Page 3 - Calauza_1996_355
P. 3
mţmm
............. ................ S ' V f '
Saptam ânal independent aflat in slujba tuturor oam enilor
„Managerul retrăieşte trecutul apropiat,
gândeşte in viitor şi arde in focul prezentului" f
— Domnule director Vasile Bacalu, a- cu puterea lor publicitară ne reprezintă închipuie că totul vine de-a gata, sau cade a italienilor, suedezilor sau nem ţilor. V rem
l>ia v-aţi înapoiat de la Viena, unde, am cu succes. din cer. se înşeală. Au sim ţit-o pe pielea s-avem, dar să nu muncim.
•Ciut, s-a perfectat şi sem nat un contract — Credefi, acum, după ce aţi recâşti lor când am lipsit. Şi mai este c e v a : m a — Credeţi că nu este posibilă o schim
Cu firm a LA StLliQ iiK uU EIt pentru anul gat o parte din partenerii străini că MEVA nagerul retrăieşte trecutul apropiat, gân bare?
4997. La ce valoare Se ridică acest con a pierdut piaţa internă? Sau este num ai deşte in viitor şl arde in focul prezentului. — N-am spus asta! Este posibilă, dar
tract? o aparentă? — Un fost colaborator al dumneavoas cu sacrificii mari pentru cei mulţi. Nu
— Deşi să ştiţi că nu este singurul con — Dimpotrivă. In ciuda degringoladei tră, M.D., fost m aistru, îmi spunea: „Pe le enum ăr, ele sunt deja cunoscute din
tract încheiat de firm a noastră cu p ar economice din ţară, construim vagoane Bacalu nu-l poate păcăli nimeni la fabri presă. Şi. atâ.a vreme cât nu se cunosc
teneri străini, contractul sem nat cu pentru ARPECH1M, cisterne pentru com ca da vagoane. El a învăţat fot ce se poa măsurile ce vor urma să fie luate de
austriecii de la LASELEBERGHERI Se binatul „GOVORA", pentru SNCFR, re te învăţa, începând de la m aneta strun Guvern, nu-şi au rostul, deocamdată. Ră
derulează in continuare contractele sem pararea şi modernizarea vagoanelor de gului şi până la proiectele cele m arii" mânem în aşteptare. O inadvertenţă Intre
nate cu firm ele germ ane MAX AICHER călători clasa a 11-a. Reparaţii de vagoane Este adevărat? prognoză şi promisiunea politică există.
şi KVG, ca să nu mai spunem de co tip „gondolă* (pereţi înalţi şi preverulen- — Nici chiar a ş a ! Nea Mitică Dumi- Nu poţi să dai ce nu ai. Eu sunt convins
laborarea fructuoasă şi de viitor cu fir te) pentru transport m ărfuri cu greutate trescu, fostul m aistru, exagerează. Este a- că este necesar un trai mai bun. asta în
mele franceze SACOr'LR şi FiNAL pentru spccilicâ mică. Firm e tradiţionale pentru devârat că am învăţat, după term inarea semnând salarii şi pensii mai mari, fon
m aterial rulant, in 1994 când am revenit MEVA, din Franţa şi (talia, ne asigură facultăţii, m ulte lucruri legate de meserie duri de asigurări sociale mari. De unde
Ia MEVA, situaţia nu stătea pe roze. Da contracte de m are valoare în 1997, asigu- de la muncitori. Eram interesat. O me dacă nu se produce ? Ar fi o mare ne-
torită muncii defectuoase şi relaţiilor ma rându ne un export de circa 80 ta sută, serie nu se deprinde numai cu teorii, ai chibzuinţâ pentru guvernanţi dacă ar bă
nageriale fără acoperire economică (a se cotă neatinsă in ultimii şapte ani de nevoie de îndrăzneală şi practică. Vedeţi, ga ţara în datorii la FMI pentru a sa
vedea afacerea Dl APOLLO, care nu şi-a MEVA. Tot finul 1997, întreaga producţie pe fluxul tehnologic specific construcţiei tisface nevoite sociale ale populaţiei. Şi
respectat protoco.ul încheiat, a creat fir este acoperită cu contracte, urm ând a con de vagoane a intervenit diversificarea, am asta. printre multe altele. De pildă, pri
mei un gol financiar de peste 3 m iliarde tracta alte comenzi cu Germ ania şl fost obligaţi să ne adaptăm rapid la noile vatizarea rap dă şi scoaterea la mezat a
lei, fără penalităţi, sumă ce nu a fost re Austria. Trebuie să recunoaştem că anul condiţii, altfel eram pierduţi. Acum pro uzinelor şi fabricilor Este bine să ne. con
cuperată nici astăzi), fabrica de vagoane 1996 a fost un an de vârf pentru MEVA, ducem containere pentru transportul flu vingem singuri de „câpoşenia" românului.
se afla în pragul ralim entului. Asta este atingând o cifră de afaceri de i7—18 mi vial. cisterne auto, cisterne petroliere şi Vrea. dar nu face nimic pentru aceasta.
adevărul. Situapa e*a îm povărătoare. Pen liarde lei. chimice, reparaţii de vagoane de toate Chiar şi ia MEVA. se doresc salarii mari,
tru mulţi din aiară şi mai ales din fa — Se vorbeşte, deocam dată, că MEVA categoriile şl m ulte altele, fabrica deve dar nimeni nu manifestă vreun interes
brică, deci angajaţii noştri, se credea că pregăteşte o surpriză atât pentru sala nind un conglomerat de producţie, aproa de a face ceva în plus. de a lucra azi mai
venise tim pul sa „tragem ferm oarul". Am riaţi cât şi pentru opinia publică. Despre pe universal. bine decât ieri. Cu această m entalitate ne
acceptat reîntoarcerea la MEVA din dra ce es.e vorba, domnule Bacalu? — Domnule Bacalu, deşi m i repet, în luptăm şi noi.
goste pentru colectiv, pentru muncitori — Să credem că vehicularea ideei de a
in special. Mai intâi am acţionat in jus Se trece la programul de lucru de şase
tiţie firm a Dl A rO LLO şi am câştigat zile pe săptăm ână cu începere de la 1
(dar încă nu am prim it sumele datorate). Interviu cu domnul inginer VASILB BACALU, manager ianuarie 1997, e benefică pentru econo
Nu vreau să fac tapaj din asta. dar cei mia românească, sau e un paleativ poli
care au condus destinele tabricii de va general al S.C. MLVA S.A. — Drobeia Turuu Severin tic? Sau şi una şi alta?
goane in perioada 19*0—1994 sunt ade — Sindicatele vor decide. Deşi. acest
văraţii vinovaţi pentru tot ce s-a întâm program, ca şi multe alte măsuri nepo-
plat in acea penoadu. Acest adevăr nu-i — Un secret pe care îl ştiu ziariştii, nu relaţiile Dvs cu oamenii, cu cei care cola pularc sunt venite din afara ţării noastre.
poate nega nimeni A trebuit să reluăm mai e secret. Din zi în zi aşteptăm înm a boraţi, ce rol acordaţi încrederii şi Ce rol A venit timpul să ne adaptăm şi să în
totul de ia cap.it, vechile relaţii econo tricularea Societăţii Mixte rom ână-italianâ prieteniei? văţăm dm experienţa Poloniei. Cehiei, Slo
mice, p,cţele pierdute. Asta era situaţia, SAF1—MEVA. Este. deocamdată, un act — Am trăit şi văzut multe in viaţa vaciei şi a Ungariei; acestea sunt ţările
n-aveam de ales de certă recunoaştere şi de stabilitate pen mea. Despre prietenii adevăraţi, numai care ne pot furniza marile lor experienţe.
— iJoinmnc *>ac„iu, in ciuda strădaniei tru taurica de vagoane din Severin. Bă bine. Nu-mi piac cutrele, mincinoşii şi — Nu credeţi că aplicarea unor m ă
D -vuuauii, gen,, u auucerea fa linia de nuiţi şi de ce mă limitez la această infor lacomii, cei care cred că ştiu totul şi li suri de satisfacere a nevoilor m ateriale
plutire a faoricii de vagoane, a deschide maţie. se cuvine totul. Eu nu sunt fiiozot. dar şi sociale populiste, vor conduce la o in
rii spre europa şi Ame. ica, a eforturilor — Totuşi, după sem narea contractului viaţa m-a invăţat, a decis pentru mine. flaţie galopan.ă?
pe care le Iacei,, lVle.vA esle privi.ă şi pe 10 ani cu firm ele franceze SACOFEK Dacă nu produci nimic, dar ai pretenţii — E foarte posibil !
astăzi cu ostilit„ie. Cu duşmănie, dacă şi FxNAi,, specializate în producţia de ma nem eritate, nu ai de ce să te numeşti om. — Domnule Bacalu, din experienţa de
vreţi. De Ce această ostili,atc din moment terial rulant şi u.ilaje pentru căile fera Cât priveşte încrederea, am acordat-o în la MEYA, muncitorii nu prea sunt m ul
ce îaurica a scaga. din gnearele im inen te, c.iiar şi a,unei când trofeul pentru totdeauna celor care işi cunosc rostul in ţum iţi de tarele democraţiei. Credeţi c i
tului falim ent? fabrică, işi respectă lamilia şi trudesc pen actuala Putere este capa*, iiă să facă o co
caiiia.e „uiL-uEN AHAKD tO lt (JliA-
— Sunt aproape trei am de când m-am L ti Y ediţia a X-a a fost decernat tru ptosperitaiea ei. La Mt-VA, atât cât titură şi să îndrepte anomaliile?
reîntors ia Mc. v A. Am mai spus o şi o fabricii de vagoane, „nemulţumiţii* îşi cunosc eu. ne aflăm ca-ntr-o familie, deşi — Am denaturat prea devreme tarele
repet, n-am revenit tun orgoliu proiesio- con.inuă tirada detractărilor. De ce? nu tovi trag la acelaşi jug. democraţiei, eo.ifundându-le cu originali
nu.. cum cred cei care se joaca cu vor- — In general, oamenii sunt ca anotim — H.i)io,.o de „jug", uupă alegerile din tatea libertăţii, perm iţând rom ânului să
be,e, acuzanuu-iiiu ae rea credinţă; mai purile, mereu schimbători. Şi im previzi acest an se vorbeşte tnuh şi cniar am e greşească foarte mult. Acum. dacă tot
degrabă din re.->peot pentru oamenii in bili. La MEVA, Înaintată pe sche,etul a- ninţător de o schim bare socială, economi încercăm să ne regăsim, este nevoie de
m.jio^uJ carora m am iorm „t ca specia teliere.or Cl-R. am fost din prim a clipă. că şi politică. Se preconizează o schimba m ultă demnitate, de o foarte temeinică
list şi om. Eu. v'asile Bacalu. sunt înainte Mă socotesc, nu din orgoliu, chiar arti re. Cum vecie Vasile Bacalu, ca om, spe conştiinţa, de care. deocam dată şi din
de toate un sentiineu.a.. Recunosc, am pre zanul fabricii de vagoane. Intr-o viaţă de cialist, tată şi cetăţean, această schimba Păcate, n-o prea recunoaştem. Drept con
secinţă. ne-am pricopsit cu corupţia ia
luat MEVA ime-o acută criză de perso om trăită în mijlocul oamenilor, am re re? toate nivelurile, cu crima, tâlhăria, jigodiz-
nalitate a conducerii de-atunci, intr-un uşit sâ-i cunosc, să le cunosc greutăţile — Este greu răspunsul. Dar nu imposi mul şi escrocheria. Cum vom evolua, nu
m om ent în care totul se parea pierdut. şi durerile. Chiar şi lam uide. N*meni nu bil. Dacă vme din interior, slujind intere
Nu eram un «a,v care se leagă la cap ştie, ue trei ani şi ceva, cate o^pţt aloe sele sociale şt economice ale ţarii, schim este greu de prevăzut, dar este uşor să
fură sa-i doară. Aveam în vedere pe cei am avut când se apropiau zilele de lea barea este bine venită. La ora actuală, gândim că ni s-a dat ideea cum trebuie
2UOO de angajaţi ai faoricii şi pe lângă fă, când n-aveam producţie, dar oamenii indiferent atn ce unghi am privi schimbarea, să evoluăm Este un m erit al oam enilor
politici de la Putere că vor sâ relanseze
ei fam iliile ior, care pierdeau orice trebuiau plătiţi. Era dreptul lor. Ei bine, ea trebuie sa se producă tn m entalitatea oa economia românească.
speranţa de trai. Odată cu 09. pieţele din aprilie 1994, deviza mea ca director menilor. S-a m<zat serios pe schimbare. Cred — In funcţia pe care o deţineţi, cre
exie.ne căzuseră, in ţară situaţia econo a fost una sin g u ră: „ iă producem, dar şi nu mă Înşel, lozinca schimbării are deţi că salariaţii de la MEVA vă sunt fl
m ică devenise sum ara, şomajul, neînţeles nu in dauna oam enilor". Şi salariile, cu drept bază de pornire căpitănii străin. prieteni?
la noi. căpătă proporţii de neim agm at mici excepţii, au tost asigurate, ta 19*5. Investiţia de capital. Cu riscul de a mă — Prietenii sunt, după experienţa mea,
intr-o economie de piaţă crunta, ^tiam grila medie de salarizare era în medie de repeta, am trăit-o pe propria m ea p.ete. ca banii. Când ţi-e lumea mai dragă te
fa ce mă innam . Si nu imi este ruşine 189 910 lei, fără sporuri, acum se derulea Noi. românii, fără a ridica un pai de ta lasă. Iar când vrei să-t păstrezi te trezeşti,
s-o recunosc. Am luat taurul de coarne, ză intre 250 600 — 506 415 lei. Nu spun păm ânt, vrem să trăim bine pe banii intr-o bună zi, că nu mai umblă. Eu cred
m ai intâi trebu.a sa reiac vechile re.aţii că esle un salt extraordinar, dar faţa de altora şi au recunoaştem că dm vina In prietenii adevărate, nu şi ln cele con-
cu partenerii străini. Să nu se Uite: f r - ce a lăsat în urm ă vechea adm inistraţie, noastră trăim râu. Revin asupra ideii cu juncturale !
m a tea şi altele din Europa) LAoELE- este ceva Acum beneficiem de preroga schimbarea, ea. schimbarea, trebuie să se — Fiindcă ne aflăm in preajma Cră
BERGHER din Austria, cu care am în tivele Ordonanţei G uvernam entale nr. 13. producă aici, din truda şt m unca noastră. ciunului şi a schimbării de an. c* le uraţi
cheiat recent un contract de 5 milioane O prim ă m ăsură, pe lângă investiţii de Bacă ne legăm ta căruţa capitalului stră angajaţilor şi colaboratorilor Dvs?
de dolari, am in tra t in relaţii datorită relehnoiogizare. MEVA are ocazia să scoa in. nu vom trăi bine niciodată. Pentru — Este un bun prilej de a ura tuturor
recom andării firm ei LOYD din Hamburg. că. să fim lucizi, cel care investeşte intr-o salariaţilor de la MEVA, cu prilejul Cră
Deci, să revenim , pentru a stabili asem e tă la pensie (reţineţi, nu (n şomaj t> 100 ţară ca a noastră, n-o face de dragul ciunului şi a Anului Nou, sincere şi res
nea legături era necesar să-ţi fie recu de angajaţi. Noi n-am forţat pe nim eni, poporului rom ân, ci ca să câştige. Din pectuoase mulţumiri, tuturor celor care au
noscuta m arca fabricii şi omul (sau oa- am iăcut un apel uman, să se înscrie be ce ? Din sărăcia noastră. Şi mai ales să fost alături de noi şi la bine şt la greu,
m onnj din spate.e acesteia. Am pornit cu nevol. Sigur, prevederile Ordonanţei sunt ne minimalizeze capacităţile noastre eco sprijinindu-ne. Deopotrivă, colaooratorilor
„solii". Am creat un com partim ent spe clare „cine iese la pensie beneficiază de nomice. in schimbul introducerii produse şi beneficiarilor noştri cu acest deosebit
şase salarii dacă are in vedere să-şi for
cial de „diplomaţi* care să reprezinte meze o firm ă sau să investească in co lor ţărilor dezvoltate pe pieţele noastre. prilej le transm it sincere urări de sănă
MEVA in lum ea afacerilor, cunoscători M agnaţii lumii care declanşau războaie tate, numai bucurii şi clipe fericite, ală
d e lim bi străine, adevăraţi profesionişti. m erţ". Se pare că angajaţii noştri au fost în scopul de a obţine pieţe de desfacere, turi de cei dragi şi tradiţionalul, LA
Pe de altă parte, am început să fim că receptivi, s-au înscris deja, până acum 69. acum investesc bani, subjugând ţările ne MULŢI ANI !
utaţi de firm e străine şi din ţară. De 'Am mai spus-o şi o repet, deşi echipa voiaşe prin dobânzi. Noi am cunoscut — Colec.ivul redacţiei „Călăuza*, in
exem plu, firm e de publicitate din SUA mea m anagerială este blam ată şi înjurată şi trăit experienţa comunismului, am sim numele cititorilor sul. vă urează Sărbă
s-au oferit să ne prezinte interesele pe pe la colţuri de hulitori, trebuie s-o ştie ţit-o din plin. Acum, dacă vrem să trăim tori fericite şi un An bun in 1997.
pieţele dm America de Sud. Canada, Chi că datorită relaţiilor noastre economice ex ca Ln Occident, trebuie să ne schimbăm
Interviu realiza; de
na, indonezia. HERMES COMPANiES şi terne şi interne, fabrica rezistă şi se află modul de viaţă. Munca ! Psihologia rom â DUMITRU DEM lONAŞCU
C.M.G. COMUNICATlONS din New York, pe drum ul cel bun al redresării. Cine îşi nului, in momentul de faţă, este alta decât
nu cântat in faţa cadrelor de /
de cadrele Din inimă pentru inimile copiilor sărmani
Aţa « r putea fi numită ac poliţie, a redactorului şef al ţ
ţiunea organizată ziarului „Călăuza" şi a doi re- l
Inspectoratului Judeţean de porteri de la DEV A SA T, colin- i
Poliţie hunedoara — Deva, ac du/ NAŞTERII LUI IISUS. J
ţiune prin care au donat cu o ln sala de mese a Instituţiei pachetelor individuale primite, Acolo departe de lumea dez Cine n-a fost niciodată cu ca- \
ei înaintea ajunului de Crăciun, şcolare speciale din Baia de scotocind cu atenţie şi bucu- lănţuită. intr-o atmosferă de douri la această Casă de copii, I
copiilor de la Casa de Copii Criş s-au adunat la sunetul clo rdndu-li-se ochii pentru ceea cazarmă. Dumnezeu a trimis n-are puterea să in'eleagă cu J
din Baia de Criş, o serie de ca ce au putut aranja pe mese in câte o steluţă de bunătate fie adevărat ce înseamnă viaţa' şi i
douri specifice unor asemenea poţelului toţi copiii, care tare cărui copil. cruzimile ei nebănuite. ţ
Acei copii părăsiţi de părinţi
înalte sărbători ale sufletului. s-au mai bucurat la vederea faţa lor.
l