Page 3 - Calauza_1996_345

„Ln om politic trebuie să-şi cunoască locul de unde vine, sâ nu arunce

cu piatra în iubirea altora"
— Domnule Ion Iloncescu, sunteţi me- din acest judeţ. Şi acum să vă spun cins­ funcţia. Deci, iată o motivaţie puterni­
hedinţean. l‘e deasupra, M inistru secre. tit. M-am im plicat in toate, cu hotărârea că pentru care am acceptat să candidez vatizarea şi jaful. Când toţi fură şi în­
tar dc stat. şeful echipei de control a de a rezolva cât mai multe. N-aş vrea ca deputat. Consider că am capacitatea, străinează bunurile statului, comit abu­
J*rimului M inistru, candidând ca depu­ să fiu învinuit de patriotism local, dar experienţa şi hotărârea necesară ca să zuri, evaziune fiscală, se îmbogăţesc pes­
tat pe listele PDSR. De ce pentru Me­ in acest judeţ am avut cele mai grele determ in rezolvarea problemelor acestui te noapte şi atunci când intervii ţi se
hedinţi? problem e de rezolvat. judeţ, indiferent de natura sau complexi­ reproşează „de ce“. cu interpelări şi a-
— Pentru că sunt născut la T urnu — Fiindcă sunteţi candidat în Mehe­ tatea acestora. Sunt convins că nu voi cuze, e greu sâ guvernezi. Anchetele
Severin. Aici am rude, prieteni şi cunos­ dinţi, nc-aţi putea enum era câteva? face figuraţie şi nu-i voi dezamăgi pe noastre, mii dacă vreţi, au scos la ivea­
cuţi foarte mulţi. Aici a trăit tata pâ­ — P rintre problemele rezolvate v-aş cei care îmi vor acorda încrederea. lă că acei care ţipă acum nu sunt străini
nă in aprilie anul acesta, când a dece­ spune numai ultim a de la „SEVERNAV — Toate acestea intrau în competenţa de jaful şl distrugerile de după ’89 în­
dat. Aici este şi fostul meu profesor. Acum trei săptăm âni, ca urm are a de­ Dvs. de rezolvare? coace. Eu cred că politica financiară
Petre Biban, un profesor rem arcabil, ca­ m ersurilor mele, FPS a acordat Şantie­ — Nu. Dar m ehedinţenii ştiind că au trebuie să aibă în vedere, în primul rând,
re a contribuit la form area mea. Aici protejarea şi încurajarea acestora prin
este casa în care am copilărit. In acest toate pârghiile unui stat de drept. Tre­
judeţ este comuna Bala, de unde sunt Interviu cu dl. ION IIONCESCU, buie eliminate amatorism ul şi libera,
lismul agresiv. Sunt convins că PDSR
socrii mei şi unde s-a născut soţia mea. ministru secretar de stat, este singurul partid care, acumulând o
Intr-adevăr faptul că sunt m ehedinţean şeful Corpului de Control al Guvernului,
este unul din motivele pentru care can­ candidat din partea P.D.S.R. Ia funcţia de deputat experienţă deosebită in adm inistrarea ţă­
rii, este capabil să continue şi să dez­
didez în acest judeţ.
— Este destul de concludent, dar ci­ volte o serie de programe de tnaximâ
titorii „Călăuzei" ar vrea să cunoască şi rului Naval un sprijin de 3 miliarde im portanţă pentru ţară. O nouă destabi.
celelalte motive. Credeţi că va fi greu lei pentru realizarea unei investiţii. Do­ unul de-al lor în Guvern, cui să se a- lizare acum. ar însemna un dezastru pcn.
dreseze? Apropo de uşa deschisă către
tru neamul nostru. Şi românul nu mai
pentru un viitor deputat? sarul stătea la FPS de un an. O altă cetăţenii deputatului, vreau să ştiţi că e dispus la noi încercări.
— Calitatea cea mai de preţ a unui problem ă cu implicaţii deosebit de fa­
— în încheiere, pentru cei care nu vă
parlam entar, deputat sau senator este vorabile pentru S.C. MEVA S.A. este au fost lideri de sindicat, directori şi ce­ cunosc, care este situaţia dumneavoastră
tăţeni din toată ţara care au venit la
aceea de a avea uşa deschisă tuturor aceea că in luna aprilie, la intervenţia mine, cred de 10—15 ori. De meliedîn- civilă şl m aterială?
cetăţenilor pe care îi reprezintă, fără să mea argum entată într-o şedinţă de gu­ ţcni nu mai vorbim. Vedeţi, aici inter­ — Sunt căsătorit şi am o fiică de 25
ţină cont dacă S-au votat sau nu, ori de vern, s-a aprobat ca această societate vine legătura mea eu acest judeţ, dato­ de ani. Soţia mea este profesoară de lim­
apartenenţa la un partid sau altul. Du­ să intre sub prevederile Ordonanţei nr. rită originii mele. Românul spune că ba română la un liceu, iar fiica mea,
pă aceea să aibă experienţa necesară 13/1994. Este cazul să mai amintesc mo. sângele apă nu se face. anul acesta a obţinut licenţa la ASE. Lo­
pentru a le înţelege problem ele pe care dul cum m-am implicat direct in rezol, — Domnule Iloncescu, conduceţi încă cuiesc într-un apartam ent de 3 camere,
le au, să aibă capacitatea de a le re­ varea problem ei privatizării de la S.C. echipa de control a Prim ului Ministru. într-un bloc cu 10 etaje. Material, trăim
zolva, să fie ’ tenace şi hotărât. Iată, eu „CELROM" S.A. S-a scris m ult în pre. Cum categoris'iţi afronturile aduse de din leafă ca toată lumea. Vedeţi, nti în­
cred că fără să fi fost parlam entar am sâ. Se ştie că datorită mie, a fost posi­ opoziţie PDSR-ului şi Guvernului Văcă- tâm plător sunt membru PDSR. Acest
acţionat conform acestor principii vis-a- bil ca FPS-ul să anuleze contractul pe roiu? partid şi-a propus edificarea unei econo.
vis de problemele, statului şi... ale ju ­ care l-a încheiat cu „ROMCARTON., şi — Tranziţia a lăsat şi persistă să la­ mii sociale de piaţă. Convingerile melc
deţului Mehedinţi. să ia înapoi de la acesta toate acţiunile. se urme grele în economia ţârii. Şi mai politice s-au format şi datorită originii
— Vreţi să concretizaţi aceste afirm a­ Odată cu aceasta s-a întrerupt şi greva mele sociale. Tata a fost muncitor 45 de
ţii? (cea mai lungă din România) salariaţi­ ales in concepţia oamenilor. Se vorbeş­ ani la Uzina de Vagoane, iar mama a
te de o schimbare. Ar fi a şasea. Prima
— Desigur. în funcţia pe care sunt din lor care după 102 zile ajunseseră ia dis­ şi cea mai gravă schimbare a fost în fost infirm ieră într-un spital Aşa că
m artie 1993, m-am confruntat cu foarte perare. Şi exemplele ar putea continua ’90. A urm at apoi categorisirea industriei n-am avut de unde moşteni căpătuiala
m ulte probleme care au acoperit întreg cu Fabrica de Bere-spirt şi altele. Nu româneşti ca o „adunătură de fiare vechi" pe seama altora. Iubesc oamenii şi lo­
teritoriul ţârii. 1 Problem e ale societăţilor aveţi spaţiu tipografic să vă înşir miile şi cea mai dezastruoasă dintre toate a fost cul unde m-am născut.
"omerciale cu capital de stat sau privat, de cazuri din ţară şi mai ales probleme­ fărâm iţarea agriculturii, determ inată de — Vă mulţumesc, domnule Ion Hon-
ale sindicatelor şi nu in ultim ul rând le personale ale unor cetăţeni care m-au opoziţie şi pe care n-o vor aduce la li­ cescu !
ale oamenilor. Unele dintre acestea — sesizat şi pentru care nu m-am lăsat pâ­ nia de plutire multe generaţii de acum Interviu realizat de
şi nu puţine şi nici mici — au fost şi nă nu le-am rezolvat. Cât mi-a permis încolo. Şi a cincea, demolatoare — pri­ DUMITRU DEM IONAŞCU
Cu speranţa, pentru viitor | „C A R T -V EST " - o more reuşita!
S-a încheiat recent la Timişoara, cea de-a treia le şi autografe. Au urm at apoi, invitaţii pentru o
• Creşterea fondurilor bugeta- 1
re destinate învăţăm ântului, sâ- j ediţie a Salonului editurilor din- vestul ţării — • serie de alte manifestări la Timişoorş . şi Turn»».
nâtăţii, culturii, cercetării etc. • ' „CART-VEST", unde au participat o serie de edi­ Severin. >j( *
creerea a noi locuri de mun- ■ turi de prestigiu din judeţele Arad, Bihor, Caraş- In întregul său, „CART-VEST" a foşţ_o adevă
că • creditarea ţăranilor pcn- i Sevcrin, Hunedoara, Mehedinţi, Timiş. S-au pe­ rată reuşită, oferind editorilor şi scriitorilor pri­
tru procurarea de îngrăşăminte, trecut, de-a lungul a două zile, în găzduirea Mu­ lejul de a comunica direct şi de a se cunoaşte ma;
erbicide, seminţe etc, ca de alt­ zeului Banatului şi a Bibliotecii judeţene Timiş, bine.
fel pentru1 cum părarea în rate o serie intreagâ de manifestări şi lansări de car­ Demn de rem arcat este ceea ce a spus, printn
a utilajelor 1agricole '• anularea te, dar mai ales s-au petrecut o serie de discuţii altele, în intervenţia sa, criticul Cornel Ungurea-
impozitului agricol până in a- şi colaborări intre editori, între scriitori. Pentru nu: „Tot ceea ce a -fost în literatura română, în-
nul 2000 • înăsprirea pedepselor | că, Salonul de carte a fost onorat de prezenţe cc]3e să se reaşeze. Nimic nu s-a întrerupt ci to­
pentru infracţiunile de omor, | precum : Angliei Duxnhrăveanu, Cornel Unguren- tul se continuă. Se continuă această lume moder­
viol, tâlhării, furt, corupţie etc j mi. Adrian Dinu Rachieru, Vasilc Dan, Paul Eu­ nă şi contemporană.
• promovarea unei legi care să | gen Banciu, A lexandru Mctea, Lucian Alexiu, Ion Ca lumea de mâine să existe frumos, ea tre­
asigure femeilor la naştere un Marin Almăjan, Ileana Roman, şi mulţi, mulţi buie să trăiască la lumina cărţilor de astăzi în ­
concediu plătit de doi ani şi un alţii, care merită acelaşi respect al numelui. tâlnirea vestului cultural, trebuie să ne determine
ajutor lunar reprezentând 10 la Din judeţul Hunedoara au participat edituri­ măcar încrederea în zarea optimistă a zilei de
sută din salariul mediu pentru le „CALAUZA" şi „INTELCREDO". mâine. Iată că noi putem fi I Să ne apărăm de
fiecare copil sub 1G ani aflat în Standul editurii „CALAUZA" s-a bucurat de urât, de rău. de junglă. M anifestarea aceasta este
îngrijire • dim inuarea impozi­ m are interes din partea celor prezenţi, dovadă o dovadă în acest sens".
P entru alegerile generale din telor şi taxelor impuse popula­ stând şi o seric de colaborări stabilite pentru vii­ Felicităm şi noi organizatorii, şi în prim ul rând
luna viitoare, pe listele candida­ ţiei • recalcularea pensiilor foş­ torul apropiat. Prezenţa a trei scriitori, în cadrul Biblioteca judeţeană Timiş.
ţilor independenţi, în funcţia de tilor ţărani cooperatori, ca de editurii : Eugen Evu, M ariana Pândaru .şi Radu
deputat pentru judeţul Hune­ altfel a pensiilor de asigurări Liviu Bardari, a oferit prilejul de lansări de cnr- M. P.
doara, am consem nat şi num e­ sociale • pentru tineri să se o-
le com andantului Detaşam entului fere credite pe term en lung cu
H unedoara din cadrul Corpului o dobândă de maxim 10 la sută Simpozion Ia Castelul Corvineştiior
G ardienilor Publici, a tânărului • garantarea unor preţuri co­
EMIL TOMA. Născut în locali­ recte Ia produsele şi serviciile»'
tatea Batiz, căsătorit şi tată a de bază • pentru tinerii specia­ Ti La Hunedoara s-a desfăşurat ceea ce i se cuvine prin lucră­ telor şi dovezilor m ateriale ar­
doi copii, este absolvent al In­ lişti din agricultură, f i l t r u în-?- :f{i doua ediţie a simpozionului rile acestui simpozion”. heologice, care iau drumul
stitutului de Subingineri, al Fa­ văţâtori, medici şi prepţi .care ştiinţific „HUNEDOARA, VA­ Iată câteva din interven­ străinătăţii.
cultăţii de D rept din Sibiu, iar se stabilesc în comune sau şate, TRA DE ISTORIE, CULTURA ţiile lucrărilor in plen : Dl Vasilc Ionaş, directorul
actualm ente este student în a- sâ se ofere loc pentru' câs$ şi Şl ’ 'CIVILIZAŢIE ROMANEAS­ După o trecere în revistă a Arhivelor Naţionale Deva, pu­
nul V al Facultăţii de Finanţe- teren arabil. -,=n, CA"'. Aeedstă ediţie a fost de- vieţii lui Iancu de Hunedoara, ne în discuţie problema arhi­
Conlabilitate din Alba Iulia — „A şadar, gânduri frumoase, îru» ' dlcată'com erriprării a 540 de ani susţinută de prof. Elena Bug- vei Domeniului Hunedoarei de
secţiunea fără frecvenţă. dorinţa sprijinirii semenului, r- de la “moartea lui Iancu de Hu- nariu, director al Castelului la 1725, arhivă cu o soartă
Problem ele, tem erile şi spe­ Realizarea lor depinde însă,'.du-= nedoarâ; 1 Participanţii, au fost Corvineştiior, dr. Sabin Adrian tristă, m utată tle colo-colo, până
ranţele electoratului, se conto­ pă cum recunoaşte EMIL TOJVI/V,; cadre uriiv’&fsitare, cercetători Luca, de la Universitatea din când, la Un moment dat a fost
pesc cu ale lui proprii. Pe vii­ doar de electorat. E şi normal. -ştiinţifici, aţhivişti. muzeografi Sibiu, a adus noi inform aţii des­ aruncată pur şi simplu pe m a­
toarea sa agendă de lucru El, electoratul îşi va spune cu­ şl profesori ’ din Bucureşti, Si­ pre redeschiderea şantierului lul Cernei, pentru simplul mo­
în caz că va fi ales — şi-a notat vântul. Oricum, EMIL TOMA biu, Petroşani, Lugoj-, Deva şl arheologic din grădina Castelu­ tiv că era nevoie de localul
obligaţii pe care Ie va realiza crede în puterea de discernă­ Hunedoara. lui. Astfel, aflăm că a avut loc respectiv în vederea unei creşe
cu ferm itate în baza unor stu­ După cum- remarca^ dl Mi- o im portantă descoperire: o sau grădiniţe. Arhiva însă, cu­
dii realiste, responsabile şi în­ m ânt a celor ce treo în noiem­ hail Rudeanu, în cuvântul sau groapă ritualică dacică, de 2,40 prindea documente de maximă
delungate. Iată câteva dintre a- brie, pragul secţiilor de votare. de deschidere „Duhul lui lăn­ m, care conţine vase şi podoa­ valoare, începând cu sec. al
be dacice de diverse folosinţe.
cestea, pe care le va supune in cii este cu noi 1 Redaţi istorici XVI-lea.
dezbaterea Parlam entului: A consemnat IOAN VLAD O expunere interesantă şi cu Profesorul Ovidiu Popescu,
m aterial docum entar elocvent readuce în discuţie problema
" i; a susţinut apoi d-na Adriana numelui, dacă este loan sau
Rusu Pescaru, director al Mu­
sincere cu domnişoară cu suflet re m aterială bună, apartam ent zeului Civilizaţiei Dacice şi Ro­ Iancu de Hunedoara. Părerile
bun şi sincer. Cele interesate pot proprie tâlc personală, maşină, mane Deva, despre Complexul sunt şi astăzi împărţite, totuşi
scrie pc adresa redacţiei pentru doresc pâflener dc viaţă până term al rom an Germisara. în actele de cancelarie regală,
„DAN“. la 50 ani, drăguţ, nealcoolic, su­ personalitatea istorică este în­
fletist, tandru, posesor autotu­ Dl loachim Lazăr, de la ace­
© Domn pensionar, 11/1,74/ rism. Scrisori la „Călăuza", pen­ laşi muzeu, a adus în prim -plan scrisă cu numele de Johanes.
80. cu gospodărie Ia ţară, doresc tru, PO R IN 4 — ORÂŞTIE. descrierile de călătorie ale lui Numele de Iancu nu este folo­
(Urm are din pas. 3 8-a) cunoştinţă cu doamnă de 35— 10 © Văduvei pensionar, intelectu­ Aron Densuşianu de la 1864. A- sit în actele oficiale ci numai
în popor şi documentele lite­
ani, în vederea unei prietenii/ al, . 75 ani, proprietar aparta­ flăm astfel că, această ■ persona­ rare.
[^MATRIMONIALE căsătorii. Corespondenţă pe a- m ent în Deva, fără vicii, fără litate rem arcabilă a culturii ro-- S-a continuat apoi cu comu­
dresa redacţiei „Călăuza", pen­ obligaţii, doresc cunoştinţă cu mâne, este printre primii _ care nicările pe secţiuni ştiinţifice.
© Tânăr, brunet, sufletist, tru „MARIUS". o doam nă «le vârstă apropiată, trage un semnal de alarm ă pen­
tru naţiunea rom.ână,
îp. ceea
sincer, 24/1,79/67 doresc cunoş­ © Doamnă intelectuală, 41/ fără vicii şl obligaţii. Scrisori ce priveşte soarta. monumen­ MARIANA PANDARU
Ia „“Călăuza", pentru „MITIÎU“.
tinţă în vederea unei prietenii 1,60/52, înfăţişare frumoasă, sta-