Page 2 - Calauza_1996_341
P. 2
?///'Wy{'//?/////'/’//
w ».
[ i j j j g l "'(■V i, S a p t a m â & a l l n d a p ş n d e n t 4a f l a t t i D t l Q | b a » H . M . r o r o s m a n i l o r n (irhnrfi—n—
t u t u
Conferinţa de presă Dl Emil Constantinescu !B u ita tele
la Hunedoara MARTOR
a domnului Ion lliescu Vestea sosirii la Hunedoara a prof. EMIL CON d x a y a s t e i
STANTINESCU, preşedintele Convenţiei Demo Totul a pornit de la o privire blândă. Poate lansată mai mulţ.
cratice din România, candidat Ia preşedinţia ţării, \ din întâmplare. O privire, care, n-a fost respinsă. Şi nici ju if' 1
Domnul ION ILIESCU, preşedintele României a stârnit interes, discuţii pro şi contra. t cată ca o tentaţie ! Ca o capcană, din caret nu mai poţi scăpa.
şi candidat din partea PDSR pentru un nou man După minute de aşteptări, încărcate de emoţia ) încet, încet, privirile din ochi s-au unit, au început să se iden-
dat la funcţia supremă in stat, a ţinut Ia Deva, întâlnirii cu omul „numărul 1" al Convenţiei, pe l tifice. Atunci, în acele momente este posibil ca nici unul dintre
cu prilejul vizitei electorale în judeţul Hunedoara, fondul unor aplauze frenetice cu lozinci de genul I ei, să nu-şi fi dat seama că se află la începui de drum. Un drum
o conferinţă de presă la sediul Prefecturii locale. „toată ţara va vota cheia şl Convenţia" şi „Ilies- i pe care urma să se deschidă misterul dragostei. Un măr strălu-
Ziariştilor prezenţi, domnul Ion lliescu le-a cu nu uita — Hunedoara nu te vrea", EMIL CON J ci tor din care să muşte cu poftă. Clipă de clipă, timpul se scurgea
dat răspunsuri succinte, care au avut în vedere STANTINESCU, însoţit de VICTOR CIORBEA şl \ într-un vals ameţitor. Fiecare simţise sentimentele fericirii. Nu
mai ales felul cum electoratul hunedorean a pri viceprimarul municipiului Hunedoara, CONSTAN i mai era nevoie de nici un îndemn. De nici un cuvânt în plus,
mit vizita domniei sale, cum a recepţionat pro TIN BUZEA, au luat loc in prezidiul anume ame / care, ar fi putut să strice tot ce devenise aşa de frumos. EL şi
gramul său electoral. najat. \ EA. Amândoi atât de profunzi, Atdt de reali. Fermecătoare vară.
Arătând în acest context că judeţul Hunedoara „încălzirea" întâlnirii a făcut-o Victor Cior- ^ Neuitate locuri de vis. De întoarceri in lumea de dor. De iubire.
ii este bine cunoscut, din vizitele făcute în dife bca, primarul general al capi laici, omul ce a cres i In lumea învăluită de şoapte. ...Poate amintirile lor vor rămâne
rite societăţi economice şi localităţi, domnul Ion cut şi învăţat la Hunedoara şi care a ştiut să-şi J pururi frumoase. Poate un fior le va înfierbânta mereu corpul.
lliescu a prezentat cetăţenilor care l-au întâm puncteze personalitatea, motivând prezenţa sa la i Ii va ţine mereu in aşteptare. In inima lor se va da o luptă sim-
pinat, câteva probleme privind mai ales redresa Hunedoara. ţ plă. Dar, adevărată. Cinstită. Care va dura. Care va fi unica lor ţ
rea economică a României, probleme pe care Ie Emil Constantinescu — deşi are adversari pu / stăpânire. Ei Doi sunt mereu învingători. Urcă dealul dragostei I
va avea în vedere dacă va fi reales. ternici pentru fotoliul „numărul 1“ al ţării, s-a J fără părere de rău. Intr-o strângere de mână. Cea care-i entu- /
intre acestea, de o deosebită importanţă a dovedit optimist, încrezător în electorat, decla ţ ziasmează. Ii face să nu simtă niciodată târziul din noapte. Nu \
considerat a fi ,,privatizarea cu clemente accen rând : l călătoresc prin ţara minunilor. Sunt mereu cu tălpile pe căra- l
tuate de restructurare". Acest lucru va permite — Sunt profund impresionat de primirea fă ) riIe ierbii. Pe cărările pe care cad puzderie de stele. Pentru ei •
reducerea diferenţei pe multiple planuri dintre cută aici Ia Hunedoara. Nici nu mi-am putut ima ) sărutul, nu-i doar zbor. O bătaie de vânt! E mult mai mult. E
România şi ţările dezvoltate într-o perioadă isto gina. Nu pot să nu vă îmbrăţişez pe toţi. După \ o curgere in vreme. In care rămân, multă vreme. E uimitor nu-
rică scurtă. acestă întâlnire se reclădeşte siperanţa. Am certi ( mai să te gândeşti la ei. Să-i priveşti mereu neobosiţi. Ducând
întrebărilor ziariştilor legate de semnarea Tra tudinea că vom reuşi. Avem datoria să reuşim. A ■ m u i ş c m u f C u u l ^ u i c , u n u i u i l u a . i v u m f b u u ( « / u i c i g u i UJ/VO*
mai departe un mare bulgăre. Unul uriaş. Numit bulgărele dragos• .
tatului de Bază şi a Reconcilierii Istorice pe care venit vremea faptelor. A sosit timpul să spunem: \ tei. Ei spun că este frumos. Şi că nu se întorc din drum. Ei nu )
preşedintele a iniţiat-o, domnul Ion lliescu ie-a NU 1 minciunii şi demagogiei şi să optăm pentru sunt doar turişti in dragoste. Ei sunt Stăpâni!
răspuns că semnarea acestor documente este singura alternativă reală — CONVENŢIA DEMO I MlRON ŢIO
foarte importantă şi odată puse in practică, efec CRATICA. Ceauşeseu a lăsat ţara fără datorii. Azi
tele lor vor constitui un factor de stabilitate in însă avem miliarde de dolari datorii.
Europa, un pas important in integrarea ţării noas în CONTRACTUL CU ROMÂNIA, pentru pri
tre in Comunitatea Europeană. ma dată o forţă politică îşi asumă răspunderea România UNICEF —
Referindu-se la manifestarea de Ia Ţebea, dom pentru promisiunile ei. Dacă până la termenele
nul Ion lliescu a afirmat că a dorit a fi doar în stabilite aceste promisiuni nu vor fi duse ia înde
cinstirea Eroului Naţional Avram Iancu, şi nu S-a plinire, înseamnă că am încălcat prezentul con 25 ani de activitate
gândit nici o clipă ca această comemorare să se tract pe care dumneavoastră îl semnaţi votând
transforme într-o manifestare cu caracter electo cu Convenţia Democratică din România şi aveţi Sala de marmură a Casei Cen ali asupra conduitei copiilor şl
ral. dreptul să renunţaţi la noi. trale a Armatei, a găzduit ma adolescenţilor" (conf. univ. Ru-
nifestările dedicate împlinirii a xandra Răşcanu).
STELIAN DENA A consemnat IOAN RADU
25 de ani de activitate a Comi Am consemnat şi inmânarea de
tetului Naţional Român pentru diplome ale Comitetului Naţional
UNICEF. pentru UNICEF, pentru acti
ŞEDINŢA S-a bucurat de mare succes vitate deosebită in sprijinul' co
AFACEREA „M I6 -2 9 “ CONSILIULUI JUDEŢEAN simpozionul „Comitetul Naţional piilor, in spiritul Convenţiei Na
pentru UNICEF — 25 ani de
ţiunilor Unite cu privire la drep
Recenta şedinţă a Consiliului activitate spre binele copiilor din turile copilului, din judeţul Hu
(Urmare din pag. 1) tului din 1991, prin protocolul judeţean a luat in dezbatere o ţară şi din lume" în cadrul că nedoara bucurându-se de o a-
semnat, ruşi, moldoveni şi ru- serie de probleme importante ruia am consemnat printre altele, semnen cinste, printre alţii dr.
se poate minimaliza avertismen sofonii lui Smirnov, Chişinăului la ora actuală pentru judeţul referatele : „UNICEF ROMÂNIA M IIIAIL RUDEANU — subpre
tul generalului Lebed (ce îl lan i-au revenit unele bunuri mili Hunedoara. promise şi perspective" (prof. fect şi sing. PETRU VAIDOŞ
sa pe vremea când încă se mai tare minore (cât de inofensive, • S-a discutat despre situaţia Virgiliu Radulian), „UNICEF — — lider sindical la „Siderurgi
afla la comanda armatei de la deocamdată, nu putem şti). Aşa fostelor spaţii ale CAP-uitilor 50 de ani" (prof. Luminiţa <Sri- ca" S.A.
Tiraspol) : „Armata a 1 l-a nu intrau in patrimoniul militar al i care, nefiind ale nimănui, nu au gorescu), „O nouă preocupare în Manifestarea aniversară de O
este una de invazie. Ţăriie foste Ministerului Armatei din Repu nici un ajutor şi încet se degra programul O.N.U. pentru destinul reuşită aparte, s-a încheiat cO
comuniste nu au scăpat încă de blica Moldova şi 23 de aparate dează şi mor • S-a aprobat, de generaţiilor: educaţia tinerelor vernisajul expoziţiilor de filate
psihoza rusă. Se tem că, in ori de zbor de fabricaţie rusească. asemenea, proiectul de hotărâ fete" (prof. Olga Jora), „Calea lic şi desen, ca de altfel cu un
ce moment de instabilitate, eu Cu câtva timp in urmă, gene re privind înfiinţarea Serviciu spre o lume civilizată — investi spectacol cu o ţinută artistică
voi comanda... să treacă Pru ralul Creangă, controversatul lui social judeţean pentru o- ţie de simţ civic, umanitate şi inedită.
tul. Nu este cazul să vă explic oştean de la Chişinău, care mul Crotirea copilului. toleranţă" (prof. Ioan Vlad) şi IOAN VLAD
cât de puternici suntem. Noi tă vreme s-a bucurat de apăra MARIANA PANDAKU „Influenţa factorilor psiho-soci-
putem reduce la zero orice te rea asiduă a lui Mircea Snegur,
ritoriu, chiar dacă, Ia recoman in pofida deciziilor Parlamen
darea lui Gorbaciov, Elţîn a tului, a luat o măsură ciudată.
admis unele restructurări". Dimineaţa cu o curvâ adunatâ de pe şosea o
Sigur, pentru stingerea conflic (Va urma)
(Urmare din pag. 1) pe ccl mai firesc ton din lume, Şi pentru ce toate astea?I Nu am
am avut o noapte LA RUPERE, putut să le smulg, scârbele dra
că (mai mult de 45 kg nu aveai), Au parcat două TIR-uri turceşti, cii' şi zgârciţi împuţiţi, decât 35
Un uni moare lent destul de sărăcăcios şi cam mur cu patru şoferi. M-am dus la de mărci şi vreo 20 mii Iei. Pen
dar îmbrăcată, fata a ridicat că
tru nimica toată o să zac rup
început cu unul dintre ei. Du
tre mine privirea unor ochi tul pă ce m-a... „făcut" în fel şi tă, 2—3 zile..." A tăcut, apoi, am
pe o bancă din Hunedoara! buri, injectaţi, încercănaţi pu chip, şi „sus" şi „jos", după ce minute a adormit cu capul re
tăcut şi eu. Peste numai câteva
ternic. Se vedea bine că nu dor
s-a săturat de mine, m-a dat pe
mise toată noaptea, ;câ'este, pur rând la toţi prietenii lui. Sunt zemat pe bordul camionului. A
(Urmare din pag. 1) cazul recent al unei femei, al si simplu, EPUIZATA. M-am scârboşi rău turcii ăştia. învă dormit, intr-adevăr RUPTA, pâ
cărei nume nu am reuşit să-l adresat direct, fără ocolişuri: ţaţi cu toate perversiunile. Bă nă la Caransebeş, unde am tre
şa că a lucrat 20 de ani unde aflăm, care sub pretextul că-i „Dar ai avut de lucru, nu glu dărani şi duri. Şi virili, foarte zit-o şi s-a dat jos, lmpleticln»
va Ia spitalul municipal. Are o „va păstra banii să nu-i fure mă, în noaptea asta, Ţe-au dă virili... Te dărâmă, pur şi sim du-sc ca beată, din cabină. A
pensie de 90 000 lei, ar fi stat o ţiganii", a dispărut cu pensia râmat rău de tot clienţii tăi. A- plu, scot sufletul din tinel Mă vrut să-mi plătească. Nu i-arn
vreme într-un azil... Un milos de 90 000 leii răţi ca şi cum n-ai pus geană dor rău toate organele din mi primit banii. Erau prea murdar)
l-a dus cu maşina la spital, dar Probabil că cei 77 de ani nu pe geană..." „Da, mi-a spus ea, ne şi mi-au strivit tot trupul... şi prea chinuiţi, (va urma)
locul său nu-i acolo, ci într-un vor prelungi mult soarta aces * - ♦ » * - * -*—*—*_ *«-*_*_ *_ *—*—*—*— * — *—■*
azil Cine să decidă, în absen tei ruine. Va fi găsit mort, de
ţa oricărei capacităţi de discer vreme ce vine frigul. El conti
nământ a acestui nenorocit, in nuă să zacă, sub limita rezisten Doamna Secicu are puteri paranormale
ternarea? Cine sâ-1 ferească de ţei biologice „vegetale", până...
neruşinerea unora, cum a fost cineva SI va duce la un azil. (Urmare din pag. 1) nicar, chiar am un ceasornicar — Inginer constructor, pânâ
A V A V S V .V A \ W .V .'A V M V A ,N W . W W W M '\ W i\ V A W > V care de vreo şapte ori mi-a ve la 44 de ani.
atras, ca un magnet de corp. rificat ceasul. Până la urmă a — Da. i 1
— Era credincios?
Debut fructuos Nu-mi explic fenomenul, nu ştiu rămas la el să îl repare. Nu işi — Ştia de puterea pe care 9
poate explica care este treaba,
de când îl am, s-ar putea să-l
am dintotdeauna, s-ar putea să eu nici atât. are?
fi apărut în urma unui accident — Credeţi în Dumnezeu? De — Da. ştia. Era acea perioa
în noul an şcolar sau în urma unei intervenţii... ce credinţă sunteţi? dă de timp când despre asenţtfv
• '*
nea probleme paranormale
— Cred. Cred cu toată pute
— Aţi avut aşa ceva?
— Da am avut intervenţii chi rea în Dumnezeu, sunt ortodoxă. se prea discuta.
(Urmare din pag. 1) lare, realizarea de manuale al rurgicale în urmă cu aproxima — Ţineţi minte ca in familia — Şi cu alte persoane tatăl
ternative, cât şi perfecţionarea tiv C ani. dvs să mai fi avut cineva ase dvs mai comunica?
să cu interes noi reglementări cadrelor didactice, a diriginţiior — Deci nu ştiţi dacă l-aţi a- menea manifestări, să i se în — Nu. Numai cu mine.
din partea Ministerului învăţă şi managerilor unităţilor şcola vut dintotdeauna? tâmple asemenea manifestări ? — Unde se află zona care ft-
mântului, cât şi adoptarea nou re. Şi încă ceva: se va continua — Nu, nu ştiu dacă l-am avut — Reţin că între mine şi ta trage ? în stânga, în dreapta sat)
lui statut al personalului didac modernizarea caselor de copii şi dintotdeauna, dar de câţiva ani tăl meu, a existat fenomenul a- pe tot pieptul?
tic care se află acum pe masa a unităţilor speciale, aceasta în încoace am observat că ceasu cesla de telepatie, comunicare — Toată zona pectorală. Şl în
parlamentului. colaborare cu societăţile umani rile pe care le purtam pe mâ prin gânduri. îi transmiteam în palma stângă.
Cât despre reforma învăţă tare SERA (Franţa) şi TASK nă, unul după altul trebuia să tâmplările mele, pe care el le — Aţi observat să fie mal pvt»
mântului vocaţional pot spune FORCE (România). le schimb, pentru că după trei ştia înainte de a i le comunica ternică o anumită zonă, în 80
că, a început prin experimente Vă rog să-mi permiteţi, ca prin săptămâni — o lună, aproxima telefonic sau prin scrisoare. na inimii?
la două unităti pilot: GRUPUL intermediul săptămânalului „Că tiv se dereglau în aşa fel în — Capacitatea motorie era a — Este mai puternică în *o-
ŞCOLAR METALURGIC HUNE lăuza" să transmit tuturor ca cât nu mai puteam să mă orien tatălui sau a dvs? na pectorală stângă,
DOARA şi GRUPUL ŞCOLAR drelor didactice şi elevilor din tez după ele corect — Cred că a tatălui. Cred că — Deci în zona inimii.
INDUSTRIAL MINIER PETRO judeţul nostru noi şi importan — Nu le-aţi dus la ceasorni şi eu am moştenit de la el. — Predomină. -k
ŞANI. Există preocupări pentru te succese în anul şcolar 1996— car? — Deci, tatăl dvs ce a lucrat
îmbunătăţirea programelor şco 1997, multă sănătate şi bucurie. — Ba da, le-am dus la ceasor In viaţa lui? — * ■ • (va urma)