Page 3 - Calauza_1996_328
P. 3

B U N a  Z IU A ! ..Nimic nu e prea multf când e vorba



                 să rămânem  in  lumea  buna  a  constructorilor



                              de  vagoane  din  România  şi Europa                                                               S i


         Managerul  S.G.  MEVA  S.A.  Drobeta   n-am  stat  cu  mâna  In  sân.  Pentru  că   ţa  unei  inflexibile,  protocolare  „măşti"   din  greu  pentru  redresarea  fabricii  de
       Vurnu  Severin,   domnul  ing.  VASILE   statul  nu  are  nici  un  interes  să  încura­  ţâşneşte  emoţia  unui  mare  sufletist. ’  vagoane.  Şi  totuşi,  care  a  fost  momen­
       BACALU,  după  o  Întrerupere  de  trei   jeze  producţia  de  vagoane,  trebuia  să  ne   — Domnule  Ion  Căplescu,  trebuie  să   tul  critic  de  care  v-aţi  rupt?
       aud  şi  ceva.  In  11  aprilie  1994,  s-a  re-   descurcăm  pe  cont  propriu.  In  căutarea   recunosc  şi  o  fac  cu  plăcere,  ori  de  câte   —■  Vă  voi  răspunde,  doar  eu  o  singu­
      i  Întors  la  vechea  dragoste.  In  vremuri  ca.  pieţelor  am  fost  în  India,  Iran  şi  Europa.   ori  v-am  căutat  mi  s-a  spus'  mereu  „a-   ră  frază.  Momentul  ruperii  din  „cleş­
      ; n   sincer,  puţini  au  curajul  să  rişte;  es.   Peste  tot  promisiuni,  dar  nu  şi  contrac­  cum  a  fost  alei!**,  acest  „acum**  e  pen­  tele"  tranziţiei  (neputinţei  dacă  se  vrea)
       le  un  bărbat  toarte  calm,  dar  in  acelaşi   te  ferme.  Un  prim  contract  ne-a  venit   tru  „mevişti**  un  fel  de -simbol  al  dărui­  s-a  produs  în  clipa  punerii  la  punct  a
       timp  energic  şi  înţelept.  Acum  ştiu  si-   de  Ia  firma  germană   MAX  AICHEK,   rii  şi  respectului  pe  care  vi‘1  poartă. Cum   prototipului  pentru  silozuri.  Este  un  u-
       fu r  că  e  benefic  acest  „dialog**,  deloc   pentru  un  tip  de  containere,  apoi,  la  re­  vă  simţiţi  în  postura-celui  mai  căutat  şi   nicat  în  Europa.  Asta  a  fost  momentul*
       eemod  acum  doi  ani,  atât  pentru  repor­  comandarea  firmei  L0YD  din  Hamburg,   solicitat  om  de  la  MEVA?  crucial  pentru  MEVA.  Trebuie  să   ne
       ter . cât  şi  pentru  interlocutorul  său.  Şi   ne-am  angajat  intr-un  mare  contract  cu   —  Ca  om  socotesc  că  este  normal.  Per­  dezvoltăm,  pentru  a  concretiza,  deci  ara
       totuşi,  cei  mai  avantajaţi,  veţi  fi  Dvs,   firma  austriacă  LASELBERGHER,   că­  sonal,  în  colosul  MEVA  eu  nu  am  căutat   abilitat  firma  pentru  capabilitatea  ele  e-
       cititorii.                            reia  îi  construim  silozuri  pentru  ciment   să  recuperez  timpul  în  care  ne-am  zbă­  xecuţie  a  unei  metode  noi  de  construcţii
         —  Domnule  director  Vaslle  Bacalu,  an   montate  pe  barje.  Contractele,  deşi  greu,   tut  mulţi  ani,  dimpotrivă,  să-l  devansez.   silozuri,  totul  după  normele  vest-eurc-
       trecut  doi  ani  de  când  v-aţi  reîntors  la  au început să curgă.      Am  căzut  o  data  în  capcană,  acum,  da­  pene.  Avem  capacitatea  de  a  face  tot  ce
       firma  pe  care  aţi  condus-o  foarte  mulţi   —  Credeţi  că  după  atâtea  căutări  şi   că  am  depăşit  „amorţirea",  ar  fi  păcat   am  contractat.  Dar  trebuie  maximum  de
       ani  şi  de  care  vă  leagă  amintiri  ce  nu   zbateri,  S.C.  MEVA  $.A.  Drobeta  Turnu   să  ne  complăcem  în  automulţumiri,  prac­  randament  uman!  începând'din  acest  an
       M   uită  niciodată.  De  pierdui  n-aţi  avut   Severin  a  ieşit  din  ghearele  necruţătoa­  tica  economiei  de  piaţă  cu  care  ne-am   nu  avem  un  plan  comod,  se  lucrează  în
       ce  pierde,  în  schimb  aţi  avut  de  câştigat   re ale economiei de piaţă?  confruntat  „ne-ar  termina".  Atât  eu,  cât   flux  continuu,  e  foarte  necesar.  Oame­
       şi  Dvs,  dar  şi  colaboratorii  Dvs.  Reve­  —- Sincer,  da!             şi  întregul  colectiv  de  conducere  sun­  nii  trebuie  să  înţeleagă  şi  să  înveţe  „e-
       nirea  la  starea  de  normalitate  a  firmei   — Aş  vrea  să  reiau  o  replică  moro-   tem  conştienţi  că  nu  folosim,  încă,  ca­  cuaţia"  economiei  de  tranziţie:  dau  mult
       „MEVA"  şi  intrarea  acesteia  în  circuitul   meţiană  „pe  ce  vă  bazaţi?»  pacităţile.  existente  la  parametri  maximi.   (energie,  talent,  inteligenţă,  muncă),  deci,
       economic  al  ţării.  Produceţi  barje   de   —  Deşi  echipa  mea  de  managerial este   Odată  cu  redresarea,  datorată  contracte­  câştig  pe măsură.
       transport  ciment  pe  Dunăre  pentru  fir­  blamată  şi  înjurată  de  hulitori,  anul  1996   lor  ferme,  am  impus  programe  noi,  pe   —  Domnule  director,  eu  sunt  reporter
       ma  austriacă  LASELKKGuiSit,  cister­  este  anul  de  stabilitate  pentru  MEVA.   sectoare,  pentru  ridicarea  randamentu­  şi  am  văzut  cum  lucrează  oamenii  Dvs.
       ne  pentru  MECANICA  MIRSA.  reparaţi   Anul  acesta  realizările  noastre  vor  de­  lui  şi  reducerea  stagnărilor.  Chiar  dacă   Cunosc  relativ  sensibil,  puţin  subiectiv,
       vagoane  pentru  SNCFR  şi  câte  altele.   păşi,  estimativ,  18  miliarde  lei.  Cât  va­  •fluxul  tehnologic  specific  construcţiei  de   opiniile  muncitorilor  la  care  persistă  pă­
       Cum  vă  explicaţi  revenirea  in  forţă  a   lorează  asta,  nu-ml  dau  seama.  Dar,  aşa   vagoane  s-a  diversificat,  am  fost  obligaţi   reri  deloc  îmbucurătoare  pentru  muncă,
       fabricii de vagoane?                  cum  ştiu,  este  primul  an  de  după  *89   să  utilizăm  la  maximum  toate  rezervele   pentru  că,  să  recunoaştem,  trăim  la  Du­
         — Toată viaţa  am fost  un optimist.  In   când  am  depăşit  linia  de  plutire.  existente  acum.  De  la  containere  pen­  năre,  comerţul  cu  „vecinii**,  traficul  de
       toate.  S-ar  putea,  şi  nu-i  exclus, ..ca  în   —  Şi  cu  ce  preţ?    tru  transport  fluvial,  cisterne  auto,  cis-  frontieră,  cum  i  se  mal  spune,  e  încă
       viaţă acest optimism,  să fi fost  şi  pierdere,                                                                 în  floare.  Credeţi  că  veţi  urni  stagnarea
       dar  şi  un  mare  câştig.  Căderea  de  după                                                                    morală  convertită  în  nepăsare  şi  dezin­
       •89  a  fabricii,  ca  şi  atunci,  şi  acum  o  so­                                                             teres?
       cotesc  normală.  Eram  recunoscuţi  ca  buni                                                                     —  Aveţi  dreptate,  dar  n-o  aveţi.   Eu
       constructori  de  vagoane  în  toată  Euro­                                                                      sunt  oltean,  m-am   născut  la  Fântâna
       pa,  Africa  şi  Asia.  In  ţară  ocupam  pri­                                                                   Domnească,  ştiu  din  copilărie,  nu  râdeţi,
       mul  loc.  Căderea  de  după  *90,  e  un  fapt                                                                  foamea  n-âre  legi.  Micul  trafic  a  avut
       Istoric  de  care  nu  suntem  noi  vinovaţi.                                                                    un  timp  al  său.  Acum  s-a  terminat  şl
       Mai  întâi  au  căzut  pieţele  externe,  iar                                                                    cu  contrabanda.  Severineanul  are  o  al­
       în  interior  degringolada  de  moment,  a                                                                       tă  mentalitate  decât  se  obişnuise  în  tre­
       creat  un  adevărat  haos  în  economie.  In                                                                     cut.  Cu  toate  că  era  obişnuit  să  nu  mun­
       care,  vrând-nevrând,  a  intrat  şi  MEVA.                                                                      cească  cu  responsabilitate,  este   nevoit,
       Pe  moment,  minţile  Înfierbântate  de  „po­                                                                    constrâns  sau  nu,  s-o  facă  acum.  Să  ştiţi
       mana",  numită  democraţie  ce  le  căzuse                                                                       că  teama  de  şomaj  s-a  acutiz3t  Şi  mal
       pe  cap,  mi-au  spus:  „Ieşi!**.  Şi  am  ieşit.                                                                este  ceva,  asigurarea   vechimii  pentru
       N-am  fost  singuruL  După ' trei  ani,  cel                                                                     pensie  începe  sâ  ridice  probleme.  Pro­
       care  mă  alungaseră,  când  ajunseseră  in                                                                      blemele  sunt  dificile,  pornind  de  la  gân­
       pragul  falimentului,  m-au  rugat,  vă  rog                                                                     direa  omului,  mentalitate,  atitudine,  par­
       aă  notaţi,  RUGAT,  să  mă  întorc.  Nu  m-a   VASILE BACALU      ION CĂPLESCU             MARIUS  ARDEI        ticipare,  asumare  de  responsabilităţi  şl  :
       lăsat  pârdalnica  de  inimă  şi  am  făcut-o.   director          director  tehnic        director  economic    riscuri  care,  sigur,  le  cunosc  cu  toţii.  Eu  j
       Nu regret.                                                                                                       sunt  mai  mult  decât  optimist.  Sunt  chiar  j
         —  Domnule  Vasile  Bacalu,  ce  aţi  lă­                                                                      convins  că  vom  răzbate  şi  am  încredere  j
       sat  în  *94  şi  cu  ce  v-aţi  întâlnit  la  reîn-                                                             în  colaboratorii  mei,  ei  sunt  primii  care
       toarecere  în  *93.  Dacă  spuneţi  că  totul   —  Dacă  am  şti  cum  se  face  pâinea,   terne  petroliere  şi  chimice,  reparaţii  de   trebuie  să  se  modernizeze.  De  fapt  au
       se  afla  în  stagnare,  o  cred,  deşi  o  şl  bă-   n-am  mai  mânca  pâine.  Am  mai  spus-o   vagoane  de  toate  categoriile  şi  multe  al­  şi  început.  Modernizarea  este  cea  mai  ,
       miese  că  oamenii  sc  schimbaseră   In   şi  o  repet,  MEVA  nu  va  scoate  nici  un   tele,  fabrică  a  devenit,  dacă  vreţi  o  com­  puţin  costisitoare  pentru  că  ştiţi   care  •
       mentalităţi  şi  judecată.  Am  dreptate?  om  în  şomaj.  Am  în  vedere  experienţa   paraţie  apicolă,  un  adevărat  stup  în  ca­  este  funcţia  financiară  a  agenţilor  eco-  j
         — Şi  da,  şi  nul  Noi,  românii,  mereu   ultimilor  ani.  La  un  moment  dat  ani   re  se  fac  de:  toate.  nomici  astăzi  in  general.
       ne  lăsăm  potopiţi  de  teama  de  nou.  In   dispus  reducerea  personalului  neproduc-  — Aşadar,  tranziţia,  dureroasă  cum  e,   —  Deci,  şi  la  MEVA,  capitalul,  cred,
       momentul în care teama  se  cuibăreşte în  , tiv  care,  fără  să  înţeleagă  bunele  noas-  a  „zguduit"  serios  MEVA,  iar  Dvs  v-aţi   rămâne  inclusiv  cel  uman.   j
       irsinteâ românului,  aruncă vina  până şi pe  1 tre  intenţii,  s-a  transformat  în  şuşoteli   zbătut  să  ieşiţi  din  această  hărţuială.  De   —  Vedeţi  dvs.  în  capitalul  uman  „mo-  i
       Dumnezeu,  numai  pe  a  lui  nu  o  recu­  şi  bârfe.  Bacalu  face,  Bacalu  drege!  Ni­  fapt,  ce  se  construieşte  la  oră  actuală   dernizarea»  de  care  spuneam  mai  înain-  i
       noaşte.  Asta-i  firea  noastră 1  Oamenii  e-   mic mai neadevărat.  Ca  şi  în  politica  fis­  la MEVA?       te,  prin  resurse  financiare  minime,  în-  i
       rau  aceiaşi,  nu  plecase  nimeni,  dar,  ime­  cală,  personalul  supradimensionat,  situa­  — Avem,  categorie,  premise  pentru  a   cepe  să  dea  roade.  Este  un  lucru  nemâi-  j
       diat  după  preluare,  chiar  la  prima  oră   ţie  care  a  rămas  moştenire  de  pe  vre­  ne  menţine  şi  dezvolta,  conform  cu. exis­  pomenit  să  reuşim  să  rezolvăm  proble-  '
       mi  s-a  prezentat  un  tabel,  pe  care  urma   mea  răposatului,  este  o  grea  povară  in   tenţele  mondiale.  Există  un  plaji  de  a-   ina,  este  încă  mult  de  „modernizat**,, da»
       să-l  semnez  pentru  scoaterea  in  şomaj,   economia  noastră.  In  acest  an  s-a  ajuns  faceri  până  in  anul  2000.  Prioritar  ră­  pasul  cel  mare  s-a  făcui  —  mă  refer  la
       a  836  de  oameni.  Nu-mi  venea  să  cred.  ■  ca vl»  un  productiv  să  existe  doi  pensio­  mâne  contractul  cu  austriecii,  pentru  ca­  oameni.
       Gei  care  făcuseră  datorii  de  câteva  mi­  nari,  aproape  1  şomer,  8—9  funcţionari   re în acest an construim silozuri de  trans­
       liarde,  în  trei  ani  n-avuseseră  curajul  s-o   şi  câte  alte  profesiuni  neproductive.  Asta   port  montate  pe  barje.  In  acest  an  18
       facă.  Găsiseră  „ţapul**  bun  de  păcălit.   âm  făcut  şi  la  MEVA,  am  trimis  In  ha­  bucăţi,  din  comanda  ferinâ  de  50.   Şi   Omul  „cu  banii!",  cum  i  se  mai  spune
       Momentul  a  fost  greu,  al  diacului  de   lele  de  producţie  pe  toţi  neproductivii,   pentru  a  nu  se  crea  confuzii,  pe  o  bar-   la  MEVA,  domnului  MARIUS  ARDEI,
       greu.  Erau  colaboratorii  mei  din  trecut,   înseamnă un salt calitativ şl de mare res­  jâ  se  montează  6  silozuri.  Continuăm   director  economic,  este  un  uriaş.  Născut
       prieteni,  oameni  cu  greutăţi,  U  cunoş­  ponsabilitate.  Atâta  vreme  cât  m   mun­  construirea  de  containere  pentru  Firma   la  Cerneţi  —  Mehedinţi,  a  trăit  multă
       team  foarte  bine.  N-am  făcut-o,  domnu­  citor  cere  bani  pentru  munca  lui,  şi  ii   germană  MAX  AICIIER,  cu  o  alta  din   vreme  la  Lupeni  —  Hunedoara,  apoi  du­
       le!  Şi  nu  regret.  Atunci  am  spus-o  ca   merită,  n-ai dreptul  să  plăteşti  din  mun­  Serbia,   ELECTROPRIVREDA,   căreia   pă  terminarea  facultăţii  s-a  „aşezat"  la
       să audă  toată  sala:  „Dacă  e vorba de pite   ca  lin  reci  de  leneşi,  incompetenţi  şi   i-am  şi  livrat  cinei  vâgoane-cisternă  des­  MEVA.  Ca  profesiune.  Ca  să-l  „prind1*
       care  în  şomaj,  atunci,  numai  atunci,  pite   plimbaturi  de  hârtii  care  taie  frunză  la   tinate  transportului  de  acid  clorhidric.   la  un  dialog,  am  fost  nevoit  să  fac  anti­
       căm  cu  toţii!  In  frunte  cu  minei**.  Ce  a   câini.  Competitivitatea  unei  firme,  serio­  Contractele  interne  sunt  multe  şi  diver­  cameră,  dar  cred  că  a  meritat.
       urmat,  manai  eu  ştiu.  Contracte  interne   zitatea  ei,  are  drept  mobil  capacitatea  şi   sificate.  Construim  vagoane-eisternă  pen­  —  Domnule  Marius  Ardei,  de  ce  aici,
       MEVA  n-avea,  externe" nu  mai  vorbesc.   profesionalismul  oamenilor.   tru  transportul  gazelor  lichefiate  pentru   la  fabrica  de  vagoane,  vi  s-a  acreditat
       Başca,  vechea  conducere  lăsase  un  gol   —.Deci,   dle  Vasile  Bacalu,   credeţi   ARPECHIM   Piteşti;   vagoane-eisternă   apelativul  „şeful  cu  bănit**?  Credeţi  că
       financiar  de  741 521000  DM,  din  relaţii­  în  viitorul  şi  destinul  de  lungă  durată  ai   pentru  transportul  produselor  petroliere,   o  fac  din  respect?
       le  cu  firma  DI  APOLLO,  pe  care  ime­  firmei  de  pe  malul  Dunării?  pe două şi patru osii. Contracte cu SNGFR   —'Categoric!   Mulţi  angajaţi  de  1»
       diat am  acţionat-o  in  justiţie  şi,  în  final   —  Da!  Greu,  dar  am  ajuns  unde  tre­  pentrU  repararea  şi  modernizarea   va­  MEVA,  chiar  şi  din  alte  locuri,  găndeso
       am  câştigat.  Era  dreptul  firmei.  Desco­  buia  să  fim.  De  fapt  acum   suntem  pe   goanelor  de  călători,  clasa  a  li-a.  Repa­  la  propriu,  că  numai  de  contabili  depin­
       perisem  că  firma  nu cultivase vechii  par­  drumul  cel  bun.  Aş  zice.  Doamne  ajută!   raţii  de  vagoane  iharfă  tip  „gondolă**   de  viaţa  lor,  n-au  de  unde  bănui  că  nu
       teneri  şi  nici  prestaţiile  calitative  bune   Şi  nouă  şi  celor  cit  au  nevoie  de  vagoa­  (pereţi  înalţi   şi  preverulenie)   pentru   este  aşa.  Omul  simplu  nu  poate  înţele­
       nu  se  mai  aflau  Ia  „modă**.  Oricum,  toţi   nele  construite  şi  de  care  depinde  em­  transmit  mărfuri  cu  greutate  specifică   ge  mai  nimic  despre  economia  de  piaţă,
       emu  convinşi  că  MEVA  ajunsese  la  sfâr­  blema  noastră,  S.G.  „MEVA**   Ca  să   mică.  Acum  nu  ne  mai  plângem  că  n-â-   blocajul  financiar,  care  de  fapt  este  şi  a
       şit-  Este  adevărat,  dumnealor  avuseseră   ajungem  aici,  împreună  cu  colaboratorii   Vem  de  lucru.  Şi  ca  o  recunoaştere  a   rămas  chintesenţa  noastră  după  *89.  B
       grijă  să-şi  asigure  lefuri  mari,  că  de,  ba­  mei,  sprijinindu-ne  unii  pe  alţii,  am  reu­  calităţii  şi  seriozităţii,  Firma  MEVA  es­  democraţie,  noi  venim  la  muncă,  avem,
       nul  primează.  Nu  şi  munca,  responsa­  şit  sâ  ancorăm  barca  „MEVA"  la  mal,   te  înscrisă  In  cataloagele  germane,  en­  n-avem  de  lucru,  trebuie  să  ni   se  dea
       bilitatea.  In  aprilie  1994,  situaţia  noas­  vâslind  din  răsputeri  împotriva  curen­  gleze,  aproape  in  toată   Europa   este   bani!  Asta  au  gândit-o  mai  toţi  şi  o  mai
       tră  era  împovărătoare.  Mai  intâi  trebuiau   tului  neprielnic .Jd  tranziţiei.  Dacă  nu  mă   apreciată  ca  foarte  importantă,  viabilă!   gândesc  încă.  Eu  sunt  la  MEVA  din  ’71,
       găsite  noi  pieţe.  Noi  relaţii  economice.   credeţi,  convingeţl-vâ,  discutaţi  şi  cu  ei!  In CATALOGUL Firmelor Europene (Ger­  am  apucat  vremuri  când  fabrica  scotea
       Am  creat  un  serviciu  special  de  „diplo­                              mania,  1996),  figurăm  drept  SINGURA   pe  poartă  70—100  vagoane  pe  lună.  Era
       maţi"  în  materie  care  să  ne  reprezinte   Asta  am  şi  făcut.   Trei  zile  la  rând   societate  comercială  din  România  (ală­  o  piaţă  mare  pentru  noi,  mai  ades  în
       în  lumea  afacerilor,  cunoscători  de  limbi   l-am  tot  căutat  pe  directorul  tehnic,  in.   turi  de  alte  cinci,  de  construcţii  de  va­  Rusia,  Germania,  Bulgaria  şi  multe  alte
       străine,  profesionişti,              ginerul  ION  OAPLESOU.  Mereu  se  afla   goane)!  De  asemenea, in  „Focos România"   colţuri  ale  lumii.  A  căzut  sistemul  so­
        ~  Asta  a  fost  momentul  declanşării   fit  hale,  sau  In  port  unde  se  montează   (Anglia)  suntem  cotaţi  ca  o  firmă  se­  cialist,  au  căzut  şi  pieţele.  Pe  moment
       ■tarii bătălii?                       silozurile  pe  barje  pentru  firma  austria­  rioasă.  Chiar  şi  oamenii  de  afaceri  ame­  s-a  spus  „descurcaţi-vâ“i  cum,  nimeni  n a
        —  Aşa  ar  fi  trebuit,  dar  n-a  fost  să   că  LASELBERGHER.  Cum  s-ar  spune   ricani  au  început  să  manifeste  interes
       fie.  Pentru  că  menţinând  linia  de  con­  Un  argint  viu.  Domnul  Ion  Căplescu  es­  pentru  MEVA.  După  căderea  de  după  *89,   Dialoguri consemnate de
       strucţii  de  vagoane,  este  e  curată  sinu­  te  un  taciturn  fermecător.  Povara  func­  revenirea  noastră  în  forţă,  e  un  semn   ,   DUMITRU  DEM  IONĂŞCU
       cidere  intr-o  economie  de  piaţă  incertă,   ţiei  pe  care  a  exercită  pare  mal  degra­  bun.
       bântuită  de  haos  şi  indecizii.  Şi  totuşi,  bă  să-l  fi  îndârjit  şi,  dincolo  de  aparen­  •—  Domnule  Ion  Căplescu,  aţi  luptat  (Continuare  în  pag. a  l-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8