Page 2 - Calauza_1996_352
P. 2

—_   M    ^     A                     ••                          V       *   •   ,\ s     s   V . •ţ»«.VX *** <
                                    S as»ţam an al  in d e p e n d e n t  a fla t  în   slu fh a   t u t u r o r   o a m e n ilo r



                    Dl  Artenie  Corne»  a  înmânat  la  Alba-Iulia,  dc  Dl  Artcnie  Cornca  a  ofcrit-o  Ia  „Călăuza",  ur-  I
                  1  Deeembire,  dlui  preşedinte  EMIL  CONSTAN-  mând  ca  săptămâna  viitoare  să  i-o  prezinte  din •
                  TINESCU,  această  poezie.  Preşedintele  i-a  mul-  nou  preşedintelui,  de astă-dată  publicată.   I  m a r t o r )  lo n l J ™ ga:n ~
                  ţumit  şi  a  introdus  poezia  în  buzunarul  stâng.                                  "      "  .........  i       •          neflecţn
                  Dumnezeu ne-a  dat  în minte, să ne alegem Preşedintei                                         Dintotdeauna,  scrisorile  au  avut  farmecul  lor.  Mai  ales  cel»
                                                                                                              ce  leagă  şi  menţin  dragostea.  Poate acum, numărul acestora să fie tor
                 Mulţumesc  lui  Dumnezeu        Greu  s-a  trecut  acest  hop   Sunt  convins şi  scriu ce simt   scădere,  dacă  ne  gândim  la  atâtea  alte  mijloace  mult  mai  raft)
                 Simţind  c-am  scăpat  de  greu   Pentru  mulţi  fiind  un potop   Dumnezeu  e  sus,  nu  mint.   de  dc  comunicare  şi  transmitere  a  sentimentelor.  Aş  putea  spun»
                 Vnindu-sc  doi  bărbaţi         Dar al  nost’ neam de  români,   Majoritatea  dc  voturi    că  scrisorile  pe  care  le-am  primit  şi  citit,  mi-au  produs  o  mor»
                 Ca  prin jurământ  legaţi.      Nu  înghite, mult  pe  păgâni.  Sunt  de  la  săraci  cu  of-uri,   bucurie.  Două  pagini,  le-am  comparat  cu  câteva  zeci  de  pagini
                                                                               V-aş ruga  in  numele  lor    de  roman.  Aici,  întâlnind  o  uriaşă  destăinuire.  O  bogăţie  ce  se
                   Să  schimbe  destinul  ţării   Şi-l  atinge  unde-l  doare   Să-i  stimaţi  pe  viitor    revarsă  din  suflet.  Din  nemărginirea  gândului.  A  dorului  şi  vi­
                   A  nu  mai fi  daţi  uitării   La  moment,  ştiind  să-l doboare.   Simţindu-vă  cu  credinţă   sului.   Sigur,  nu  toate  scrisorile  ne  pot  crea  o  dispoziţie  fără
                   Noi săracii,  majoritatea   Nu-i  uşor  pe  viitor          Sigur găsim umilinţă.         margini.  Unele  exprimă  deznădejde.  Necazuri  şi  suferinţe.  Între­
                   Ce  n-am  simţit  libertatea.  Pentru al  nost’ conducător.  Să scăpăm  de  amar şi greu   bări  ce-şi  caută  un  răspuns.  Atunci,  nu  putem  sta  pasivi,  fără
                                                                            Cu  EMIL  şi  DUMNEZEU.          a  ne  implica  în  durerea  celui  ce  ne  scrie.  Fără  a  încerca  să-i
                 Noi  ce-am  dus  in  cârcă  greul   Căci  cu  vechiul tratament   Asta scriu  printre suspine   transmitem  nişte  încurajări.  Nişte  gânduri  care  să-l  scoată  din
                 Neavănd  alţi  bani,  decât  leul   Mulţi  suntem  la  faliment   Nu  de  amar, ci,  acum  de  bine.   situaţia  prin  care  trece.  Uneori,  câteva  cuvinte  bune  pot  face
                 Şi  el,  devalorizat            Trebuie  s-avem  răbdare        AKTEN1E CORNEA  - -         mult  bine  celui  care  îşi  duce  în  spate  durerea.  Acestea  sunt  doar
                 De  un  eminent  bărbat.        Căci se  află alinare.         Orăştie,  str.  Cloşca, nr.  4  câteva  rânduri  despre scrisori.
                                                                                                                 De  mai  mulţi  ani,  port  corespondenţă  cu  dl  profesor  dr.  ION
                                                                                                             DRAGAN.  Născut  in  satul  Bretea  Mureşană,  l-am  considerat  în
                                                                                                             primul  rând,  ca  un  bun  vecin,  inui  ales  că  Bozul,  e  Ict  cgle,  de
                 O  femele  din  Vulcan  are  puteri  paranormale                                           \  bine  de  40  de  ani  in  oraşul  Timişoara.  Când  ne  întâlnim,  totul
                                                                                                              2—3  kilometri.  Am  spus  vecin,  deşi  dl  profesor  locuieşte  d<?  mai
                      (Urmare  din  pag.  I)   tinii  sunt  la  fel.  TREBUIE  să-l   bine  oamenilor  din  jurul  meu,   i  revine  la  graiul  locului,  de  parcă  n-ar  fi  fost  plecat  niciunde.  Da-
                                               adorăm  pe  Iisus  Cristos  şi  nici­  dar  nu  ştiu  cum.  Aş  vrea  să  iau   J că  i-aş  cerc,  cred  că  nu  m-ar  refuza  şi.ar  fluiera  în  degete.  Cred
                linişteşte  şi  nu-mi  găsesc  locul.   odată  nu  trebuie  să  uităm  că  noi,   legătura  cu  doamna  Secicu.  Voi   ţ că  n-a  uitat  acest  copilăresc  lucru.   C'u   câteva   zile  in  urmă
               Mă  gândesc  că  având  un  îndru­  creştinii,  împreună  cu  musulma­  da  şi  numărul  de  telefon  al  meu.   [scrisoarea care am  primit-o de la dl Drăgan,  u  cundca  şt  o  cărţulie
                mător  aş  putea  face  BINE  oa­  nii,  evreii,  budiştii  şi  alte  religii   Aş  vrea  să  discutăm,  să  ne  com­  } deosebit de elegant  tipărită.  Este  rodul  strădaniilor  de  mai  mulţi
                menilor,  mai  ales  că  asta  îmi   avem  un  singur  Dumnezeu.  Pen­  parăm.  Poate  că  se  va  găsi  un   ) ani,  adunat  intre  aceste  coperte  carc  poartă  un  titlu  ce  decurge  |
                doresc  din  tot  sufletul,  chiar  da­  tru  mine  Mănăstirea  Lainici,  e   parapsiholog  ce  a  citit   ziarul   |  din  conţinut:  „Reflecţii".  Adică,  nişte  gânduri  apropiate  de  fi-
               că  par o  „femeie  rece“  şi  cu  prin­  un  loc  binecuvântat.   Doamna                    ’  lozofie.  Nişte  idei  între  idei.  Toate  având  încărcătura  sui let ului
                cipii  rigide.                 Secicu  n-a  vorbit  cu  un  preot.   „Călăuza"  să  ne  îndrume  şi  să   )  şi  a  duratei.   A  timpului,  care  n-a  trecut  degeaba.  Ci  s-a  re-
                                                                              ne  scoată  din  cap  îndoiala.  Ci­
                 Spre  deosebire   de  doamna   Eu  da.  dar  se  pare  că  nici  preo­                     ţ  flcctat  în  graiuri  scrise,  in  aceste  esenţe  pure  şi  deosebit  de  ori-
               Secicu  eu  sunt  creştină  romano-   ţii  nu  ştiu  prea  multe  lucruri   tesc  presa  despre  fenomene  pa­  t  ginale.  Însuşi  autorul  le  clasifică  în  zece  capitole.  ,,Despre  edu-
               catolică  dar  cu  mâna  pe  inimă,   despre  „paranormal",  „bioener­  ranormale  dar  n-am  găsit  nimic   I  caţie",  „Jocuri  de  sunete  —  jocuri  dr  sensuri",  „Tălmăciri  şi
                vă  spun,  nu  suport  intoleranta   gie"  şi  alte  chestii.  Sunt  neliniş­  despre  abc-ul  acestei  puteri  de   ţ  răstălmăciri",  „Glume  serioase",  „Idei  despre  idei",   „Aparen-  |
               religioasă.  Pentru  mine  toţi  creş­  tită  pentru  că  aş  putea  să  fac  a  atrage  metalele...  (va  urma).  i  ţe  şi  realităţi",  „Despre  tineri,  pentru  tineri",  .,Calităţi  şi  defee-
                                                                                                            J  te  omeneşti",  „Ciudăţenii  şi  tiu  chiar"  ele.  Parcă  au  venit  când
                                                       —7  ■      - - - - -  -.  ..   ...........
                                                                                                            ’  trebuie*accste  „Reflecţii",  dlc  Drăgan!
                                                                             Apoi  am  fos(  ţinuţi  într-o  gară
                          Deportată  în  Siberia                              timp  de  trei  luni,  înainte  de  a   {                                 M1RON  TIC     (
                                                                             trece  graniţa  rusească.  Eu  eram
                      (Urmare din pag.  1)     ia  tren,  iar  fata  a  început  să   intr-un  vagon  care  transporta
                                               cânte.  Un  bărbat  văzând  acest   mâncare,  pastrama  crudă.  Tot   0X1 LI moare după ce  i! înjunghie pe arab
                vreme,  când  îmi  amintesc  de  a-   lucru  i-a  întins  mâna  şi  a  tras-o   eu  eram  cea  care  dădeam  mân­
                ceste  zile,  îmi  dau  lacrimile.  din  vagon,  iar  cu  i-am  aruncat   care  la  oameni,  o  bucăţică   de
                 In  tren  cu  noi,  a  mai  fost  o   valiza  cu  hainele  ce  le  avea.  Am   pastrama  crudă cu  pâine  şi câte  o   (Urmare din  pag.  I)  moasa  ea re  trebuia  sacrificată.
                                                                                                                                             Ovi  Li  fusese  anunţată  de  că­
                fată,  care  a  fost  luată  dc  către   stat  in  vagoane  în  câmp  să  nu   linguriţă  dc  zahăr.  La  graniţa  cu   Dar,  cum  oamenii  lacomi  nu   tre  un  bodyguard  să  se  prezinte
                ruşi  chiar  din  pat.  Avea  o  mamă   ne  vadă  nimeni.  A  venit  un  ma­  Rusia  ne-am  dat  jos  din  tren  şi        în  biroul  patronului.  Oxi  Li  şti»
                bătrână  şi  bolnavă,  iar  tatăl  vin­  ior  de  armată  Ia  noi  şi  ne-a  spus:   ani  auzit  telefoanele  la  care  se   se  mulţumesc  cu  puţin' intr-lina
                dea  ziare.  Părinţii  fetei  au  venit   „La  revedere  fetelor,  ne  vedem   anunţa  „Aveţi  grijă  că  nemţii   •  din  zile  când  tânără  liiipinczâ  ha-   de  la  cclegcie  sale  de  suferinţă
                la  gară.  înainte  de  plecarea  tre­  la  spânzurătoare";  am  zbierat  şi   sunt  în  gară”.  .  bar  n-avea  de  ceea  ce  urma  să   eâ  orice  tânără  care  era  chema­
                                                                                                                                           tă  în  biroul  patronului,  era  su­
                                                                                                           I  se  întâmple,  monstrul  cu  chip  de
                nului,  ruşii  au  deschis  uşile  de  am  vrut  să  mă  arunc  sub  tren.  Am  ajuns  în  Ural  noaptea  pe   om  îşi  făcu  un  plan...  pusă  ia  tot  felul  de  lucruri  ori­
                                                                              la  ora  12,  ne-au  băgat  într-o  bi­ I   El  era  patronul  iar  dacă  vin-   bile  şi  de  cele  mai  multe  ori  bă­
                  Z iu a   N a ţio n a lă   a   r o m â n ilo r               serică  pentru  a  ne  odihni.  Când  j  dea  trupul  copiilor  pentru  bani   tută  pana  la  sânge.
                                                                              am  văzut  icoanele  sfinte  din  bi­ j  de  ce  nu  s-ar  folosi  şi  ol  de  ei?
                                                                              serică  am  început  a  mă   ruga                              Sc îndreaptă eu  trupul  tremu­
                      (Urmare  din  pag.  I)   puternicul  sentiment  al  dreptă­  pentru  ca  să  scap.  Fiecare  a  dor­  I  Nu-i  era  frică  de  nimic  deoarece   rând de frica spre  uşa  după  care o
                  Ridicând  fruntea  cu  demnita­  ţii  actului  ce  aveau  să-l  'înfăp­                  !  avea  cunoştinţe  corupte  în  rân-   aştepta  necunoscutul.  Când  ajun­
                te  şi  hotărâre,  românii  au  fău­  tuiască,  stăpâniţi  fiind  de  cuvin­  mit  pe  nişte  paturi  de  scândură  !  durile  celor  care  ar  fi  trebuit  să   se  in  faţa  ei,  uşa  se  deschise  au­
                rit  din  1  Decembrie  1918,  data   tele  înaintaşilor,  care  ne-au  lăsat   suprapuse,  iar  cu  am  dormit  lân­ j  aplice  dreptatea.  Pretutindeni  e-   tomat  şi  o  voce  groasă  venită
                reîntregirii  neamului  prin  uni­  ca  jurământ  să  apărăm  Ardealul,   gă  sobă,  de  fapt  mai  mult  am   xistâ  corupţie,  iar  ca  nu  va  fi   parcă  din  alta  Jurne  o  invită  să
                rea  tuturor  ţinuturilor  caracte­  să  apărăm  ţara,  să  apărăm   şi   plâns  în  acea  noapte.  Am  stat  in  !  stârpită  atâta  timp  eât  va  exis-   intre  şi  să  ia  loc.  Fata  se  supuse
                rizate  prin  acelaşi  grai,  acelaşi   să  păstrăm  ceea  cc  este  al  nos­  biserică  timp  de  vreo  2  luni  pâ­  J  ta  această  lume  murdară.  acelei  voci  şi  se  aşeză  pe  unul
                port  naţional,  prin  aceleaşi  tra­  tru.                   nă  ne-au  construit  lagărul.  Aces­  în   camera-birou   eu  lucruri   din  fotoliile  ee  se  găseau  in  ca­
                diţii,  obiceiuri  şi  năzuinţe  de  mai   Nu  uitaţi  că  noi  suntem  ai   ta  era  făcut  într-o  pădure,  în­ j  s.umpe şi  pereţii  plini  d-’  tablouri   meră.  in  urma  ei,  uşa  se  închise
                bine.                          României;                      tre  brazi.  Tot  timpul  a  fost  nu­ 1  eu  nuduri  de  femei,  stând  pe  un   brusc  iar  după . ce  se  obişnui  cu
                  Alba-Iulia,  altar  al  simbolului   Demnitatea  s-o  păstrăm,  mai  frig,  nu  am  văzut  vara  de­ j  fotoliu  moale  şi  pufos,  fumând  semiîntunericul,  fata  îngheţă  de
                unirii,  este şi altarul  marilor jert­  Slavă  ţării  să  purtăm.  loc.  Eram  in  Siberia,  (va  urma) •  un  trabuc,  aştepta  bestia  pe  fru­  spaima.  ,.Va  urma).   C.V.G.
                fo  făcute  de  martirii  noştri  Ilorea,   Să  ne  regăsim  fiecare  dintre
                Cloşca  şi  Crişan,  care  au  murit   noi  ca  membru  al  acestui  popor
                pentru  propăşirea  celor  năpăs­  generos,  demn  şi  mândru,   cel
                tuiţi.                         mai  drept  şi  mai  cinstit  de  pe   La Băiţa localnicii îşi iau soarta în  propriile  mâini
                  Alba-Iulia  este  locul  unde  A-   acest  pământ.
                vrani  Iancu,  craiul  munţilor,  a   ,.Deştcaptă-te  române"  să  fie
                fost  închis  pentru  curajul  şi  dem­  gândul  nostru  cel  mai  bun  şi  mai   Am  participat  recent,  la  şe­  către  fosta  conducere  a  primă­  mindca.  Câinelui  dc  Sus,  Jsâliş-
                nitatea  cu  care  şi-a  pus  viaţa   neprihănit.             dinţa  Consiliului  local  al  comunei   riei,  nu  s-au  finalizai  nici  mă­  lea.  Trestia,.  Uăita,  Crâciuncşii,
                în  slujba  românilor.           Cuvintele  lui  Andrei  Murcşan,   Băiţa,  o  aşezare  importantă  a   car  anexele  15,  ce  reprezintă  in   Lunca,  Fizesii,  Barbura,  Peştera,
                 Nu  uitaţi  că  noi  am  fost  creş­  cugetate  in  sensul  cel  mai  înăl­  judeţului  Hunedoara,  fiind  bine   context,  primele  demersuri  ale   do  către  REN EL  Deva,  in  mo
                tini  pe  vremea  când  păgânii  um­  ţător,  să  vă  însoţească  în  mo­  cunoscută  datorită  hărniciei  lo­  reconstituirii dreptului  do proprie­  meniul  d5  faţă  arest  iluminat  a-
                blau  încă  prin  lume  pentru  a-şi   mente  de cumpănă  ec  vi  le  pre­  cuitorilor  de  aici,  unii  dintre  el   tate.  La  acest  capitol,  după  cum   paiţinund  de  RENEL  Brad,  care
                găsi  un  loc  sub  soare.     găteşte  destinul.             mineri  din  tată-n  fiu,  dar  şi   se  afirmă,  în  acte  există  o  în­  asigură  acestor  instalaţii  o  în­
                 Nu  uitaţi  că  toţi  cei  care  s-au   Ele  înseamnă  solidaritate,  u-   gospodari  destoinici   cum  şţim   treagă  harababură.  Nu  trebuia   treţinere defectuoasă.
                dus  la  Alba-Iulia  la  1  Decem­  nitate,  iubire  de  glie  şi  neam  —   că  sunt  mai  in  toate  aşezările   să  se  aştepte  ca  ordinea  acestor   S-a  mai  discutat  despre  repa
                brie  1918  au  fost  însufleţiţi  de  patriotism.                                           documente  să  fie  făcută  de  O-
                                                                              moţeşti.  La  alegerile   locale  'din                       rarea  drumului  de  la  Sâlişlea  la
                                                                              vară,  a fost ales un nou primar  ca­  colul  Silvic.  De  asemenea,  legat   llârţăgani,  a  drumurilor  şi  po­
                                „Trăiască România!                            re se pare că va  face  treabă  bună   tot  de  aplicarea  Legii  18  trebuie   durilor  de  la  Păuliş,  a  punerii
                                                                                                             finalizată  cât  mai  repede  acor­
                                                                              aici,  mişcând  la  modul  concret
                                                                                                                                           în  funcţie  a  dispensarului  sto­
                                                                              câte  ceva  în  toate  cele  11  sate   darea   titlurilor  de  proprietate,   matologic,  a  serviciului  de,  pa­
                      (Urmare  din  pag.  1)   şescu  era  reprezentantul  Agenţiei   ce  alcătuiesc  comuna  Băiţa.'  în  perimetrul  agricol,  cetăţeni­  ză  şi  nu  în  ultimul  rând,  adop­
                                               economice  române  din  Austria,                              lor  care  nu  au  primit  încă  acest   tarea  bugetului  local  pe  marginea
                                                                               Şedinţa  Consiliului  local  a  fost
                care  n-au  posibilitatea  să  verifi­  în  mâinile  sale  se  afla  centrali­  furtunoasă  şi  cele  cinci  ore]  de   titlu.  Comuna   Băiţa  este  o  co­  căruia  s-au  purtat  discuţii* aprin­
                ce  o  ştire  şi  iau  de  bună  calom­  zatorul  conturilor  valutare  româ­  dezbateri  m-au  determinat  '  să   mună  care  încă  din  anul  1978  a   se  şi  contradictorii.  Ca  atmosfe­
                nia  ce  li  se  fabrică  şi  li  se  vâră   ne  din  străinătate.  El  era  cheia   cred  că  în  toate  câte  s-au  spus   avut  ca  şi  la  oraş  o  instalaţie  de   ra  să  se  mai  îndulcească  s-a  ho­
                pe  gât,  aşa  cum  s-a  procedat  în   şi  „cifrul”  acestor  conturi.  Aces­  de  către  cei  13  consilieri,  există   alimentare  cu  apă.  Uzura  mora­  tărât  ca  pentru  copii,  la  pomul
                decembrie  1989.  Este,  domnule   ta  ştia  exact  ceea  ce  s-a  întâm­  multă  seriozitate,   ei  provenind   lă  a  acestei  instalaţii  de-a  lungul   de  iarnă  să  se  realizeze  cadouri
                Silviu  Brucan  şi  maestre  Virgil   plat  cu  ultimul  transport  de  aur   din  sânul  mai  multor  formaţiuni   a  18  ani  de  funcţionale  este  a-   din  fondurile  locale  şi  ale  even­
                Măgureanu?  Estel              în  lingouri  din  România  în  El­  politice,  respectiv  USD,  PUNR,   cura  evidentă.  La  fel  şi  centra­  tualilor  sponsori  care  au  ajutat
                 întrebarea  care  se  ridică  este   veţia.  E  vorba  de  cele  80  (opt­                  la  termică  pentru  cele  două  blo­  şi  altădată  primăria  şi  au  cola­
                una  singură:  de  ce,  stimaţi  to­  zeci)  tone  aur  expediate  din  Bu­  PDSR, PSM, PL ’93.  Un lucru e si­  curi  cu  24  apartamente  fiecare.   borat  bine  cu  aceasta  în  diferi­
                                                                              gur. Vor face politica comunei,  ca
                varăşi,  l-aţi  ucis  pe  fratele  lui   cureşti  în  Ziirich,  în  noiembrie   în  viaţa  tuturor  locuitorilor  să   Repararea  centralei  şi  a  conduc­  te  ocazii,  respectiv  întreprinde­
                Ceauşescu  din  Austria?  De  ce   1988,  fiecare  kilogram  de  aur  a   se  petreacă  o  reală  schimbare.  tei  de  alimentare  cu  apă  pe  o   rea  dc  lianţi  (CASIAL)   Chlş-
                s-a  înscenat  sinuciderea  sa?  Cui   fost  evaluat  la  25000  (douăzeci  şi               porţiune  de  756  m,  nu  se  speră,   cădaga,  E.M.  Veţel,  E.M.  Deva,
                i-a  prins  bine  dispariţia  sa?  Răs­  cinci  mii)  franci  elveţieni.  Va­  Mă  gândeam  să  redau  discuţia   dat  fiind  că  iarna  bate  la  uşă,   Sectorul  de  prospecţiuni  minie­
                punsul:  multora!   îmbogăţiţilor   luta  se  afla  înregistrată  în  Ban­  separată,   avută  cu  dl  primar   să  poată  fi  făcute,  curând,  chiar   re  dc  nuro-argintărie  Crăciuneşti
                peste  noapte,  îndată  după  de­  ca  I.C.,  iar  sumele  s-au  contabi­  IONEL  STOIA,  inginer  miner,   dacă  domnul  primar  in  discuţia   —  Barbura.
                cembrie  1989.  Unde  eşti,  domnu­  lizat  în  contul  unor  indivizi  cu   candidat  din  partea  P.U.N.R,  şi   avută,  îmi  dă  ca  termen  de  rezol­  In  tot  am  descoperit  un  lucru
                le  general  „picior  în  gips”,  ca  să   stare  civilă,  operaţie  realizată  de   cu  dl  viceprimar,  inginer  COR­  vare  pentru  aplicarea  Legii  fon­
                dai  un  răspuns  de  zile  mari?  în   cetăţeanul  elveţian  B.D.,  cetăţean   NEL  SAV  (P.D.S.R.).   Eferves­  dului  funciar  şi  repunerea  în   bun.  Satul  românesc  fierbe  şi
                                                                                                                                            din  fierberea  aceasta  va  rezul­
                locul  generalului  Victor  Stăncu-   cu  rădăcina  în  România...  Indi­  cenţa  discuţiilor  din  timpul  şe­  funcţie  a  alimentării  cu  apă,  lu­  ta  un  sat  românesc  nou  —  legat
                lescu  stabilit  ca  miliardar   în   vizii  sunt  dintre  aceia  care  s-au   dinţei,  luări  de  cuvânt  ale  con­  na  ianuarie  1997.
                Anglia  ar  putea  tot  atât  de  bi­  învârtit  şi  s-au  gudurat  pe  lângă   silierilor  mă  determină  să  punc­        puternic  de  tradiţie,  dar  ţinând
                                                                                                                                            seama  de  toate  transformările
                ne  să  fie  luat  la  întrebări  „ru­  Nicolae  Ceauşescu  ani  de-a  rân­  tez  mai  multe  probleme   care   Alte  câteva  probleme  dezbătu­  de  la  acest  sfârşit   de  secol  şi
                bedenia”  sa  de  suflet,  Petre  Ro­  dul  şi  care  erau  interesaţi   în   trebuie  să  aibă  o  rezolvare  grab­  te  de  consilieri  au  mai  fost:  ilu­  de  mileniu.
                man.                           dispariţia  urgentă  a  Preşedin­  nică  şi  anume,  aplicarea  Legii   minatul,  unde  s-a  avansat  ideea
                 Informăm  cititorii  noştri   cu   telui  României.  Cu  toţii  au  fost   lfi,  a  fondului  funciar  forestier,   ca  acesta  să  fie  preluat  in  toa­  STgLIAN .DENA
               ultimele  ştiri:  fratele  lui  Ceau­  maeştri  de  ceremonii.,,  (va  urma)  la  care  datorită  tărăgănări)  de  te  cele  11  sate:  Hăr ţâţâni,  Or-
   1   2   3   4   5   6   7