Page 2 - Calauza_1996_353

• :• tr.< >:^ <• t^y.
Săptămânal independent aflat in slniba tuturoţ oamenilor
“ I . / , ţ-* T.■- • . -, . '.,. y; . >*'.■?. .

O femeie din Vulcan are puteri paranormale
Moartea ]
(urm are din nr. 352) m ă înţelegeţi. Nu vreau popularitate, nu vreau m a r t o r !
Ş tiu că se fac cursuri de radiestezie, dar nu pentru nimic în lume să-mi apară numele In ziar,
la noi în Valea Jiului. La Domnul Urziceanu din vreau să ştiu num ai cum stau, şi dacă aş putea căprioarei
Craiova se ajunge greu, trebuie bani, dar de face ceva bun pentru cineva.
unde ? Eu sunt casnică. Nici unul din membrii Aş vrea iar să stau de vorbă cu Doamna Seclcu Decembrie este luna de final de an. Luna cu cele mai scunde1
familiei mele mi a r fi dispus să cheltuiască cu să ştiu dacă în com paraţie cu puterile ei, eu sunt zile şi cu cele mat lungi nopţi. Luna care jte traversează cu m i­
m ine, pentru nişte „aiureli". Mă văd um blând o „nimeni", şi să-mi caut de treabă. Am văzut nunate şi sfinte sărbători. Care întinde pragul de trecere in tr-n a i.
prin casă cu linguri şi alte obiecte lipite de piept chestii din astea la televizor, dar până nu com par An Nou. tntr-o astfel de iarnă, tot intr-o zi de decembrie, pe
şi pe o parte din m âna stângă dar işi zic ră par nu pot să ştiu unde mă aflu, mai sus, sau mai jos. când, nu trecuse de 22 de ani, un tramvai a ueis poezia. Poezia
„anorm ală" şi până la urm ă au dreptate. Despre Am văzut o doam nă din Arad cu obiecte de m etal unui poet de mare talent ce se impusese de la vreo 15—16 ani.
'«jeste lucruri se ştiu atât de puţin. De-a lungul pe piept, am văzut puterea fetei din Craiova, care Venit in Bucureşti dintr-un sat cu nume dulce şi curat Mălini,
« H o r, în viaţa mea au avut loc nişte coincidenţe este foarte mare, putând aduce prin concentrarea işi cucerise repede colegii. Mai toate revistele literare doreau
bizare, am spus unele lucruri ce cădeau ca „nuca-n gândului şi un pic de ploaie. Eu am neşansa că să-l aibă in paginile lor. Şi-l aveau, fiindcă poetul, nimeni altul
perete", pe atunci, dar pe parcurs spusele mele s-au sunt casnică. Ştiţi cum e : piaţă, curăţenie, mâncare decât Nicolae Labiş, scria bine şi enorm. Atrăgea atenţia prin
adeverit. Simt omul rău, in anum ite situaţii am o şi cam atât. Nu mă învârt într-un cerc m are de vestimentaţia sa. Prin modul de comportare ce se scurgea zilnic
stare de nelinişte, că se va întâm pla ceva cu anu­ cunoştinţe, eolegi de serviciu şl rude. Puţinii oa­ spre marea ataşare şl prietenie de foarte mulţi scriitori. Labiş
m ite persoane. Am presim ţirea răului prin vise. dar meni care ştiu despre mine, se pare că privesc eu ticcpea să savureze viaţa de mare oraş. Să o trăiască cu propria-i
cel mai m ult am presim ţirea când nu dorm. U lti­ neîncredere lucrul acesta. fiinţă. In scurt timp li apare cartea LUPTA CU INERŢIA, lată
ma nelinişte am avut o cu un vecin de-al nostru. De altfel nici nu mă prea afişez. Cine nu ştie un titlu care stârneşte fiori. Cartea însă care a fermecat multe
A m urit în vara aceasta înecat în Strej, pare-m l-se nimic despre paranorm al şi-ar închipui multe lu­ inimi a fost PRIMELE IUBIRI. Primele sentimente ce s-au
încă din Iarnă sim ţeam că nu este ceva în regulă cruri. aşezat intre copertile unei cărţi care a fost şi rămâne de esenţă.
cu el şi fam ilia lui. De câte ori aveam ocazia vor­ C.S. Vulcan Cum rămâne şi poemul MOARTEA CĂPRIOAREI. O moarte vă­
beam cu cineva despre lucrul acesta. Cred că nu (Va urma) zută cu ochi de copil flămând. Cu ochi de copil ars dc sete. Poate
de atunci, Labiş şi-a văzut moartea. A văzut-o in mod poetic
fiindcă aceasta s-a numit un tramvai. Un tramvai nocturn a in­
trat in sufletul său şi l-a ucis. Sau poate „Pasărea cu clonţ de
POVESTEA UNEI FEMEI ADEVĂRATE
Singurătatea rubin“ ? Decembrie, nu poate trece fără POETUL LABIŞ.
MIRON TIC
Deportată în Siberia
unui (urm are din nr. 352) turnat pe cealaltă femeie, de la LA RENEL

Berghin, iar mie mi-a prins pi­ Restructurcrea —
In acel lagăr urm a să ne pe­
prefect trecem ani de viaţă. Am făcut o ciorul drept, şi acum mal am guerila econom ica I
semn pe acel picior. Femeia din
spălătorie în lagăr, să ne mai
spălăm, că eram plini de m ur­ Berghin a m urit.
De fapt, dintre toţi cei care
S-a petrecut şi ultim a întâlnire dărie, boli, păduchi. Era o fată am plecat în lagăr nu ne-am mai îngrijoraţi in prim ul rând de va genera mari probleme eco­
cu presa, a d-lui COSTEL ALIC care avea răni de la m urdărie. întors înapoi decât cam un sfert. modul cum se intenţionează a nomice pe viitor".
in calitatea domniei sale de pre­ Am deschis şi o cantină cu m ân­ Odată, când am plecat cu ca­ se face restructurarea în cadrul Dl ADOLF MUREŞ AN, liderul
fect al judeţului Hunedoara. Ea care pentru oamenii din lagăr, mionul să aducem nişte cartofi RENEL, Ia sediul FRE din De­ sindical a am intit de hotărârile
a decurs sub sem nul uşoarei nos­ eu aprovizionam cu m arfă. Pe — care erau tari ca pietrele — va a avut Ioc săptăm âna aceasta unilaterale ale conducerii RENEL,
talgii-. Dar, aş îndrăzni să spun m ine m-au luat şi m-au pus pe şoferul s-a culcat şi m-a lăsat în un m iting de protest urm at de fără a sc consulta cu sindicatele
că am avut în faţă un prefect o maşină care ducea m arfă la mijlocul drum ului într-o zăpa­ o conferinţă de presă. Motivele precum şi de stoparea tuturor
singur , poate prea singur în a- fabrici şi la uzina electrică. In dă care era până la brâu. Atunci acestor m anifestări au fost dc plăţilor, inclusiv salariale a ce­
-semenea momente. Aşa încât te Ural am fost ia o fabrică de por­ l-am luat pe şofer şi l-am pus fapt mai m ulte dar s-a atras a- lor ce lucrează în această regie.
întrebi: Nu cum va om ul acesta ţelan, care era în mijlocul pă­ cu faţa în jos pe cartofi, am pus tenţia îndeosebi asupra faptului Domnia sa propune ca restruc­
a fost, de fapt. tot tim pul sin­ durii. Mergeam după m arfă şi o rogojină pe el şi am plecat cu că se urm ăreşte restructurarea turarea să se facă în mod stra­
gur? P entru că de m ulte ori a- la Moscova. Când auzeam limba maşina. Când am ajuns la poar­ în lipsa unei strategii asumate, tegic, ţinându-se cont de varian­
devărata fată a lucrurilor se dez­ germ ană îmi am inteam de ţară, ta lagărului, femeia care făcea respectiv in lipsa unei legi a e- ta cea m ai potrivită pentru Ro­
văluie doar în m om entul înfrân­ de România şi de lim ba română. de pază acolo nu a vrut să des­ nergioi. Aceasta, de către vechea mânia, avându-se în vedere şl
gerii. Am m ai lucrat la un vagon de chidă, spunând că nu este m a­ putere, la chiar Încheierea m an­ costurile unei astfel de măsuri.
Probabil că este un sentim ent şina fabricii, am intrat cu maşi­ datului său. După cum afirm a S-a atras atenţia asupra faptu­
Pe care l-a sim ţit şi domnia sa, m arfă care transporta m ateriale na prin poartă, dânsa s-a supă­ dl OVIDIU JURCA, purtător de lui că se încearcă in prag de
pentru construcţii, căram cărbuni
în tim p, consecinţă fiind hotă­ cu maşinile, cu camioanele. Era rat şi s-a luat după mine să mă cuvânt al Sindicatului energeti- iarnă bulversarea Sistemului E-
rârea pe care ne-a comunicat-o atât de frig încât eram îngheţaţi bată. Eu am lovit-o cu levierul. cienilor din Deva: „Această re­ nergetic Naţional prin desprin­
cu un surâs am ar: „Mă voi în­ ca betonul. Mergeam cu două Apoi am băgat m aşina în garaj. derea unor unităţi de regie şl
toarce ia meseria pentru care Nici acum nu îmi vine să cred structurare are iz de guerilă e- închiderea centralelor neperfor-
am fost form at în perioada de femei, care mă ajutau. Când am şi nu îmi pot explica curajul ce conomică, m ergându-se pe prin­ mante.
tristă am intire. Deci, mă voi în­ dus cărbunii, Sntr-o zi, am văzut l-am avut atunci să fac acele cipiul „Loveşte .şi fugi", ceea ce MARIAN \ PANDARU
toarce în producţie". că ieşea fum şi- am strigat după gesturi, (va urma)
Sau cine ştie? Căci încurcate o femeie care era de la Câlnic I ÎN ATENŢIA VETERANILOR SI VADU\ liLOR DE !
sunt căile puterii I să fugă dacă vede că iasă fum. Transcriere
_
-
Şi chiar dacă a refuzat politi- Un^ perete jd e ^cărbune s-a ras- ADRIANA GAŞPAR j RĂZBOI j
I Asociaţia Naţională a Veteranilor dc Război. Filiala Jud. ilu- î
cos să dezvăluie prea m ulte din
secretele prim ei şi devastatoarei j nedoara, anunţă pe toţi membrii să! : invalizi, văduve, veterani 1
| de război şi văduve dc veterani de război, că ?t primit întregul ;
m ineriade, nu a respins ideca u- Violatorii devin fiare! * stoc de bilete de călătorie gratuită pe C.F.R. şi AUTO pentru anul
nui dialog în particular pe a- l
ceastă temă. Semn că n-a fost (Urm are din pag. I) noasă, copila de 16 ani avea să | 1997. în consecinţă, toţi membrii A.N.Y.R. sunt rugaţi să se pre- ,
"
degeaba în focul evenim entelor devină femeie. Nimic mai um ili­
de atunci. sabie pe care o păstra în maşină tor. Ca o fiară dezlănţuită, s-a zinte cu legitim aţia şi carnetul de evidenţă a biletelor, la sediile ţ
printre obiectele de „uz personal" Isubfilialelor A.N.V.R. — unde sunt în evidenţă — din : Bălţa, *
Şi, ca m omentul despărţirii să şi, indreptând-o spre ele, a înce­ năpustit asupra ei. Nu l-au im­ Brad, Călan, Deva, Haţeg Hunedoara, Orăştie şi Petroşani, înce- |
devină de neuitat, s-a ciocnit o put să injure şi să am eninţe. presionat lacrimile fetei. I-a as­ Ipând din 16 decembrie 1996, pentru a ridica biletele de călătorie î
cupă de şam panie, s-au făcut fo­ Coşmarul era abia la început. Au tupat gura să nu ţipe şi n-a eli­ * la care au dreptul legal. ţ
tografii cu toţi cei prezenţi, s-a fost târâte în apartam entul fra­ berat-o până nu şi-a satisfăcut BIROUL EXECUTIV AL FILIALEI A.N.V.R.
discutat am ical. Astfel că, la ţilor Bobocel şi li ş-a poruncit anim alul poftele. (Va urm a)
sfârşit, regretele erau vizibile de să se dezbrace. Fundeanu a a-
am bele părţi. les-o pe Aurelia şi a pornit cu
MARIANA PANDARU ea spre bucătărie. Pe masa sli­ Sângele copilei începu să curgă şuvoi...
(Urmare din pag. 1) mensă se năpusti ca o vijelie a- s-a târât cu ultimele puteri pâ­
REŢETE DE LA CITITOARELE NOASTRE supra fetei, o imobiliza luându-i nă la biroul unde avea telefo­
colo uitat poate din întâm plare. cuţitul din m ână şi i-1 îm plântă nul şi alarm a dorind să-şi a-
T U R T A D U L C E Cu ultim ele puteri, înainte ca In inimă. A fost de ajuns o nunţe personalul din gardă. In ­
bărbatul să-şi dea seama ce vrea singură lovitură de cuţit pentru să Dumnezeu nu i-a mai dat pu­
să facă Oxi Li, aceasta se repe­
1 cană de zahăr se arde caramel, se stinge cu o cană de apă şi tânăra filipineză ca să-i fie fatală. terea, ci l-a lăsat să sufere câ­
încă o cană de zahăr. Se pune la răcit, se adaugă 3 gălbenuşuri, 3 zi la m ăsuţă şi luă cuţitul. In Sângele din inim a mică de co­ teva clipe inaiiVe de-a muri. Plin
linguri de ulei, 1 cană lapte, 3 linguriţe am oniac stins cu puţin oţet, clipa când patronul o prinse de pilă începu să curgă şuvoi. în de bani şi de aur, un om moare
puţină sare, cuişoară pisată sau scorţişoară, făină cât cuprinde. Se mijloc trăgand-o spre el pentru clipele urm ătoare, in tim p ce pa­ datorită răutăţii lui, însă pe lân­
a o doborî pe mochetă, tânăra
lasă la dospit 1—2 ore. Se întinde foaie de 1 cm. Se taie cu forme tronul era uim it de întorsătura gă el este sacrificată şi o fiinţă
sau cu paharul, se pune la copt. Se pun într-un lighean şi le acoperim filipineză se întoarse brusc şi-l situaţiei, Oxi Li se prăbuşi m oar­ nevinovată, Oxi Li. O tânără
.să stea calde. Când s-a copt ultim a tavă, punem peste ele albuşurile aplică In gât două lovituri de tă pe mochetă într-o baltă de care dorind să-şi salveze familia
b ătute spum ă cu zahăr, le scuturăm -să se amestece, se saltă puţin, cuţit. Bărbatul făcu ochii m ari din ghearele sărăciei, a ajuns
uşor şi se Iasă descoperite până a doua zi. ca bufniţa, de durere şi uimire, sânge. In ochii ei se mai putea chiar ca în ghearele m orţii.
citi groaza... B ărbatul înjunghiat
de atitudinea fetei. Cu o ură 1-
IIABINA MARIA
Trăiască România 66 Minorităţile din Ungaria sunt urmărite de securitate
99
f (Urm are din pag. I) Lucescu în proces? El în loc să-l (Urmare din pag. 1) un protest domnului m inistru testat sigur. Pero Lasztity, şeful
apere pe Ceauşescu îl acuză. Nu-i Nikolits Istvan în care am pro­ m inorităţilor sârbe din Ungaria,
cat desem nat din oficiu, a fost perm is domnule avocat aşa ccval ţii în legătură cu organizaţiile testat îm potriva încălcării do susţine că „deţine inform aţii In
un oarecare LUCESCU. Lucescu Avocatul nu are dreptul să re­ m inorităţilor". Documentul Strict către SSN a legalităţii'*, iar pc sensul că acţiunea SSN nu s-a
şi atât, nu-i nici o rudă cu ce­ nunţe la apărare, cu atât mai Secret, datat 20 decembrie 1995 de altă parte, a trim is o scrisoa­ lim itat doar la judeţul Baranya,
lebrul fotbalist Lucescu. Luces­ m ult, nu are dreptul să acuzei (depus la arhiva secretă pentru re şi avocatului poporului", J. şi că urm ăririle se practică şl In
cu fusese ofiţer de miliţie, pro­ Dum neata ai făcut şi una şi 80 de ani), cuprinde date în le­ Kallenbach, aşteptând din partea prezent". Ştirile l-au uluit şl pe
m oţia 1960/1962, dat afară din alta, încălcând o norm ă elemen­ gătură cu form area şi funcţio­ acestuia răspunsul la întrebarea: m inistrul Nikolits Istvan. Se pa­
miliţie, ulterior aju tat să se în ­ tară de drepţi Desigur, deliberat, narea „autoconducerilor" mino­ „Cine şi de ce a dispus ţinerea re —- a spus el —• că acţiunea
scrie in baroul de avocaţi. Cine conştient şi cointeresat în înfăp­ rităţilor din Ungaria (deşi ofi­ sub observaţie a organizaţiilor şl de urm ărire a m inorităţilor o
l-a aju tat să se înscrie şi să fie tuirea unui act crim inal ce a sfi­ cial se pretinde că aceste urm ări conducătorilor m inorităţilor". început în 1992, odată cu valul
de refugiaţi din fostul spaţiu Iu­
acceptat în barou? I Cineva care dat legea, (va urma) sunt unicat în lume şi că func­ Loriuc K rener este convins că, goslav. dar nu înţelege (!) de ce
ti va solicita să „apere" In pro­ ţionează In baza legii — n.n.). In cazul în care vreun serviciu
cesul intentat lui Ceauşescu în N.R. La finalul serialului vom Loriuc K rener, preşedintele „au- secret din ţările vecine ar fi u r­ s-n extins pe urm ă şi asupra ce­
decem brie 1989, în ziua de Cră­ publica sub genericul PRO şl toconducerli* pe ţară a m inori­ m ărit vreo organizaţie a maghia­ lorlalte m inorităţi şi de ce ş-a;
continuat acţiunea?! Dacă un mi­
ciun. CONTRA NICOLAE CEAUŞES- tăţilor germ ane din Ungaria a rilor care trăiesc acolo şi s-ar fi nistru nu ştie, atunci cine?!
, Vă amintiţi de rolul jucat de ©11“, scrisorile ^cititorilor noştri. declarat c$ „personal am trim is aflat, guvernul m aghiar a r ti pro­