Page 2 - Calauza_1996_331
P. 2
W W .
■/ ■■■
& ^pîsiin& ^HsuJopeisdBUt sflsit in tlajba tutaror aamtnllor
r— *—*_*—*—*—*—♦—*—*—
Scrisoare deschisă adresată
|De la A la Zf A
Regionalei de Poştă Timişoara J « ‘ MARTOR Intr-o gară
DOMNULE DIRECTOR, j Singurătatea j
Mă adresez D-voastrâ, în spe 25 VI. „C uvântul liber" — 50 e- Cine n-a coborât intr-o gară ? Cine n-a urcat de pe un peron
ranţa că veţi rezolva modul de xem plare — nu s-au prim it nici de gară, într-un tren ? Şi mai ales, cine n-a condus o persoană
fectuos de difuzare a presei. în ziua de azi. Poate cineva pro dragă spre o gară ? O gară m ereu rămasă undeva. M ereu apă
Fam ilia mea esle o abonată fi fită. Şi presa centrală tot aşa I femaii [ sată de m ii şi mii de paşi. Paşi singuratici. Paşi în doi. M ereu
delă a ziarului „Călăuza" de se difuzează, le prim im cu m a i i cucerită de m ii de priviri. P riviri vioaie. Dulci. Priviri fixate
la apariţie, dar in localitatea re întârziere (Magazin, T ribu î * undeva departe. Priviri în aşteptare. Cine nu poate recunoaşte
noastră apar nereguli de di na învăţăm ântului) i Există copii proveniţi din t că această aşteptare într-o gară este când pândită de bucurie, i
fuzare : vine cu întârziere sau După ce că sunt scumpe, nici j fam ilii aşa-zis dezorganizate, I când apăsată dc durere sufletească. De regrete. A m fost martor
nu vine deloc. Când ne vine nu le prim im aşa cum ar fi I copii care suportă zi de zi, f s cu privirea atâtor despărţiri pentru tim p mai scurt. Pentru tim p
restanţa, uneori este acelaşi nu norm al. Când lipsesc, cine ar * ceas de ceas, absenţa unui * mai lung. Când cineva drag. Când cineva apropiat pleca spre i
m ăr, prim it mai înainte. trebui să ne înapoieze banii ? * părinte şi, în destule cazuri, * un oraş îndepărtat. Spre o altă ţară. Câte emoţii. Câte lacrimi
M utarea poştei centrale la V-am scris in speranţa că * prezenţa celuilalt. Acest „ce- * nu se aştern pe obrajii ce păstrează purpura sărutului. Câte îm
H unedoara (de la Haţeg), pro veţi rem edia situaţia : J lălăit", prezent în viaţa co-1 brăţişări nu se prelungesc până când bolidul negru sau albastru
duce m ai m ari nereguli ca îna 1) să ajungă la timp presa şi I pilului, nu se poate obişnui I se-aude şuierând pe şine. A tunci, clipele devin mai pline de bă
inte. Abonam entele lipsă, îna la sate ; * cu ideea părăsirii de către * tăile inim ii. Toate trebuie trecute şi dintr-o dată unii rămân in
inte erau luate direct de la fac 2) să nu lipsească exem plare, ■•j partener şi — din spirit de ţ’ s seama peronului, iar alţii ai vagonului de tren. Privirile devin
tor, de la Haţeg. Acum nu se Cu stimă, ■•[ egoistă posesiune — încearcă | şi mai atrăgătoare. Şi mai pline de părerea de rău. Trenul plea
stabile fire care, de cele * \
mai poate deplasa până la Hu * să-şi lege viaţa prin infinite * că şi gara rămâne. Răm ân acele fâlfâiri de mâini. Acele săru
nedoara. TRIF MARIA, 1 şi turi trim ise pe vânt. Trim ise acolo unde se mai zăresc doi ochi i
Difuzarea proastă este la toa loc. Clopotiva, nr. 143, J mai m ulte ori, nu sunt deloc ^ s albaştri sau căprui. La fereastra vagonului. Până când totul se i
venit la rândul lui adult, co- * \
te abonam entele. Exem plu, în jud. H unedoara | benefice pentru cel mic. De- | pierde. Totul devine distanţă pe care n-o mai putem cuprinde cu
privirea. Distanţa devine un obstacol în a putea privi până unde
■ţ pilul răm âne dependent de f \ am dori. Dar, nu de puţine ori trăim şi bucuria reîntoarcerii. A ţ
* slăbiciunea părintelui care l-a l \ celui drag. A cclci dragi. Şi atunci, tim pul parcă se opreşte. Până !
FIRMA KELLNER ÎN ROMÂNIA l crescut. Devenit adult, copi- * când în lung de linii apare un tren. Acolo, intr-o gară un m i-
că... singurul i. \
| Iul descoperă nrut-două îşi trage respiraţia. Tim p în care cei ce vin şi cci ce
* lui părinte are nevoie de tot ^ aşteaptă exaltă. De fericire, zburând. Dintr-o oarecare gară.
G erm ania se află printre p ri m ane în Rom ânia este de a co | m ai m ultă protecţie. Şi, în 1
mele locuri în dom eniul inves labora în dom eniul telecom uni I consecinţă, îşi construieşte * MIRON TIC
tiţiilor din ţara noastră. Semn caţiilor cu firm e rom âneşti spe * viaţa ţinând exclusiv cont de *
că m ulţi dintre investitorii străini cializate, iar dorinţa organizato ■ţ nevoile părintelui, am ânân- l
nu socotesc Rom ânia la capătul rilor este ca oaspeţii — ţinând ■ţ du-şi, sine die, viaţa p erso -!,
lumii, pentru că de fapt nici nu cont de tradiţionalele legături ce i nală. Şi vine un tim p când ^
e, şi vin la noi cu gândul de a au anim at de-a lungul vrem ii ce J răm âne singur. Este singură-1 0 mame in sala de judecate! i
face afaceri serioase şi durabile. le două popoare — să vină la noi I tatca cea mai dureroasă... î )
O astfel de intenţie s-a des ca la nişte prieteni vechi cu care
prins şi cu ocazia sim pozionului pot realiza proiecte im portante. La ! ☆ i (Urm ară din pag. 1} motivele. De ce vreţi să m er
prom otional al firm ei germ ane rândul lor, oaspeţii au subliniat că « Pe D. prea puţin o cunosc, geţi mai departe?". „Păi de ce
KELLNER GMBH, desfăşurat re nu se află aici în concediu, ci au j dar intră, tipic, in această | vorbe pentru a înţelege, ori a n-a chemat-o în judecată şi pe
cent la Deva — o acţiune comu venit cu gândul de a încheia a- I categorie a adulţilor legaţi t face un lucru bun. Sunt mom en sora cea mai mică?". M ama răs
nă a Consiliului judeţean şi a faceri serioase. P entru a fi cu * egoist de părinţi. „Nu pot ^ te când un sim plu îndem n poate punde: „Pentru că e singura ca
Cam erei de Com erţ şi Industrie noscuţi m ai bine s-a pus la dis 1 s-o las pe m am a singură" * croi o nouă conduită de exis. re mă m ai ajută după puterile
a judeţului Hunedoara. Au fost poziţia celor interesaţi şi o mi- * este esenţialul principiu al i. tenţă, mai demnă, mai curată. ci“. Cei prezenţi în sală m ur
prezente o serie de personali ni-expoziţie a produselor lor. ] vieţii ei. în tre un tată (hai ^ Fiilor nerecunoscători, care sub m ură din nou. „Linişte", cere din
tăţi printre care preşedintele Fiecare exponat era însoţit de J să-i spunem aşa), cel puţin | cenuşa sufletului lor nu se poa nou judecătorul şi spune către fiul
grupului de firm e „KELLNER" m aterial docum entar „ca la car I non-conform ist şi o m am ă* te să nu le fi răm as m ăcar o Cel mare care vorbea în numele ce
— dl RAINER KELLNER, îm te". în acelaşi tim p oferindu-se * slabă, D. a ales (sau a fost | scânteie de vibraţie um ană, ii lorlalţi : „Poate totuşi, aţi medU
preună cu specialiştii săi, pre vizitatorilor inform aţii de ordin * atunci, la vârsta la care a fost 1 se deschidea şi lor o poartă. Sâ tal şi vă inţelegeţi de bună voie I
şedintele Consiliului judeţean — general şi tehnic. * aleasă) mama. O m amă (bă- ], repare răul făcut, să curm e ne şi atunci oprim procesul aici".
dl GHEORGI-IE BARBU, direc Ca o concluzie, se poate spu J nuiesc) tânără, dar panicată I cazul mamei, surprinsă de ei la Din nou se arată neînduplecat,
torul general al C.C.I. — dl ne că întâlnirea cu firm a Kell- I chiar de lipsa m otivată, de * gestul pe care desigur, nicioda
Gheorghe Grun, reprezentantul ner a fost o reuşită şi sperăm ca I serviciu, a fiicei. D. esle tâ-1 tă nu l-a vrut, nu s-a gândit iar fiul cel m are spune: „Să se
pentru Rom ânia al firm ei KELL rezultatele ei concrete să se re ■ţ nără. Este încă tânără. Ar * să-l facă. „Ei, punem capăt aici rezolve totuşi printr-o hotăvrâre
NER GMBH Telecom — dl m arce cât mai curând. * putea să-şi construiască o via- j, pricinii", întreabă din nou cu judecătorească, să nu mai fie
GHEORGHE BRADEA. J ţă a ei. Legată socialm ente ^ m ultă nobleţe judecătorul. în sa nimic neclar". In sală iar m ur
O prim ă intenţie a firm ei ger MARIANA PANDARU lă se auzea numai respiraţia m ure, in tim p ce fraţii chem aţi
J de mamă, totuşi independen- | în judecată de m ama lor, răs
| tă. N erepetând greşelile pă- * celor prezenţi. fiul pund din nou nu, nu, nu, nedo
Nu peste m ultă vreme,
FERICIŢII CÂŞTIGĂTORI AI ULTIMEI EDIŢII * rinţilor, făcând altele, dar... * de profesie intelectual, îşi asu rind să-i acorde nici un sprijin
* o viaţă. Aşa D., fata enigma- *
 CONCURSULUI DE CHICHIŢE mă el răspunsul şi în numele mamei lor la anii bătrâneţii, la
* tic-frum oasă, cu care mi se celorlalţi doi fraţi. „Nu, mergem nevoie.
PROCES - VERBAL I încrucişează drum ul zilnic, * mai departe", sala num ai m ur. P rivirile lor parcă întrebau,
* răm âne copilul-părinte al j,
încheiat azi, 6 iulie 1990, cu ocazia tragerii la sorţi a câştigăto părintelui său. în lume zâm- I m ur, şi iarăşi m urm ur. „Linişte, cc-i cu m urm urul acesta din sa
rilor concursului de chichiţe din luna iunie 1996. Juriul, form at din * beşte, glumeşte, chiar coche- * cere omul legii, dornic să afle lă?, ce vrea să însem ne el?
domnii DENA STELIAN, POPA IONEL, CORDOŞ IOAN şi VALE- i tează, dar cu o tristă deta- j*
RIU RAUREANU a stabilit, prin tragere la sorţi, urm ătorii câşti J şare; parcă ceva dinlăuntrul *
gători : La chichiţa nr. 326/1996. a ieşit câştigător dl BREJE TEO i ei poartă pecetea „interzis". *
DOR, din Deva, str. Cireşilor, nr. 4 ; la chichiţa nr. 327/1996, a ieşit | D., fata frum oasă şi singură, |
câştigător d-na CRUDU FLORICA, H unedoara, str. M ureşului, nr. * nu are nici m ăcar vina de I „Voi fi abonat la „Călăuza"
2. bl. C 3, sc. G, etaj 1, ap. 125; la chichiţa nr. 328/1996, a ieşit * a-şi fi chem at ea singurăta- *
câştigător d-şoara MIHAELA PANŢARU, oraşul Săcele, jud. B ra | tea. I-a fost inoculata zi de ţ
şov, str. Viitorului, bl. 13, sc. B. ap. 11 ; la chichiţa nr. 329/1996, a I zi, ceas de ceas, de o m amă » până la închiderea ochilor!"
ieşit câştigător d-nul ACURMULOAE MARCEL, Orăştie, jud. Hu T iubitoare. j*
nedoara, str. Pricazului, bl. 40, ap. 8. \ I (Urmare din pag. I)
Comisia felicită pe fericiţii câştigători şi le urează tuturor citi * LADY D l î tat. De exem plu: Hoţul a fost
prins şi arestat. Dar nu-i pe^
torilor sănătate ! i ? ajutat fata, cu ce a fost ajutată deapsa, cât i s-a aplicat? |
şi cum se află acest caz în p re 2. în tru cât poşta este foarte
zent. Rog scuze şi vă mulţumesc! scumpă, dacă s-ar putea aproba
ISTORIA CLĂSUIEŞTE ÎN ŢARA MOŢILOR In continuare, stim ate dle pre ca scrisorile, cel puţin ale abo- l
şedinte cu acceptarea şi voinţa naţilor la „Călăuza" să poată fi
dvs aş avea 2 propuneri: prim ite şi trim ise In redacţie
M ultă lum e a ţinut să participe la cea de-a vany era aşteptat cu pietre de femeile m oţilor 1. Evenim entele publicate in prin mica publicitate sim ple. I
douăzeci şi patra ediţie a ÎNTÂLNIRII MOŢILOR din zonă, iar m ai jos, în gaura unei strâm tori, ce ziarul „Călăuza" ar îi şi m ai plă N.R. A şteptăm sugestiile cb;
CU ISTORIA. Au fost prezenţi dom nii ing. VA- poartă denum irea „CHEIA", restul soldaţilor au cute, dacă s-ar putea scrie mai titorilor în legătură cu proble
LERIU TABARA, m inistrul agriculturii, MANCU fost îm prăştiaţi de cetele trim ise Înaintea lor de m ult în lăm urirea cazului ară mele ridicate de dl Stefia. , ,
FLORIN, genera] de arm ată din garnizoana Ti popa GROZA. Locul acesta, de atunci a fost nu
m işoara. I.I.P.S. TIMOTEI SEVICIU, episcop al m it Valea Morţii, fiindcă cine va îndrăzni să a-
A radului şi Hunedoarei, IOAN JORZA, protopop tace moţii, de aici nu mai scapă. I
al Bradului, dl. ing. COSTEL ALIC, prefectul ju Cele câteva rafale de ploaie n-au speriat pe ti
deţului Hunedoara, dl AVRAM CRĂCIUN, prefectul nerii artişti care au prezentat un frumos şi inte I DE CE, ER1KA JOJA ?
judeţului Arad, dl ing. GHEORGHE BARBU, preşe resant spectacol folcloric la care şi-a adus o con
dintele Consiliului judeţean Hunedoara, ec. GHEOR tribuţie deosebită, prof. VASILE MOLODEŢ, I (Urm are dia pag. I) n-aş mai avea puterea să-i
GHE FUNAR. prim arul m unicipiului Cluj, dna MIRCEA OCOŞ, precum şi soliştii de muzică popu pun decât o singură întreba
LEON1DA LARI, domnii PETRE ŞTEOLEA şi lară DRAGAN MUNTEAN, MARIANA DEAC. LI- I tralia. Pare să fi uitat orice re: De ce, Erika Joja ? Dar
IOAN HORTOPAN, deputaţi, prof. univ. I. T. LIANA RUS. ANA BANCIU, MARIA DAN şi al cuvânt în lim ba rom ână, pare întrebarea mea ar cuprinde
STAN, preşedintele Societăţii m oţilor „Avram Ian- ţii, ansam blul folcloric „GETUSA" Deva, ta ra I că n-a trăit niciodată Pc pă toată am ărăciunea, tristeţea
cu". precum şi num eroşi prim ari din localităţile furile folclorice „G etusa” şi „Silvana" din Deva. m ânt românesc. înverşunarea şi durerea celui rănit de
din zonă şi judeţele limitrofe. Program ul acestei m anifestări a continuat a- I ei mi se pare îm potriva firii moarte.
M anifestarea a fost deschisă, în acordurile so poi cu o interesantă horă moţească. Nu putem să şi nu-mi vine să cred că ceea Poate că de fapt asta a fost
lem ne ale Im nului eroilor, intonat de o form aţie încheiem fără să enum erăm şi contribuţia câtorva I ce văd c o întâm plare reală. ea — cea adevărată, dintot-
m ilitară, apoi au fost depuse coroane şi jalbe de oameni care şi-au pus am prenta la reuşita acestei Ea, îşi face acum meseria ca deauna. Poate că aşa gândea
fiori la crucea lui A vram Iancu. Acesta a fost un m anifestări : ADAM IOAN, AVRAM IANCU, TRA- I la carte, „foindu-se" prin şi Ia vrem ea când noi o a-
sim bol adus Craiului m unţilor Avram Iancu. pen IAN LUCA, NICOLAE SUCIU, IOAN BERA, NI- tre dem onstranţi, incitând şi plaudam şi o prim eam cu
tru faptele sale de vitejie în acel act istoric din COLAE CRĂCIUN, CRISTINA BRADEAN, IONEL I dând drum ul — in engleză dragoste frăţească. Poate că
anul 1848, când îm preună cu moţii săi a luptat şi BOTA, VICTORIA IOVAN, IOAN BOTIU FIARĂ- şi m aghiară — unor cuvinte num ai dorinţa de m ărire şi
a învins pe invadatorii unguri conduşi de Mat- GUS, CRĂCIUN TRAIAN-STANIJA, IOAN RUSU, I ce cad cum plit de greu pe de ieşire în faţă au făcut-o
vany. RADU BRADEAN, GHEORGHE JORZA, MARIN sufletul oricărui rom ân. Cu să pară fata blândă şi prie
O gardă m ilitară a garnizoanei din Brad a pre BRADEAN, MARIA CRĂCIUN, NICOLAE CO- I atât mal m ult, dacă vin de tenoasă de pe atunci. Poate
DRIN, NICOLAE IGREŢ, SILVIU CRĂCIUN şi
zentat onorul. A urm at apoi un exerciţiu de luptă mulţi, m ulţi alţii. De asemenea, evidenţiem m un I la ea, căreia i-am însoţit a- că, aşa ii este scris rom â
in care a fost reeditată, în condiţii moderne, am dcscori, cu toată bucuria, cân nului: să dea codru dc pâine
buscada m oţilor. în cuvântul de deschidere, pro ca neobositului prof. VIOREL VULTURAR, p ri I tecele. Dacă ar fi posibil, celui ce îl aruncă.
fesorul VIOREL VULTURAR, prim arul comunei m arul comunei Buceş, care a fost inim a întâlnirii
Buceş, a arătat, pe scurt, că la D upăpiatră, I-Iat- m oţilor cu istoria. .. IOAN JURA m mm Ros
