Page 3 - Calauza_1996_328
P. 3
B U N a Z IU A ! ..Nimic nu e prea multf când e vorba
să rămânem in lumea buna a constructorilor
de vagoane din România şi Europa S i
Managerul S.G. MEVA S.A. Drobeta n-am stat cu mâna In sân. Pentru că ţa unei inflexibile, protocolare „măşti" din greu pentru redresarea fabricii de
Vurnu Severin, domnul ing. VASILE statul nu are nici un interes să încura ţâşneşte emoţia unui mare sufletist. ’ vagoane. Şi totuşi, care a fost momen
BACALU, după o Întrerupere de trei jeze producţia de vagoane, trebuia să ne — Domnule Ion Căplescu, trebuie să tul critic de care v-aţi rupt?
aud şi ceva. In 11 aprilie 1994, s-a re- descurcăm pe cont propriu. In căutarea recunosc şi o fac cu plăcere, ori de câte —■ Vă voi răspunde, doar eu o singu
i Întors la vechea dragoste. In vremuri ca. pieţelor am fost în India, Iran şi Europa. ori v-am căutat mi s-a spus' mereu „a- ră frază. Momentul ruperii din „cleş
; n sincer, puţini au curajul să rişte; es. Peste tot promisiuni, dar nu şi contrac cum a fost alei!**, acest „acum** e pen tele" tranziţiei (neputinţei dacă se vrea)
le un bărbat toarte calm, dar in acelaşi te ferme. Un prim contract ne-a venit tru „mevişti** un fel de -simbol al dărui s-a produs în clipa punerii la punct a
timp energic şi înţelept. Acum ştiu si- de Ia firma germană MAX AICHEK, rii şi respectului pe care vi‘1 poartă. Cum prototipului pentru silozuri. Este un u-
fu r că e benefic acest „dialog**, deloc pentru un tip de containere, apoi, la re vă simţiţi în postura-celui mai căutat şi nicat în Europa. Asta a fost momentul*
eemod acum doi ani, atât pentru repor comandarea firmei L0YD din Hamburg, solicitat om de la MEVA? crucial pentru MEVA. Trebuie să ne
ter . cât şi pentru interlocutorul său. Şi ne-am angajat intr-un mare contract cu — Ca om socotesc că este normal. Per dezvoltăm, pentru a concretiza, deci ara
totuşi, cei mai avantajaţi, veţi fi Dvs, firma austriacă LASELBERGHER, că sonal, în colosul MEVA eu nu am căutat abilitat firma pentru capabilitatea ele e-
cititorii. reia îi construim silozuri pentru ciment să recuperez timpul în care ne-am zbă xecuţie a unei metode noi de construcţii
— Domnule director Vaslle Bacalu, an montate pe barje. Contractele, deşi greu, tut mulţi ani, dimpotrivă, să-l devansez. silozuri, totul după normele vest-eurc-
trecut doi ani de când v-aţi reîntors la au început să curgă. Am căzut o data în capcană, acum, da pene. Avem capacitatea de a face tot ce
firma pe care aţi condus-o foarte mulţi — Credeţi că după atâtea căutări şi că am depăşit „amorţirea", ar fi păcat am contractat. Dar trebuie maximum de
ani şi de care vă leagă amintiri ce nu zbateri, S.C. MEVA $.A. Drobeta Turnu să ne complăcem în automulţumiri, prac randament uman! începând'din acest an
M uită niciodată. De pierdui n-aţi avut Severin a ieşit din ghearele necruţătoa tica economiei de piaţă cu care ne-am nu avem un plan comod, se lucrează în
ce pierde, în schimb aţi avut de câştigat re ale economiei de piaţă? confruntat „ne-ar termina". Atât eu, cât flux continuu, e foarte necesar. Oame
şi Dvs, dar şi colaboratorii Dvs. Reve —- Sincer, da! şi întregul colectiv de conducere sun nii trebuie să înţeleagă şi să înveţe „e-
nirea la starea de normalitate a firmei — Aş vrea să reiau o replică moro- tem conştienţi că nu folosim, încă, ca cuaţia" economiei de tranziţie: dau mult
„MEVA" şi intrarea acesteia în circuitul meţiană „pe ce vă bazaţi?» pacităţile. existente la parametri maximi. (energie, talent, inteligenţă, muncă), deci,
economic al ţării. Produceţi barje de — Deşi echipa mea de managerial este Odată cu redresarea, datorată contracte câştig pe măsură.
transport ciment pe Dunăre pentru fir blamată şi înjurată de hulitori, anul 1996 lor ferme, am impus programe noi, pe — Domnule director, eu sunt reporter
ma austriacă LASELKKGuiSit, cister este anul de stabilitate pentru MEVA. sectoare, pentru ridicarea randamentu şi am văzut cum lucrează oamenii Dvs.
ne pentru MECANICA MIRSA. reparaţi Anul acesta realizările noastre vor de lui şi reducerea stagnărilor. Chiar dacă Cunosc relativ sensibil, puţin subiectiv,
vagoane pentru SNCFR şi câte altele. păşi, estimativ, 18 miliarde lei. Cât va •fluxul tehnologic specific construcţiei de opiniile muncitorilor la care persistă pă
Cum vă explicaţi revenirea in forţă a lorează asta, nu-ml dau seama. Dar, aşa vagoane s-a diversificat, am fost obligaţi reri deloc îmbucurătoare pentru muncă,
fabricii de vagoane? cum ştiu, este primul an de după *89 să utilizăm la maximum toate rezervele pentru că, să recunoaştem, trăim la Du
— Toată viaţa am fost un optimist. In când am depăşit linia de plutire. existente acum. De la containere pen năre, comerţul cu „vecinii**, traficul de
toate. S-ar putea, şi nu-i exclus, ..ca în — Şi cu ce preţ? tru transport fluvial, cisterne auto, cis- frontieră, cum i se mal spune, e încă
viaţă acest optimism, să fi fost şi pierdere, în floare. Credeţi că veţi urni stagnarea
dar şi un mare câştig. Căderea de după morală convertită în nepăsare şi dezin
•89 a fabricii, ca şi atunci, şi acum o so teres?
cotesc normală. Eram recunoscuţi ca buni — Aveţi dreptate, dar n-o aveţi. Eu
constructori de vagoane în toată Euro sunt oltean, m-am născut la Fântâna
pa, Africa şi Asia. In ţară ocupam pri Domnească, ştiu din copilărie, nu râdeţi,
mul loc. Căderea de după *90, e un fapt foamea n-âre legi. Micul trafic a avut
Istoric de care nu suntem noi vinovaţi. un timp al său. Acum s-a terminat şl
Mai întâi au căzut pieţele externe, iar cu contrabanda. Severineanul are o al
în interior degringolada de moment, a tă mentalitate decât se obişnuise în tre
creat un adevărat haos în economie. In cut. Cu toate că era obişnuit să nu mun
care, vrând-nevrând, a intrat şi MEVA. cească cu responsabilitate, este nevoit,
Pe moment, minţile Înfierbântate de „po constrâns sau nu, s-o facă acum. Să ştiţi
mana", numită democraţie ce le căzuse că teama de şomaj s-a acutiz3t Şi mal
pe cap, mi-au spus: „Ieşi!**. Şi am ieşit. este ceva, asigurarea vechimii pentru
N-am fost singuruL După ' trei ani, cel pensie începe sâ ridice probleme. Pro
care mă alungaseră, când ajunseseră in blemele sunt dificile, pornind de la gân
pragul falimentului, m-au rugat, vă rog direa omului, mentalitate, atitudine, par
aă notaţi, RUGAT, să mă întorc. Nu m-a VASILE BACALU ION CĂPLESCU MARIUS ARDEI ticipare, asumare de responsabilităţi şl :
lăsat pârdalnica de inimă şi am făcut-o. director director tehnic director economic riscuri care, sigur, le cunosc cu toţii. Eu j
Nu regret. sunt mai mult decât optimist. Sunt chiar j
— Domnule Vasile Bacalu, ce aţi lă convins că vom răzbate şi am încredere j
sat în *94 şi cu ce v-aţi întâlnit la reîn- în colaboratorii mei, ei sunt primii care
toarecere în *93. Dacă spuneţi că totul — Dacă am şti cum se face pâinea, terne petroliere şi chimice, reparaţii de trebuie să se modernizeze. De fapt au
se afla în stagnare, o cred, deşi o şl bă- n-am mai mânca pâine. Am mai spus-o vagoane de toate categoriile şi multe al şi început. Modernizarea este cea mai ,
miese că oamenii sc schimbaseră In şi o repet, MEVA nu va scoate nici un tele, fabrică a devenit, dacă vreţi o com puţin costisitoare pentru că ştiţi care •
mentalităţi şi judecată. Am dreptate? om în şomaj. Am în vedere experienţa paraţie apicolă, un adevărat stup în ca este funcţia financiară a agenţilor eco- j
— Şi da, şi nul Noi, românii, mereu ultimilor ani. La un moment dat ani re se fac de: toate. nomici astăzi in general.
ne lăsăm potopiţi de teama de nou. In dispus reducerea personalului neproduc- — Aşadar, tranziţia, dureroasă cum e, — Deci, şi la MEVA, capitalul, cred,
momentul în care teama se cuibăreşte în , tiv care, fără să înţeleagă bunele noas- a „zguduit" serios MEVA, iar Dvs v-aţi rămâne inclusiv cel uman. j
irsinteâ românului, aruncă vina până şi pe 1 tre intenţii, s-a transformat în şuşoteli zbătut să ieşiţi din această hărţuială. De — Vedeţi dvs. în capitalul uman „mo- i
Dumnezeu, numai pe a lui nu o recu şi bârfe. Bacalu face, Bacalu drege! Ni fapt, ce se construieşte la oră actuală dernizarea» de care spuneam mai înain- i
noaşte. Asta-i firea noastră 1 Oamenii e- mic mai neadevărat. Ca şi în politica fis la MEVA? te, prin resurse financiare minime, în- i
rau aceiaşi, nu plecase nimeni, dar, ime cală, personalul supradimensionat, situa — Avem, categorie, premise pentru a cepe să dea roade. Este un lucru nemâi- j
diat după preluare, chiar la prima oră ţie care a rămas moştenire de pe vre ne menţine şi dezvolta, conform cu. exis pomenit să reuşim să rezolvăm proble- '
mi s-a prezentat un tabel, pe care urma mea răposatului, este o grea povară in tenţele mondiale. Există un plaji de a- ina, este încă mult de „modernizat**,, da»
să-l semnez pentru scoaterea in şomaj, economia noastră. In acest an s-a ajuns faceri până in anul 2000. Prioritar ră pasul cel mare s-a făcui — mă refer la
a 836 de oameni. Nu-mi venea să cred. ■ ca vl» un productiv să existe doi pensio mâne contractul cu austriecii, pentru ca oameni.
Gei care făcuseră datorii de câteva mi nari, aproape 1 şomer, 8—9 funcţionari re în acest an construim silozuri de trans
liarde, în trei ani n-avuseseră curajul s-o şi câte alte profesiuni neproductive. Asta port montate pe barje. In acest an 18
facă. Găsiseră „ţapul** bun de păcălit. âm făcut şi la MEVA, am trimis In ha bucăţi, din comanda ferinâ de 50. Şi Omul „cu banii!", cum i se mai spune
Momentul a fost greu, al diacului de lele de producţie pe toţi neproductivii, pentru a nu se crea confuzii, pe o bar- la MEVA, domnului MARIUS ARDEI,
greu. Erau colaboratorii mei din trecut, înseamnă un salt calitativ şl de mare res jâ se montează 6 silozuri. Continuăm director economic, este un uriaş. Născut
prieteni, oameni cu greutăţi, U cunoş ponsabilitate. Atâta vreme cât m mun construirea de containere pentru Firma la Cerneţi — Mehedinţi, a trăit multă
team foarte bine. N-am făcut-o, domnu citor cere bani pentru munca lui, şi ii germană MAX AICIIER, cu o alta din vreme la Lupeni — Hunedoara, apoi du
le! Şi nu regret. Atunci am spus-o ca merită, n-ai dreptul să plăteşti din mun Serbia, ELECTROPRIVREDA, căreia pă terminarea facultăţii s-a „aşezat" la
să audă toată sala: „Dacă e vorba de pite ca lin reci de leneşi, incompetenţi şi i-am şi livrat cinei vâgoane-cisternă des MEVA. Ca profesiune. Ca să-l „prind1*
care în şomaj, atunci, numai atunci, pite plimbaturi de hârtii care taie frunză la tinate transportului de acid clorhidric. la un dialog, am fost nevoit să fac anti
căm cu toţii! In frunte cu minei**. Ce a câini. Competitivitatea unei firme, serio Contractele interne sunt multe şi diver cameră, dar cred că a meritat.
urmat, manai eu ştiu. Contracte interne zitatea ei, are drept mobil capacitatea şi sificate. Construim vagoane-eisternă pen — Domnule Marius Ardei, de ce aici,
MEVA n-avea, externe" nu mai vorbesc. profesionalismul oamenilor. tru transportul gazelor lichefiate pentru la fabrica de vagoane, vi s-a acreditat
Başca, vechea conducere lăsase un gol —.Deci, dle Vasile Bacalu, credeţi ARPECHIM Piteşti; vagoane-eisternă apelativul „şeful cu bănit**? Credeţi că
financiar de 741 521000 DM, din relaţii în viitorul şi destinul de lungă durată ai pentru transportul produselor petroliere, o fac din respect?
le cu firma DI APOLLO, pe care ime firmei de pe malul Dunării? pe două şi patru osii. Contracte cu SNGFR —'Categoric! Mulţi angajaţi de 1»
diat am acţionat-o in justiţie şi, în final — Da! Greu, dar am ajuns unde tre pentrU repararea şi modernizarea va MEVA, chiar şi din alte locuri, găndeso
am câştigat. Era dreptul firmei. Desco buia să fim. De fapt acum suntem pe goanelor de călători, clasa a li-a. Repa la propriu, că numai de contabili depin
perisem că firma nu cultivase vechii par drumul cel bun. Aş zice. Doamne ajută! raţii de vagoane iharfă tip „gondolă** de viaţa lor, n-au de unde bănui că nu
teneri şi nici prestaţiile calitative bune Şi nouă şi celor cit au nevoie de vagoa (pereţi înalţi şi preverulenie) pentru este aşa. Omul simplu nu poate înţele
nu se mai aflau Ia „modă**. Oricum, toţi nele construite şi de care depinde em transmit mărfuri cu greutate specifică ge mai nimic despre economia de piaţă,
emu convinşi că MEVA ajunsese la sfâr blema noastră, S.G. „MEVA** Ca să mică. Acum nu ne mai plângem că n-â- blocajul financiar, care de fapt este şi a
şit- Este adevărat, dumnealor avuseseră ajungem aici, împreună cu colaboratorii Vem de lucru. Şi ca o recunoaştere a rămas chintesenţa noastră după *89. B
grijă să-şi asigure lefuri mari, că de, ba mei, sprijinindu-ne unii pe alţii, am reu calităţii şi seriozităţii, Firma MEVA es democraţie, noi venim la muncă, avem,
nul primează. Nu şi munca, responsa şit sâ ancorăm barca „MEVA" la mal, te înscrisă In cataloagele germane, en n-avem de lucru, trebuie să ni se dea
bilitatea. In aprilie 1994, situaţia noas vâslind din răsputeri împotriva curen gleze, aproape in toată Europa este bani! Asta au gândit-o mai toţi şi o mai
tră era împovărătoare. Mai intâi trebuiau tului neprielnic .Jd tranziţiei. Dacă nu mă apreciată ca foarte importantă, viabilă! gândesc încă. Eu sunt la MEVA din ’71,
găsite noi pieţe. Noi relaţii economice. credeţi, convingeţl-vâ, discutaţi şi cu ei! In CATALOGUL Firmelor Europene (Ger am apucat vremuri când fabrica scotea
Am creat un serviciu special de „diplo mania, 1996), figurăm drept SINGURA pe poartă 70—100 vagoane pe lună. Era
maţi" în materie care să ne reprezinte Asta am şi făcut. Trei zile la rând societate comercială din România (ală o piaţă mare pentru noi, mai ades în
în lumea afacerilor, cunoscători de limbi l-am tot căutat pe directorul tehnic, in. turi de alte cinci, de construcţii de va Rusia, Germania, Bulgaria şi multe alte
străine, profesionişti, ginerul ION OAPLESOU. Mereu se afla goane)! De asemenea, in „Focos România" colţuri ale lumii. A căzut sistemul so
~ Asta a fost momentul declanşării fit hale, sau In port unde se montează (Anglia) suntem cotaţi ca o firmă se cialist, au căzut şi pieţele. Pe moment
■tarii bătălii? silozurile pe barje pentru firma austria rioasă. Chiar şi oamenii de afaceri ame s-a spus „descurcaţi-vâ“i cum, nimeni n a
— Aşa ar fi trebuit, dar n-a fost să că LASELBERGHER. Cum s-ar spune ricani au început să manifeste interes
fie. Pentru că menţinând linia de con Un argint viu. Domnul Ion Căplescu es pentru MEVA. După căderea de după *89, Dialoguri consemnate de
strucţii de vagoane, este e curată sinu te un taciturn fermecător. Povara func revenirea noastră în forţă, e un semn , DUMITRU DEM IONĂŞCU
cidere intr-o economie de piaţă incertă, ţiei pe care a exercită pare mal degra bun.
bântuită de haos şi indecizii. Şi totuşi, bă să-l fi îndârjit şi, dincolo de aparen •— Domnule Ion Căplescu, aţi luptat (Continuare în pag. a l-a)