Page 5 - Calauza_1996_335
P. 5

MM
                                     •  v *     7t&:
                                                                                           a *i a * -:ia 'iiliH lIsa 'tisS iB îO f 'J â i M m î l o K
                                                                                    ~—  • m--r—  - rimrt-r MMtfmiMIiMuuiL.
                S e n z a ţio n a l
                                                                           I                   ÎN  FAŢA  ADM ITERII
                Profeţiile  lui  Rampa  (VII)
                                                                                         COLEGIILE UNIVERSITARE  RE PE  LÂNGĂ  U N IVER S!! \TEA
                                                                                                      , ,B ABEŞ-BOL YA 1“ DIN CLUJ-NAPOCA
             DESPRE  NOI  ESTE  VORBA!                                           Adresa  acestui  Colegiu  universitar  din  Cluj-  concurs   se  susţin  la  Geojp'Oda  României  şi  •)   \

                                                                              Napoca  este:  STR.  MI11A1L  KOGĂLNlCEANU,  l imbă  străină.  Curs  de  zi  —  3  ani.  UILIOTECO-  1
             Cauzele,  deci,  sunt  evident  ce­  văzută  de  Rampa,  va  separa  Ar­  NR.  1,  TELEFON  064 - 194315.  El  cuprinde  ur­  NOMIE  (curs  de  zi  —  3  ani),  cuprinde  speciali-  *
           le  ale  Legilor  Cosmosului,  greu   gentina  de  restul  continentului,   mătoarele  profiluri :  MATEMATICĂ  (curs  de  zi  zarea   BIBLIOTECONOMIE  Şl  ARHIVISTICĂ  ‘
           de  întrepătruns,  dar  veşnice,  iar   unde  se  va  forma  o  insulă  şi  o   —  3  ani),   cu  specializarea  TEHNOLOGIE,  IN­  Probele  de  concurs  sunt:  Limba  română  sau  |
           acţiunile  omului  actual,  aşa  cum   strâmtoare  spre  Pacific,  fapt  ca­  FORMATICĂ.  Probele  de  concurs  sunt  în  scris,  Limba  maghiară;  Limba  străină  (engleză,  fran-
           le  constatăm  noi  înşine  zilnic,   re  ar  avea  mari  consecinţe  pen­  Ia  Algebră  şi  Elemente  de  analiză  matematică.  ceză,  germană,  italiană).  ECONOMIC  (curs  dc  zi  )
           accelerează  procesele  înlănţuite,   tru  omenire.                GEOGRAFIE  (curs  de  zi  —  3  ani),  cu  speciali­  —  3  ani),  are  specializarea  CONDUCEREA  UNI-  *
           complexe,  ale  acestora.         Ruşii  au  metode  să  devieze  cu­  zarea  CARTOGRAFIE.   Probe  de  concurs  din  TĂŢILOIt  COMERCIALE  ŞI  DE  TURISM.  Pro-  fe
             Experienţele  cu  bombe  atomi­  renţii  oceanici  calzi  care  normal,   Geografie  fizică  generală  şi  Matematică  (Geo­  bele  de  concurs  se  susţin  din  Algebră  Şi  elemen-  *
           ce  şi  cu  hidrogen  au  provocat  şi   se  îndreaptă  spre  Europa,   re­  metrie,  cl.  IX,  X).  O  altă  specializare  din  ca­ te  de  analiză  matematică;  Economie  sau  Conta-  ».
           provoacă  mutaţii  şi  reacţii  im­  giunea   polară  s-ar   dezgheţa,   drul  profilului  Geografie,  este  GEOINFOKMARE  bilitatc.                        I
           previzibile,  sau  uneori  previzi­  fiindu-le  fertilă,  iar  Anglia  ar   ŞI  PROSPECTARE  TURISTICĂ.   Probele   de              M a r ia n a   p â n d a r u    ■
           bile,  certe.                   intra  într-o  nouă  eră  glaciară.
             Acestea  au  abundat  în   zone   Din  nefericire,  nu  doar  eal
           ca  Siberia,  Alaska,  tocmai  unde   Curenţii  planetari  au  suferit
           constatăm  ciudăţeniile  climatice   mari  perturbaţii  din  cauza  ra­  Călăuza  alături
           amintite.  Radiaţiile  nucleare  au   chetelor  şi  bombelor  atomice,
           transformat  mai  vizibil  zonele   planeta  îndură  anomalii  crescân­                                                               -lubr'A-.ir  Vwv>  r:   L i:
           temperate   din  întreaga  lume.   de.  Alarma  a  sunat  pentru  toţi,   de  cititorii  ei
           Oare  nu  vedem  că  şi  la  noi,  ţară   chiar  şi  pentru  cei  veşnic  scep­
           a  climei  temperate,  schimbările   tici.  Inversiunile  de  temperaturi   (Urmare  din  pag.  a  Vil-a)      ORGANISME  CONSULTATIVE
           sunt  tot  mai  alarmante,  anotim'   evidente,  opresc  aerul  cald  să   adresa  ziarului  nostru  faţă  de   Art.  39  —  I.a  -nivel  central  şi   ganelor   administraţiei  publice
           purilc  nu  se  mai  succedă  firesc,   se  ridice  in  straturile  superioare.   alte  ziare  „de  scandal“  cum  lc   local  —  judeţ,  oraş,  comună  —   care  au  competenţe  cu  caracter
           cronicile  şi  bătrânii  nu  găsesc   Se  usucă  vaste  regiuni, se  întin­  numiţi  Dvs.       se constituie câte  un  consiliu  con­  general  sau  special  în  domeniul
           echivalenţe  ale  acestor  ani  ca-   de  „chelia"  devastatoare,  iar  me­  D-na  BARABAS  VERONICA:   sultativ  pentru  protecţia  consu­  protecţiei  consumatorilor  şi  au
           pricioşi,  cu  distrugeri,  tulburări   dicina  acuză  enorme  cifre  ale   Mulţumim  pentru  aprecieri...  că   matorilor.  Acesta  are  caracter   structuri  organizatorice  la  nive­
           de  tot  felul,  inclusiv  comporta­  morţilor  accidentale,  sunt  mari   „avem  grijă  şi  de  cei  nerăsfâ-   consultativ  şi  asigură,  la  nive­  lul  respectiv;
           mental,  fără  precedente?      semne  de  întrebare  ale  cauzelor   taţi  de  soartă!"        lurile  respective,  cadrul  infor­  b)  prefect  sau  primar,  după
             „Orbi  cu  adevărat  sunt  doar   lor,  mai  ales   ale  accidentelor   D-na  FIRONDA  SUSANA:  Ce   maţional  şi  organizatoric necesar:  caz,  sau  reprezentanţi  ai  acesto­
                                                                                                             a)  stabilirii  şi  aplicării  politi­
                                                                                                                                           ra;
           acei  care  văd  şi  se  prefac  că  nu   cardio-vasculare.  Atunci  când  cel   frumos  scrieţi...  „cu  calde  urări   cii  de  protecţie  a  consumatorilor;  c)  reprezentanţi  ai  asociaţiilor
           văd"...  Dacă  gheţurile  s-ar  topi   mai  mulţi  vom  înţelege  că  DE­  de  sănătate  şi  prosperitate,   la   b)  corelării  acţiunilor  diverse­  pentru  protecţia  consumatorilor;
           la  pol,  nivelul  apelor  s-ar  ridi­  SPRE  NOI  E  VORBA,  de  urma­  mai  multe  numere  cât  mai  cap­  lor  organisme  ale  administraţiei   Art.  41  —  Guvernul  stabileşte,
           ca  cu  peste  600  de  picioare  pe   şii  noştri  imediaţi,  poate  nu  vom   tivante  să  ne  cucerească  cât  mai   publice  cu  cele  ale  organizaţiilor   in  mod  concret,  componenţa,  a-
                                                                           mult  cu  ştiri  bune  şi  utile  pen­
           întreaga  planetă I  Dacă  numai  o   mai  fi  sceptici,  nu  vom  mai  chi­  tru  tot  omul!"  Colaboratorii  noş­  neguvernamentale  care  au  rol   tribuţiile  şi  modul  de  organiza­
           parte  din  ele,  cele  din  regiunile   coti.  Vom  înţelega  în  fine,  că   tri  care  sunt  câteva  zeci  de  mii   în  realizarea  protecţiei  consuma­  re  şi  funcţionare  ale  Consiliului
           glaciare  de  pe  coasta  Rusiei  s-ar   suntem  in  Kali-yuga,  epoca  nea­  —  sunt  bucuroşi  pentru  urările   torilor.    consultativ  pentru  protecţia  con­
           topi,  oraşe  ca  New  York,  Monte­  gră...  Gare  poate  fi  salvată,  nu   ce  le  adresaţi  şi  vă  doresc  numai   Art.  40  —  Consiliul   consulta­  sumatorilor,  pe  fiecare  nivel  în
           video,  s-ar  îneca.  Uruguayulul   numai  de  Dumnezeu,  ci  şi  de   bine si  bucurii!        tiv  pentru  protecţia  consumatori­  parte.
           ii  ajung  ape   de  câţiva  metri,   cei  pe  care  i-a  creat  —  oamenii.  Dl  ADRIAN :  Da.  lor  este  format  din:             Ing.  TOMA  MIHAI,
                                                                                                                                                  dir. adj.  O.F.C.
           fiind  situat  foarte  jos  faţă  de       (Sfârşit)              D-na  MICLEAN  CORNELIA:        a)  reprezentanţi  ai  tuluror  or­
           ocean.                                                          Primit.  Succes!
             Fisura  scoarţei  terestre,  pre-            EUGEN  EVU         Dl  ZSIRAI  ZSIGMOND:    La
           #—*—*—+—*—*—*—* —      *—* —*_*                                 prima  întrebare  răspunsul  e  DA.   !   Mi-e  dor  de  nişte  ochi  căprui
                                                                           La  a  doua  —  vom  publica  răs­
                                                                       *
                                                                       I *  punsul  în  numerele  viitoare.  I                                              (MĂRIEI)
                 /Pentru  v o i  tin e rii                             I  *  MARIA-ROXANA:     Splendidă                 Mă  leagă  codru-n  foşnet  lin,
                                                                             D-soara  ALMAŞGAN
                                                                                                   ANA-
                                                                           idee!                                         De susur tainic dc izvor.
           1   HEATHER  LOCKLEAR —  C/O  FAX  BROADCASTING  COM-Î            Familia  NEACŞU:  Să  dea  Dum­             Sub  arcuri de cer senin,
           *,  PANY,  10201,  WEST  PICO  BOULEVARD,  LOS  ANGELES,  CA [   nezeu  să  reuşiţi  a-1  infia  pe  mi­     . De  vară şi  de cânt mi-e dor !
           « 90035,  USA.                                  --------------BOGDAN  cuţul  Claudiu.  Aşteptăm  reţetele.            Mi-e dor de  munţi  şi-aş  vrea  să-i sui,
                                                                           Mii  de  oameni  aşteaptă.                            Cu  avântu-mi  tineresc  in  zbor.
                                                                                                                                 Mi-e dor de nişte  ochi  căprui
                                                                         rurgicale, acest  lucru intâmplân-                      Şi  dc stăpâna  lor mi-e  dor !...
                                                                         du-se  in  anul  1984.                                           IOAN  CHIRAŞ,  Petroşani
                                                                           In  acelaşi  an  turneul  Victori)
                                                                         arc  de  suferit  atât  din  punct    --urmn— —   ■ —   — WMmwiafay-.yyv •
                                                                         de  vedere  organizatoric,  cât  şi
                                                                         din cauza  numeroaselor amenin­    I POLITIA  SANITARĂ  -
                    MICHAEL  JACKSON                                     ţări,  cu moartea  la  adresa  lui
                                                                         MICHAEL. Astfel  că echipa  lui
                        FAIMÂ PLĂTITĂ  CU SUFERINŢA                      de  body-guarzi  ajunge  la  30  dc   CONTRAVENŢII LA NORMELE DE IGIENA  PRIVIND
                Încă  de  mic,  Michael  a  mun­  târziu,  a  fost  efectuată  din  ne­  persoane.             PROTECŢIA FAŢA DE RADIAŢIILE  NUCLEARE
              cit  din  greu  pentru  succesul  pe  cesitate,  deoarece,   la  vârsta   In  urma  acestor   probleme   Art.  26  —  Constituie   contra­  c)  nepăstrarea  Ia  marginea  fil­
              care  de  altfel  l-a  obţinut  foar­  de  21  de  ani  MICHAEL  cade   MICHAEL  devine  obsedat  de   venţie  şi  se  sancţionează  cu  a-   melor  radiologice  a  unor  zona
              te  repede.  El  a  apărut  in  spec­  în  timpul  unui  antrenament  de   starea  lui  de  sănătate,  astfel   mendă  de  la  30 000  lei,  la  100 000   albe  neexpuse;
              tacole  dc  la  vârsta  de  7  ani,  dans  şi  îşi  sparge  nasul.  După   încât  işi  cumpără  un   incuba­  lei:            d)  nerespectarea  normelor  do
              neavând  o  copilăria  normală,  această  primă  operaţie,  cu  sco­  tor  în  care  să  fie  protejat  dc   a)  neutilizarea   sau  utilizarea   evidenţă  a  surselor  şi  generato­
              cu  jocuri  simple  şi  distractive.  puri  strict  medicale,  urmează   microbi  şi  iese  in  societate  pro­  incorectă  a  mijloacelor  de  do-
                                                                                                                                           rilor  de  radiaţii,  privind  lucrul
              Odată  ce  tatăl  lui  le-a  desco­  alte  zece  operaţii  la  nas,  cu   tejat  de  o  mască.  Problemele   zimetrie  individuală  de  către per­  cu  instalaţii  care  nu  sunt  pre­
              perit  talentul,  Michael  şi  fraţii  scopul  dc  a-i  înfrumuseţa  fi­  continuă,  cu  stări  depresive, du­  sonalul  expus  profesional  la  ra­
              lui  au  fost  nevoiţi  să  facă  faţă  gura.              reri  de  piept,  sau  proasta  func­  diaţii  nucleare;         văzute  cu  toate  mijloacele   de
              numeroaselor  ore  de  repetiţii,   Părul  are  şi  cl  dc  suferit,   ţionare  a   glandelor  salivare,   b)  nefolosirea  corectă  sau  dis­  radioprotecţie  a  pacientului  şî
              uneori  chiar  sub  ameninţarea  când  în  timpul  filmărilor  unui   toate  generând  numeroase  a-   trugerea  de  către  personalul  ex­  neverificate  privind  calitatea  pa­
              cu  bătaia.  Prima  operaţie  es­  spot  publicitar  pentru  „Pepsi“   mânări  sau  anulări  de  concer­  pus  profesional  a  mijloacelor  in­  rametrilor  funcţionali.
              tetică,   cea  care  a  declanşat  —  ia  foc,  necesitând  bineînţe­  te.  (Va  urma).      dividuale  sau  colective  de  radio-
              lungul  şir  de  operaţii  de  mai  les  mai  multe  intervenţii  chi­  LOREDANA  c o s t e a  protecţie   din  dotarea  unităţii   Dr.  MIRCEA  CALUGĂRU,
                                                                                                           nucleare;                             Insp.  Şef P.S.M.P.





           E  VREMEA  CRUDITĂŢILOR                 FARMACISTUL  CASEI                    I              BĂTĂTURI                   pătrund  fără  ocoliş  clin  „memoria11  sim­
                                                                                             Pentru  bătături  la  picioare  să  se  facă   ţului  olfactiv  direct  in  subconştient  un­
                                                         LIPSA  DE VITAMINE (II)         I  leşie  tare  de  ciocalăi  şi  să  se  bage  pi­  de  îşi  depozitează  amintirile  acumulate
                      SUC DE AFINE                   Continuăm  să  vă  prezentăm  în  conti­  cioarele  in  ea,  atât  de  fierbinte  cât  se   în  timp.  Mirosul  pătrunde  prin  nas  di­
                                                   nuare  alimente  care  sunt  bogate  în  a-   poate  suferi  şi  ţinute  până  când  se  ră­  rect  în  creier  unde  zece  milioane  de  ce­
             Consumat  cel  puţin  3  pahare  pe  zi  el   numite  vitamine  şi  care  vă  pot  ajuta  în   ceşte  leşia.  Bătăturile  vor  ieşi  afară  din   lule  primesc  molecula  parfumului.  Aceas­
           are  o  acţiune  deosebită  în  tratarea  in­  cazul  unor  carenţe  de  acest  gen.  Astfel   picior,  iar  apoi  se  taie  cu  briciul.  Apoi   ta  durează  o  jumătate  de  secundă.  Par­
           fecţiilor  intestinale  cum  ar  fi:  enterite,   Complexul  de  vitamine  B,  se  află  mai   trebuie  legat  Jocul  cu  usturoi  pisat  şi   fumurile  influenţează  psihicul  şi  autori­
                                                   mult  în:  drojdia  de  bere,  tărâţe,  făina   ţinut  până  se  vor  usca  de  tot.  La  cele   tatea  personalităţii  omului.  I.a  Londra,
           colite,  diaree,  dizenterii,  putrefacţii  in­  neagră,  grâu  încolţit,  nuci,  ciuperci,  fruc­                      administraţia  metropolei,  de  10  ani  face
           testinale,  colibaciloză.  Este  de  asemenea,   te  şi  zarzavaturi  proaspete.  De  asemenea,   de  printre  degete  se  poate  pune  şi  lână   experimente  cu  produse  parfumate  in­
                                                                                           de  oaie  cu  usuc.  După  scoaterea  picioa­
           cunoscută  acţiunea  sa  în  a  dizolva  aci­  vitaminele  B  se  găsesc  în  cantitate  ma­  relor  din  leşie  şi  tăierea  bătăturilor  se   troduse  în  apa  din  pompele  de  spălat
           dul  urle  şi  proprietatea  de'  a  stimula   re  şi  în  ficat,  rinichi  şi  carnea  slabă  de   pot  arde  şi  cu  piatra  iadului,  care  le  va   parbrize.  Mirosul  de  lămâie  sau  manda­
           vederea  pe  timpul  nopţii.  Bogat  în  vita­  porc.  VITAMINA  C  —  o  vitamină  foar­  secătui.  Aceeaşi  operaţie  cu  leşia  şi  ar­  rină  are  efect  relaxant.  îndepărtând  o*
           mina  P  şi  îndeosebi  în  acid  citric.  te  importantă  în  organismul  omului,  se   derea  lor  să  sc  facă  de  mai  multe  ori,   boseala.  La  Paris,  în  metrou  miroase  n
                                                   află  mai  mult  în  fructe  precum:  fragi,   până  vor  seca.  Se  leagă  ceapă  coaptă  cu   parfum  de  violete.  Mirosul  dulceag  ani­
                                                   lămâi,  portocale,  mandarine,  mere,  mă­  oţet.                               hilează  agresivitatea  şi  stimulează  buna
                     SUC  DE  PRUNE                ceşe,  coacăze  negre,  şi  zarzavaturi  cum     BÂTUTU*  FEMEII
                                                   ar  fi:  cartofii,  tomatele,  varza,  salata  ver­                             înţelegere  a  călătorilor  în  spaţiile  aglo­
             Este  cunoscut  ca  un  stimulent  al  sis­  de,  ceapa  verde,  spanacul,  mazărea  ver­  Femeia  când  va  vedea  pe  bărbatul  ei   merate.  Parfumurile  pot  crea  dispoziţie
           temului  nervos,  şi  un  bun  energetic.  Dar                                  că  este  mânios  şi  vrea  să  o  bată,  îndată   sau  indispoziţie.
                                                   de,  pătrunjel,  ardei,  usturoi,  vinete,  praz.   să-şi  umple  gura  cu  apă  şi  să-şi  vadă  de
           are  şi  proprietăţi  de  laxativ,  dezintoxi-   VITAMINA  D  o  găsiţi  mai  mult  în  găl­  treabă,  ţinând  apă  în  gură,  căci  bărbatul   Aşadar,  parfumul  pe  care  îl  foloseşte
           eant,  diuretic.   Recomandat  în  primul   benuşul  de  ou,  ficat,  lapte,  peşte,  unt,   nu  o  va  bate.           omul  are  mereu  ceva  comun  cu  starea
           rând  reumaticilor,  astenicilor  şi  arterio-   iar  VITAMINA  E,  în  grâu  încolţit,  mă­  PARFUMURILE TREZESC       lui  sufletească.
           scîeroticilor.                          ceşe,  unt,  zarzavaturi  proaspete,  îndeosebi
                                                   spanac  si  salată  verde,  carne.                 AMINTIRILE !                                 !)..|>â  „NATURE",   ■'
              --------------•   a n a -v a l e r ia       '             .    CERASUS         Se  cunoaşte  amănuntul  că  parfumurile            ROMEO  CUISTESCU;
   1   2   3   4   5   6   7   8