că dl Mariş, n!f d el urme grele agriculturii româ de sub controlul statului. Veo-,
neşti Pierderea însămânţărilor
pentru că în cei 4 ani care au fiind inginer economist, dispune I de lată, care le separă in-1 din toamna trecută Şl din pri camdată, ca şi în cazul ţigări-
dureros
creând
-rest,
trecut, dl Mariş a reuşit să de cunoştinţe utile pentru func ■sesizabila singurătate. Dra-I măvara acestui an, a dus Şi va lor autohtone, berea de 550î ley
sticlă, cât ar trebui să coste,;
schimbe imaginea Hunedoarei, ţia pe care o ocupă. Totuşi să îgostea, devotamentul, carie-1 duce ia continuare la o penurie
va ajunge în curând 3000—4000;
in bine. nu uităm că toate aceste schim ara sunt doar moduri de a a-a de cat, orzoaică şi în consecinţă, lei. i.
S.V., vânzătoare : Păi. cu cine bări nu depind numai de bună Spropia buzele prăpastiei. Ni-1 de malţ. Conform comunicatelor Gluma se- îngroaşă. Devine
să votez mamă? Trebuia să votez voinţa d-lui Mariş ci şi de fon gciodată definitiv. Niciodată I oficiale; 10 fabrici de bere sunt certă prăbuşirea definitivă A ‘
cu cineva. L-am Votat pentru durile băneşti de care dispune. | împlinit. I doja? Închise. Se estimează că industriei naţionale de bere, ;
că a mai astupat gropile din Am putea spune că dl Mariş actfeda criză dă materie primă
oraş. a făcut pentru Hunedoara cât A. are acum 59 de ani. fiii pentru fabricile de bere, a cau M. TICU i
P.L., pensionar: L-am reales nu au făcut, foarte mulţi primari I copilărie a trăit printre şi»
pe dl Mariş in această funcţie la un loc in ţara asta.
pentru ceea ce a făcut dânsul V.M., pensionar: L-am votat prin cărţi. Şi-a imaginat o l Mai presus de partid.
£n cei 4 ani cât a fost primar: pe dl Mariş pentru că 's.a ocu I carieră în care punctul deg
a asfaltat drumurile, a reparat pat de întreţinerea oraşului nos pornire să-i fie pasiunea. ■ (urmare din pag. t) partid, pentru mine este munS»
unele blocuri oraşul este puţin tru. care acum arată mai bine. I Pentru că s-a născut întreg, cipiul Hunedoara!“.
mai curat de când a devenit dân D.A., studentă: Nu am votat. .timpuri, şi-a văzut tăiate a-g tul faţă de aşezarea de pe Cer-
sul primar. N.a făcut mult dar Unde să votez ? Pe baraj ? I ripile brusc, mult prea de-| na, faţă de locuitorii ei. Opţiunea? este clară. „Călăuza^
s-a străduit. Cine ştie ? Poate dl Mariş pentru că este o per I vreme. A ajuns tot întreg, Efectiv, ni s-a părut că hu- h felicită pe consilieri şi Re-; ptiu
V.T.. muncitor : L-am votat pe
altul n-ar fi făcut nici măcar cârti, dar nu filologul careg nedorenii au ales pe cine tre mar şi le doreşte să rămână ’.fij
cât a făcut dl Mariş! soană competentă pentru func ■ se imagina cândva. I-a ră-1 buie. Toţi consilierii par hotă deli jurământului pentru Hune-;
F. M., pensionar: L-am votat ţia de primar, prin pre jătirea mas doar dragostea şi devo-| râţi să lucreze pentru Hunedoa doara, pentru care şi noi avem
pentru ceea ce a făcut pentru pe care o are: de inginer econo I tamentul pentru ele. A avuţi ra, aşa cum a şi spus primarul o veche şi totodată proaspăt
oraşul nostru, inclusiv pentru mist. Cred că pentru a fi pri. părinţi. Are un soţ şi-un co-1 Remus Mariş. „Mai presus de iubire I ,
faptul că a reînceput lucrările mărul unui oraş. trebuie să ai I pil. POate niciodată o fam i-l
sonal, cred că dl Mariş dispune I
la blocurile din Micro 1 a căror unele cunoştinţe tehnice şi, per ile. Are o mulţime de cunoş-g
construcţie a început de prin linte, amici, oameni apro-|
de aceste cunoştinţe tehnice, aces
’80. Sper să termine ceea ce a ta observându-se din ceea ce a I piaţi datorită cărţilor. Cărţi-1
început. Ie egoiste, au apropiat-o-1
C.P., muncitor : N-am fost să realizat dânsul în Hunedoara în despărţit-o de lume, fa -l
mereu
e
votez. Oricum se aleg între ei. ultimii 4 ani. I când-o să-şi poarte singurătă-l î
Im ai real povara
G. X.v casnică : Am fost la ţară După cum vedeţi, dl Mariş
şi nu am Votat. Oricum, un vot este un primar apreciat, am pu •ţii prin viaţă. E volubilă, cal-| ţ
'
l/lă . aro mprpii Hp «bus cevaJ
în plus sau în minus nu contează. tea spune chiar îndrăgit de alegă Idă, are mereu de spus cevaJ
O.G.. pensionar : L-am votat pe torii săi, care au încredere în ! cuiva. Poate prea mult. Ş il
dl Mariş din considerente foarte el şi speră să continue ceea ce Ide aici ghiceşti că sunt prea*
bune. Dacă vă uitaţi în jurul a-început S puţini care o ascultă cat a -I
dvs. veţi observa cât de mult Suntem siguri că dl Mariş nu adevărat. Şi, poate, nimeni ca-5
! I
s.a schimbat oraşul nostru în va înşela aşteptările celor care !r e să o înţeleagă. E singu-l
ultimii 4 ani. de când a devenit l-au ales in funcţia pe care o Ir ă ? E—
di Mariş primar al Hunedoarei : ocupă. 1 ^ 1
au fost puse covoare noi de asfalt; FLORICA FOGARAŞI | Mereu între d e şl restul!
I lumii — oameni, animale, lu-|
cruri — există o prăpastie,!
! S.C. ,!m LCA IMPEX” SRL j I infinit de adâncă, infinitezi-1
mai de lată, care le separă!
dă rest. Dragostea, devota-1
! Abatorul Galaţi — Pui ! Imental, cariera, sunt doar • In 15.06.1996, pe DN 66, Ia km 164 + 170, pe raza comunei
■ moduri de a apropia buzele I - Pul,, COSTEA lOAN, 66 ani, din Pui, sat Bărăşti, căsătorit. 2 cO-
J JUD. HUNEDOARA I | prăpăstii lor. Niciodată defl-a I pil, s-a angajat în traversarea străzii din partea dreaptă, fără să
■ nitiv. Niciodată împlinit. | » se asigure. A feet accidentat mortal de autoturismul GJ 67 AND.
j angajează de urgenţă DOI MĂCELARI TRANŞATORI. | ■ DANA IOAS I | fii «sp**—iiî na trecută s-au înregistrat- 7 accidente cu urmări
* Se asigură transport şi salariu de 700.000/lună. * * gnare, din eare 4 morţl şi 3 grav răniţi. _ ■■
w m mm* » « a r » mmm a ăamm s ^ a a a imam a m m m ^-a-^^ a maam a aama a m m m a mmm # m^m a am
i i . . M.—RM
Medalii ta kilogram I nia se bucură de aceleaşi: drep
Gimnastica de înviorare turi ca şi românii. Mai mult»
Participantă, în perioada 6—9 nut, de asemenea, locul I la Ku- duce o politică de descurajare
iunie, la Campionatele naţiona mite. Tot echipele băieţilor au a emigraţiei către Germania» :
le de Karate tradiţionâl-copii, mai ocupat locul I la Enbu (17 Nemţii căutând să stabilizeze populaţia
juniori şi tineret, echipa clu —19 ani), Fuktt-Go (17—19 ahi), germană, ajutând-o să prospeţ •
bului „Constructorul" din Hu ocupând acelaşi loc şl la pro re economia prin trimiterea <fe j
nedoara, antrenată de Mercedes bele individuale Kata şi Fuku- mijloace de producţie agricolă j
Simo (centura neagră, 1 dan) Go (1?—19 ani). Nici fetele nu (Urmare «fia pag. 1) mini şi saşi nu e do mirare, în. fără a face discriminare faţă d&j
şi Ianos Simp (centură neagră, s-au lăsat mai prejos, aducând trucât de sute de ani au trăit populaţia românească. Semnfe'
2 dani) s-a întors cu... mai mult acasă şi două medalii de aur' la ticularitate a localităţilor să astfel; Drepturile minorităţii ger. ficativ este că prof. dr. Pbîlipp^
de un kilogram de medalii. Cei individual — Kata şi Kumite seşti este ascunderea vieţii: gos mane ca şi a celorlalte minori preşedintele Forumului GermaU;
18 sportivi hunedoreni şi-au de (14—16 ani). podăreşti de privirea trecăto tăţi sunt egale cu cele ale popu din România, reîntors din Ger») '
păşit net adversarii de la cele Clubul „Constructorul", la ca rului; porţi masive şi ziduri t- laţiei majoritare, fiind garanta mania după o emigrare de BO
60 de cluburi participante, o- re sunt legitimaţi sportivii, este nalte nu Iasă privirea omului ta Prin Constituţie, de ani, timp în care a fost preej
cupând majoritatea locurilor în susţinut moral şi material de să pătrundă în curte. în faţă De ce nu se plâng cei de o? fesor la Universitatea din Hei»
tâi. către SG ICSH SA Hunedoara. sunt camerele de locuit, foarte rigine germană ca de altfel p
Hunedorenii au obţinut meda Rezultatele obţinute sunt, în e- curat întreţinute apoi bucătăria, delberg, declară că patria saşi
liile de aur Ia Kata, fete, gru gală măsură, oglinda eforturilor iar dedesubt pivniţele şi cămâ' cei de alte naţionalităţi? Nu lor este România şi consideră
pa de vârstă 11—13 . ani, Kata, antrenorilor, talentului sportivi rile. In curte, după grădina cu trăiesc In aceeaşi ţară? Nu sunt că este mai faine să stea In ca^j
fete, grupa de vârstă 16—18 ani, lor şi interesului manifestat de flori, şopronul pentru care,’ graf. aceleaşi legi pentru toţi? Ger sa lui părintească de aici, decât;
Kata, băieţi, grupa de vârstă către firma susţinătoare. dul pentru vite, coteţul pentru mania duce o politică Inţeleap- într-o mansardă de bloc dU
19—21 ani. La aceeaşi grupă de păsări, şura, grădina da legume. tă/Mai întâi recunoaşte că popu Germania, unde tot un fel t f;
vârstă echipa băieţilor a obţL 'D, IO AN Deosebita înţelegere dintre 0F laţia germană (sagig din Româ- străin este considerat.