Page 2 - Calauza_1997_357

Săptăm ânal independent aflat în slujba tuturor'oam enilor

Profesorul Igreţ a murit pe stradă

Profesorul IGREŢ CORNEL a în prim ul rând am intirea fru­ milion pentru serviciile înmor­ V ânturile.
fost cel mai cunoscut dintre das­ moasă. In acest caz, m eritele m ântării. Prin grija unor pro­ m a r t o r ]
călii de m atcm at.ci din Hune­ sale umbresc ultim a perioadă a fesori ca dnii Şincu, Ţăndău şi
doara. Generaţii de elevi îi sunt vieţii sale, de-a dreptul tragică. alţii, banii vor fi recuperaţi din Valurile...
îndatoraţi pentru exigenta profe- Cum sunt sigur că nimeni nu contribuţii de la colegii de breas­
sionalitatc. M ulţi s-au form at şi va scrie un necrolog, in num e­ lă, intr-un modest semn de soli­ Vine o dimineaţă. Vine o zi, in care, vedem cum /lo ara# /
apoi au ajuns la rându-le pro­ le celor ce l-au înţeles, scriu a- daritate. Era citit, respectat de Eminesciană, îşi desface petalele la atingerea luminii, tn zare#/
fesori, da or.tă lui. In ziua de ccste cuvinte epitafice. toţi, cu toate avatarurile con­ satului, ochiul se răneşte de m om entul pur< „A fost odată ca-» 1
30 decem brie, când toată lumea Originar din Cîmpuri-Surduc fruntate prin destin şi însingu­ poveşti". Şi cine crede-n poveşti, ştie de unde vine m urm urul
grăbea spre finele anului, un­ (Ilia), Cornel Igreţ a trăit sta­ rare. De aceea, „Călăuza" găz- apei. Ştie şi trăieşte. Se înalţă. „Dintre sute de catarge/ Care lasă
deva în oraş, cotropit de frig şi tornic în Hunedoara, pensionat duie acest ultim omagiu am ar malurile/ Câte oare le vor spargej Vânturile, valurile ?". Ne
un destin dram atic, a căzut. Creş­ de Ia catedra Liceului Nr. 1. in am intirea lui. Dumnezeu să-l lăsăm privirea in vecinătatea Stelei Polare. Lângă castelul de
tineşte vorbind, suntem datori Sora dsale, profesoară de m a­ hodinească! taină, pe lângă care trec plutaşii veacului. Un căruţaş străbate
să păstrăm dai viaţa unui om. tem atici la Deva, a cheltuit un EUGEN EVU tim pul in vârful unei căruţe cu saci de grâu. Merge liniştit, parcă
visând că moara din preajmă macină aur. Sau poate macină
V W .V /A W .V S W V .-.-.'.V W .S -.W .'.W A V .S V /.’.W W .'.W W .V W .V A V W .V .V .S W .W A W .W .^
istorie. O istorie a zeilor altor vremi. Măeinişul vântului devine
din zi in zi. m ult mai scump. Şi borangicul de mireasă poartă i
Ce f ie tinerii de la Primărie stropul de rouă. Sara pe deal, se destramă in m ii şi m ii de firi­
m ituri. De oglinzi netede şi liniştite, in care, se perindă chipuri
de frumoase Veronici. Numele său, este sunet de clopot. Legendă
(Urmare din pag. 1) fost şi ea în atenţia primăriei, bil m unicipalităţii, neatragerea
astfel că plata ajutorului social altor surse de finanţare pentru cc tresare in culori de Voroneţ. La margini de codru. La margini
de ape. La margini de dor. Clipa se-ntoarce din plaiuri albastre.
gazelor naturale la 216 familii pe 1996 s-a făcut integral. La construcţia de locuinţe, din ace­ Ne surprinde cu bătaia de aripi. Cu povara speranţei. A nuan-
din cartierul Viile Noi şi 367 fa­ Cantina de ajutor social iau m a­ laşi motiv nefinalizându-se nici i ţelor c° se rotesc sub târziul sărutului. A setei de zare şi de
milii din cartierul Ceangăi. S-a sa 250 de persoane, urm ând ca lucrările începute Ia blocul 26, * luminişuri albe. „Cum mângâie dulce, alină uşor“. El este dansul
am enajat o nouă parcare publi­ în acest an să se suplimenteze organizare deficitară în dome­ marilor iubiri. Comoara din care se dobândesc cântecele de dor.
că în centrul mun cipiului şi au cu încă 50 de locuri. Dc sărbă­ niul gospodăriri şi a serviciilor Beţia sufletului cuprinde o nouă dimensiune. ■ Cea a m aldărului
fost aprobate mai m ulte parcări tori s-au oferit daruri unor case publice, datorate în primul rând | de vise. Din m irajul singurătăţii dezlegăm mai uşor sensul ispitei
publice în cartiere. Reţeaua de copii şi unor şcoli. Tot o rea­ unui sistem învechit de lucru. ) şi al râsului. Ruinele se vindecă cu floarea ■ de tei. Cu lumina
stradală a fost şi ca îm bunătă­ lizare este şi aceea că s-a reu­ Nu s-a reuşit nici finalizarea \ Luceafărului. Cu târzia frunză. Mereu eternă.
ţită, iar DN 7 a fost reabilitat şit transferarea R.A.G.C.L. De­ discuţiilor cu C.E.C.-ul deoarece
pe toată porţiunea aparţinătoa­ va din subordinea Consiliului ju­ trebuiau concesionate unele te­ MIRON Ţ1C
re municipiului. Pe arterele prin­ deţean în aceea a Consiliului renuri pentru ca acesta să poa­ I
cipale s-au m ontat coşuri de gu­ local. tă construi locuinţe destinate ti­
noi metalice, iar ilum inatul pu­ La sugestia ziarului nostru, au nerilor căsătoriţi.
blic s-a îm bunătăţit prin m on­ fost am intite şi principalele ne­ Sperăm însă că aceste 200 dc
tarea de becuri şi extinderea re­ reuşite ale celor 200 de zile. Prin­ zile de Contract, odată derulate, O mamă care cere iertare
ţelei electrice. în transportul u r­ tre primele, dl prim ar am inteş­ nu vor încetini preocuparea şi
ban s-au achiziţionat două au­ te Pe aceea că nu s-a reuşit tre­ interesul pentru „griiilc cetăţii"
tobuze şi s-au ream enaiat două cerea comunei Mintia în subor­ — cum ne-am obişnuit â spune, pentru fiul ei...
staţii de autobuze („Opera" şi dinea prim ăriei Deva, fapt ec pentru rezolvarea cât mai promp­
„Mioriţa"). Asistenţa socială a ar fi adus un venit considera­ tă a lor.
(Urm are din pag. 1) datorită comportării şi isprăvi-,
lor pe care ie făcea. Totuşi, cei
din jur, au încercat să-l ajute,
NOROCUL SURÂDE DOAR CELOR BOGAŢI e adevărat, dar eu îl iert, e co­ angajându-1 ca muncitor pe un
pilul meu. N-o să mai facă aşa
ceva vă asigur eu. Vă rog ier- şantier, dar acesta a întors ne-;
(urm are din pag. I) ceva proprietarului, după care cretă, care, la apariţia noastră taţi-1". păsător spatele muncii şi oa­
ieşi afară şi îi făcu un semn cu se deschise brusc. Era uşa unui Ce e mai dureros decât să menilor de bună credinţă.
şina luxoasă, ce alerga în goa­ mâna bărbatului de lângă mine. cazinou secret ce era ştiută nu­ vezi o mamă plângând, implo­ S-a întors în satul său natal,
nă pe străzile lum inate de săr­ L-am urm ărit cu atenţie până mai de m arii jucători ai jocu­ rând iertare pentru feciorul său, dar în loc de muncă trăia ca
bătoare. la colţul restaurantului, unde rilor de noroc. Deseori şi po­ pentru că ea l-a crescut cu atâ­ un parazit, cheltuind din veni­
M aşina a fost oprită în faţa era o barcă rezemată de perete. liţiştii erau văzuţi prin preajm a ta greutate şi care aşteaptă cu turile modeste ale mamei sale.
unui restaurant luxos, unde aş­ După ce privi discret in stânga acelei uşi, după care dispăreau capul plecat hotărârea oameni­ Tatăl său murise intr-un acci­
teptau băieţii în costum negru şi dreapta ne şo p ti:,,veniţi mai fără urmă. Totu] era bine gân­ lor legii. dent când avea el şase ani, iar
şi papion, pentru a parca auto­ repede". Spre m area moa uimire dit... I Răscolesc încă o dată tot do­ mama cu greu i-a putut face
mobilele. Unul dintre aceştia, în clipa urm ătoare aveam să des­ Am intrat intr-un hol mic, du ­ sarul lui N.V. faţă acestui băiat înrăit. Nu de
intră în restaurant şi-i spuse copăr în spatele bărcii o uşă se- pă care am urcat nişte scări de Are doar 19 ani. O vârstă la puţine ori, mama îşi îm brăţişa
lemn ce scârţâiau sub greutatea care cei mai mulţi de seama în pumnii strânşi lacrim ile şi
paşilor. obida sufletului rănit de purta­
Camera în care intrasem era Ini şi-au făcut un rost în viaţă, rea nesocotită a fiului său. Dar,
mare şi luxoasă. Am luat loc pe au term inat o şcoală, au c'^ja undeva în tainele ascunse ale
o meserie, lucrează şi îşi câşti-
nişte fotolii confortabile, am inimii sale. ea mai păstra un
fost serviţi cu cafea şi sucuri 1 gă singuri existenţa, alţii işi ur­ dram de speranţe, o fărâm ă de
mează cursurile la diferite fa­
încredere în fiul său.
Sucursala judeţeană din fructe exotice. Cel pe care cultăţi. El a fugit de şcoală, de , Dar iată, insă că într-o zi el
d însoţeam, intră în joc. Se în­
cepea de la suma de 1 000 de muncă, preferând prieteni deo­ a depăşit orice limită, orice simţ
cheaţi, care işi petreceau tim ­
Hunedoara-Deva dolari. Printre cei douăzeci de pul în nopţile albe, în baruri şi al omeniei şi speranţă a mamei
bărbaţi se găseau şi două femei
sale. In sat se pregătea o nun­
A pus in circulaţie, prin unităţile sale din judeţul din înalta societate, cu părul a- discoteci. Aşa se face că la pu- tă, la care fusese invitat şi fe­
cu îmbrăcă­ I ţin tim p după ce a fost exm a­
ranjat, machiate,
Hunedoara, CARNETELE DE DEPUNERE la purtător, minte cum părată de la marile triculat dintr-o şcoală profesiona- ciorul ei. Acesta îi ceruse 100 000
Ici pentru cheltuială. Mama în­
cu plata lunară a dobânzii. case de modă ale Europei... (Va I lă cu menţiunea de a nu mai fi să nu a avut de unde sâ-i dea
Carnetele de depunere sunt instrumente de economi­ urma). i înscris la nici o şcoală, aceasta pentru moment. (Va urma).
sire la purtător, emise pe valori nominale de 100 000 lei,
500 000 lei. 1 000 000 lei şi 3 000 000 lei. i «na* m o wm m > «nai ■
Carnetele de depunere au un număr de 24 taloane
nează doar sumele vărsate la
destinate achitării lunare a dobânzilor pentru durata a CINE ARE DREPTATE buget de către producătorii de
2 ani. bunuri. Despre stat şi bani —
Scadenţa unui carnet este de 2 ani. ca marfă, ne vom permite să
Dobânzile anuale se stabilesc, şi comunică lunar de (Urmare din pag. I) să scriu într-un articol ulterior. discutăm altădată.
Ne interesează acum situaţia
C.E.C. Plata dobânzilor cuvenite posesorilor de carnete tia fac parte cetăţeni din cele celor care trăiesc din salariu, dar Care este zestrea m oştenită de
de depunere se face incepând cu ziua următoare aceleia mai diverse categorii sociale. mai ales ne interesează dacă actuala putere ? O economie In
in care s-a implinit termenul de 30 de zile calendaristi­ Prim a observaţie de bun simţ există o altă soluţie în afara ce­ derută, cu un produs intern brut
mai mult decât sărac, dacă ii ra­
ar fi aceea că este totuşi pre­
ce de la vânzarea propriu-zisă. m atur să îţi manifeşti nem ul­ lei avansate de guvernanţii abia portăm „pe cap de locuitor” şi o
instalaţi in fotoliile lor comode.
Carnetele de depunere se pot răscumpăra oricând, ţum irea faţă de actualii guver­ Pentru a putea să ne formăm datorie internă şi externă uria-,
după data vânzării. Pentru perioade mai mici de o lună nanţi pentru simplul motiv că o opinie, ar fi necesar să notăm şă. cu tendinţe de creştere evi­
nu se acordă dobândă. aceştia abia au evaluat gestiu- " categoriile de salariaţi şi surse­ dentă. în acelaşi tim p este ştiut
Răscumpărarea carnetelor de depunere şi achitarea nea. Şi se pare eă au evaluat-o le salariului lor. Prim a catego­ eă cca 55 la sută din produsul
dobânzilor se face numai la unitatea C.E.C. care le-a pus în profunzime. Şi nu trebuie ui­ rie de salariaţi sunt cei din sfe­ intern brut este realizat de dosii
15 la sută din economie (este
tat că nivelul nostru de trai este
ra producţiei şi ai serviciilor. A
în vânzare. __ rezultatul guvernărilor anterioa­ doua m are categorie face parte vorba de societăţile comerciale
re. din categoria „bugetarilor": cu capital privat), iar restul de
A doua observaţie, tot de bun funcţionari publici, arm ată, po­ cca 45 la sută din produsul in­
FJVU-ui, cea mai periculoasă simţ, este faptul că cei care au liţie, Învăţăm ânt, sănătate etc. tern brut este realizat, atenţie !,
salariaţi
Prim a categorie de
de restul de 85 la sută din so-,
votat cu actuala putere şi sunt
nem ulţum iţi au două motive sunt cei care „tac bani", sau ar cietăţile comerciale, respectiv,
organizaţie pentru a fi necruţători : pe de trebui să „facă bani". Spun că de cele cu capital de stat.
„fac bani", pentru că banii nu
o parte se văd mai săraci, ca
urm are a valului de scumpiri, sunt altceva decât reprezentarea Cu alte cuvinte, banii — In
(Urm are din pag. 1) rârea celor aflaţi în spatele m a­ iar pe de altă parte unele pro­ în moneda naţională a produse­ proporţie de peste 55 la sută,
fiei, de a declanşa, la comandă, misiuni electorale sunt am ânate. lor, bunurilor şi serviciilor rea­ sunt realizaţi de num ai 15 ia
puternică a capitalurilor cu sco­ mai ales în ţările — solicitante Guvernanţii, care cunosc ne­ lizate de aceştia. sută din salariaţii din sfera pro­
pul expres de a monopoliza pie­ de îm prum uturi, crah-uri, de _a m ulţum irile, anunţă însă un an A doua categorie de salariaţi ducţiei şi serviciilor. Paradoxal,
ţele monetare, de m ărfuri şi a stabiliza preţurile (prin infuzia greu. Şi va fi un an greu pen­ nu „fac bani", dar sunt indis­ deşi ei fac cel mai m ulţi bani,
dc
dieta diferite conflicte în zone­ biiiza v a lu tă!), dc a converti- tru m area m ajoritate a cetăţe­ pensabili in orice societate bine nu au cele mai m ari salarii.
moneda naţională a a-
le de influenţă. în sistemul FMI cestei ţări şi de a lărgi expan­ nilor. Excepţie vor face ţăranii organizată. Ei trăiesc din banii Dar despre rolul şi rostul a-
au fost atraşi logicieni, m ilitari, siunea com erţului mondial (bine­ proprietari de păm ânt. De ce ? vărsaţi la bugetul Statului de cestor producători de bani, car#,
bancheri, politicieni etc. în m a­ înţeles, cu surplusul de produse Pentru simplul motiv că ei nu prim a categorie de salariaţi. aşa cum am spus sunt sărac!
joritate aceştia sunt evrei. Fără occidentale). In cele ce vor u r­ stau cu m âna întinsă la patronat, Se poate lesne observa că Sta­ (încă !), în viitorul economiei
riscul de a greşi putem conchi­ ma ne ocupăm, pe scurt, de ac­ fie că este vorba de particulari, tul, aşa cum este acesta perceput noastre vom vorbi în num ărul
de că FMI-ul a devenit în scurt tivitatea subterană a FMI-ului, fie că este vorba de Stat. Dar de m ulţi cetăţeni, nu face şi nu viitor. Cu îngăduinţa redacţiei
timp, un „aisberg". Ce vede o- adică de partea nevăzută a ais­ despre ţărani îmi voi permite poate face bani. Statul gestio­ şl a Dvs stim aţi cititori.
nml de rând, azi, la suprafaţă ? bergului, despre influenţa sa ne­
t i „filantropie", hotă­ fastă asupra României. (Va urma)