Page 2 - Calauza_1997_358
P. 2

O  mama  care  cere  iertare                                     Mesageri

                              oentru  fiul  ei...                                                                m a r t o r ]                  Măriei a

                     (urm are  din  nr.  356)  cu  ce  a  făcut  şi  în  furia  oarbă  a   eulturali                                          şi  caprele
                                               nebuniei  a  dat  foc  grajdului  şi
                  Rămăsese  în  casă  fără  bani,   câtorva  anexe  gospodăreşti,  apoi
                întrucât  din  câştigul  ei  destul   cu  nepăsare  privea  de  la  dis­  La  sfârşitul  săptăm ânii  trecu­  Maneta  a  traversat  copilăria  cât  şi  c  parte  din  aMfscenfQ.
                de  mic,  trebuia  să  întreţină  pe   tanţă  cu  ţigara  în  colţul  gurii,   te,  o  delegaţie  cultural-artistieă   fără  a  se  bucura  de  ce  şi-ar  fi  dorit.  Haine  cum  vedea  că  ?
                uual  său  de  Î4  ani  şi  bolnav  la   vâlvătaia  pe  care  vecinii  alertaţi   a  judeţului  Hunedoara  a  parti­  alte  fete  de  seama  ei.  Libertate  de  a  se  distra  De  a  se  jnea,  Ca
                pat.  dar  şi  pe  feciorul  său  de   de  strigătele  disperate  ale  m a­  cipat  la  M anifestările  organiza­  şi  imposibilitatea  de  a  evada  din  austeritatea  tatălui.  DM  alee.
                                                                              te  în  cinstea  zilei  de  naştere  a
                numai  19  ani,  sănătos  şi  In  pu­  mei,  încercau  s-o  potolească  şi                    N-a  avut  parte  de  ceea  ce  se  spune  că  unii  copii  sunt  ţin«ţi  „pe
                tere,  care  se  credea  un  mare   să-i  dea  ajutor.        m arelui  poet  Mihai  Eminescu,   palme".  Fără  a  fi  puşi  la  treaba  din  gospodărie.  Marieta  a  fost
                Don-Juan,  nepunând  m âna  pe   Poate  mai  există  m ulte  exem­  la  NOVO  SELO  (Satul  Nou)  din   crescută  in  spiritul  muncii.  Al  efortului;  Timp  liber,  pentru  ea,
                                                                              Iugoslavia.  Delegaţia  a  cuprins
                un  pai  să-l  mute  dintr-un  loc  in   plare  care  îşi  agresează  părinţii   un  grup  folcloric,  scriitori,  zia­  n-a  prea  existat.  Când  venea  de  la  şcoală,  îşi  schimba  uniforma
                altul.  Şi  cum  ora  plecării  la  nun­  şi  nu  le  apreciază  munca,  grija   rişti,  artişti  plastici,  oameni  de   cu  cea  de  gospodină.  După  ce  termina  cu  cele  gospodăreşti,  por­
                tă  se  apropia, iar tânărul nu avea   părintească.                                         \  nea  cu  caprele  la  păscut.  Acolo,  îşi  făcea  aproape  în  întregime
                nici  un  ban  în  buzunar,  îl  cu­  Vor  trece  însă  ani  şi  îşi  vor   cultură.  Astfel  că  locuitorii  din   temele  pentru  a  doua  zi  de  şcoală.  Cu  toate  acestea,  rezultatele
                prindea  tot  mai  tare  furia  şi   întem eia  şi  ei  o  familie,  vor  a-   Novo  Selo  au  avut  prilejul  să-i   \ la  învăţătură  erau  excelente,  Era  deasupra  tuturor.  Ci»  caprele
                m ânia  în  suflet.  La  insistenţele   vea  copii.  Nu  am  vrea  să  li  se   cunoască  printre   alţii  pe  dnii   s  la  păscut  a  mers  şi-n  ultimul  an  de  liceu.  Chiar  şi  când  şi-a
                fiului,  m ama  sa  merse  la  vecini   întâm ple  niciodată  ca  propriul   Ioan  Sicoe  şi  Pctrişor  Ciorobea,   dat  bacalaureatul,  n-a  fost  scutită  de  la  corvoadă.  Cu  o  zi  înain­
                                                                                          Inspectoratului  de  \
                să  îm prum ute  banii  ce  i  se  im ­  fiu  să-i  jignească,  să-i  lovească   din  partea   te  de  a  pleca  la  admitere  pentru  a  deveni  ingineră,  a  fost  tot  în
                punea  să-i   dea   tânărului.  Ve­  în  văzut  lumii,  să  nu  Ie  aprecie­  cultură,  dnele  Valeria  Sloian  şi   \ preajma  caprelor.  Credem  că  s-a  şi  despărţit  greu  de  animalele
                cinii  cunoscând  apucă.urile   tâ­  ze  munca,  aşa  cum  a  făcut-o  tâ­  Silvia  M atieş  din  partea  Biblio­  \  pe  care  tatăl  său  le  sporea  an  de  an.  Poate  unii  au  fost  neîncre­
                nărului  au  făcut  rost  şi  i-au  dat   nărul.              tecii  judeţene,  Eugen  Evu,  M aria­  zători  in  succesul  acestei  fete.  „Cum  să  reuşească  plecând  de  la
                45 000  lei  mamei.  N.V.  s-a  sim ­  Iată  de  ce  socotim  sientinţa   na  Pândaru,  Gligor  Haşa,  scri­  \ un  liceu  fără  renume  şi  fără  o  oră  de  consultaţii  la  un  profesor
                ţit  însă  foarte  jignit  c i  m ama  sa   pronunţată  de  oamenii  legii  la   itori,  Drăgan  Muntean,  M ariana   s  cu  rezonanţă  ?“.  Şi  mai  ales  că,  Marieta  a  trebuit  să  renunţe  la
                îi  puse  in  mână  prea  puţini  bani.   ani  grei  de  închisoare,  ca  justă,   Deac,   Ana  Banciu,   solişti  de   \  multe  pentru  a  corespunde  cerinţelor  tatălui.  Dar,  Marieta  s-a
                Purtat  de  duhul  răului  a  înce­  dar  mai  ales  omenească,  plini  de   muzică  populară.  întors  in  urbea  ei  cu  fruntea  sus.  A  luat  admiterea  şi  din  toam­
                put  să  o  îm proaşte  cu  cuvinte   înţelegere  pentru  ceea  ce  dorim   Prim irea  delegaţiei  rom âne  a   \  na  acelui  an  a  devenit  studentă.  Mai  târziu,  in  ograda  tatălui,
                grele,  apoi  s-o  lovească  în  cel   fiecare  dintre  noi,  fiinţei  care   fost  deosebit  de  călduroasă   şi   \  n-au  mai  fost  văzute  iedele.  După  ce  a  ajuns  ingineră,  Marieta
                mai  sălbatic  mod.  S-a  aruncat  a-   ne-a  dat  viaţă,  care  ne-a  cres­  cele   două  zile  de  vizită  s-au   a  rămas  în  capitală.  Şi-a  făcut  o  familie.  De  care,  într-o  vreme,
                supra  bătrânului  bolnav  şi  ne­  cut  şi  învăţat  să  muncim  şi  mai   transform at  repede  intr-o  ade­  ) o  despărţea  fericirea.  N-ar  fi  meritat  aceasta.  Ar  fi  trebuit  să
                putincios  care  încerca  să-l  po­  ales  ne-a  învăţat  să  iubim  şi  să   vărată  sărbătoare   a  rom ânilor   aibe  parte  de  dragoste.  De  venit  în  urbea  el  natală  a  venit  foarte
                tolească,  l-a  îm brâncit  nepăsă­  preţuim   oamenii.       din  zonă.                      rar.  Ce  ar  mai  putea  să  radă  ?  Casa,  Curtea  şt  poate  locurile  pe
                tor,  trântindu-1  la  păm ânt  şi  lo-                        Mai  întâi  a  fost  un  spectacol   unde  păştea  caprele  ?            MIRON ŢIC
                vindu-1.  N a  s-a  m ulţum it  numai         IOAN  JURA      folcloric  prezentat  de  Ansam­
                                                                              blul  „Getusa"  şi  soliştii  am intiţi,
                                                                              pe  scena  Casei  de  cultură.  A  fost   Românii  din  Banatul  sârbesc
                 Micuţa  Ana  Maria Bozan, are  cuvântul                      prezent  şi  ataşatul  cultural  al
                                                                              Ambasadei  române  de  la  Bel­     (Urmare din  pag-  I)    socotind  şi  aromânii.
                   Mă  numesc  ADELINA  MARIA  BOZAN,  şi  sunt  elevă  în  clasa   grad,  dl  Marcel  Fulea.  Sala  ar­                     Am  aflat  că  M untenegru  fier*
                a  treia.  A tât  eu,  cât  şi  m ama  mea  MARIA  BOZAN,  suntem  cititoa­  hiplină  a  vibrat  cu  m ari  emoţii   moarte.  Ei  sunt  împământeniţi,   be  să  se  rupă  de  R.F.S.  Iugosla­
                re  fidele  ale  săptăm ânalului  „CALAUZA".   Doresc  ca  prin  acest   şi  bucurie  la  ceea  ce  se  desfă­  aşezaţi,  paşnici,  bogaţi  şi  cetă­  via,  iar  cum  ştim,  şi  albanezii
                ziar,  să  transm it  de  aici  din  oraşul  reşedinţă  de  judeţ,  din  Deva.   şura  pe  scenă.  A  urm at  apoi  o   ţeni  de  frunte.  Desigur,  nici  Mi-   din  Kosovo  cer  autonomie.  Ro­
                tuturor  copiilor,  părinţilor  acestora,  dascălilor  noştri  şi  cunoscuţi­  seară  festivă   prelungită  până   ioşevicl  nu-i  încântă,  dar  ci  nr   mânii  din  nordul  Serbiei  ar  ră­
                lor,  acum  In  prim a  lună  a  anului  în  care  nu  de  m ult  am   debutat,   târziu  în  noapte,  unde  au  petre­  vrea  democraţie  reală  şi  repre­  mâne,  în  cazul  răsturnării   lui
                SANATATE,  BUCURIE,  FERICIRE  ŞI  ÎNDEPLINIREA  TUTUROR      cut  deopotrivă,  oaspeţi  şi  gazde.  zentanţi  rom âni  în  parlament,   Miloşevici,  destul  de  nesiguri  ca
                DORINŢELOR.  Aceleaşi  gânduri,  pornite  din  inimă  de  copil  şi  pen­  Cea  de-a  doua  zi   a  cuprins   precum  şi  consilieri  locali,  dar   viitor.
                tru   colectivul  redacţional  al  „Călăuzei".                pentru  început  o  întâlnire  a  e-   Urnşkovici  pare  m ult  mai  dur   Romancier  de  o  luciditate  cru­
                                                                              levilor  de  la  şcoala  m ixtă  din   decât  actualul  preşedinte  comu­  dă,   evident   ultranaţionallstul
                                                                              localitate,  cu  scriitorii  hunedo-   n ist  Trebuie  ştiut  că  mai  înspre   Draşliovici,  pretendent  la  preşe­
                     CINE  ARE  DREPTATE                                      reni.   Un  moment  deosebit  do   Pancevo,  în  Valea  Timocuhii  tră­  dinţia  Serbiei  răsculate,  pare  a
                                                                                                                                           fi  iminentul  pericol  de  mâine.
                                                                                                            iesc  câteva  sute  de  mii  de  ro­
                                                                              em oţionant  a  fost  inaugurarea
                f     (Urm are  din  pag.  I)  lată  de  stat),  este  enormă.  Vor­  Bibliotecii  de  carte  românească   mâni,  dacă  nu  chiar  un  milion,  Pentru  românii  din  Iugoslavia,
                                               ba  domnului  Ion  Iliescu:  „In  u-   „Ion  Budai  Deleanu",  din  localul                               -"1          j
                  —  să  lase  lucrurile  să  se  „a-   nele  tari  capitaliste  un  şomer  a-   Cancelariei  Consiliului  Comuni­
                şeze",  de  la  sine,  altfel  spus  să   re  un  venit  lunar  de,  3  ori  mai   tăţii  Românilor,  cu  ajutorul  li­  Poliţia  Sanitară  la  inundaţiile  din  zona  Bradului
                lase  economia  să-şi  urmeze  ca­  mare  decât  preşedintele  Româ­  nei  donaţii  de  carte  ce  cuprin­
                lea  naturală  de  dezvoltare.  Este   niei".  Deci  nici  această  soluţie  nu  |  dea  un  num ăr  de  peste  200(1  do   Venind  in  sprijinul  cadrelor  didactice  din  unităţile  şcolare  din
                o  cale  lungă,  im previzibilă  şi  nu   este  lucrativă  deşi  are  mulţi  a-   cărţi,  oferite  de  delegaţia  hu-   zona  Brad,  zonă  in  care  s-au  produs  inundaţii  ca  urm are  a  con­
                rezolvă  problem ele  sociale  în  ter­  depţi,  din  diferite  motive  şi  cu   nedoreană,  precum  şi  o  maşină   diţiilor  meteorologice  deosebite,  Laboratorul  de  Prom ovare  a  Să­
                men  scurt.                    cele  mai  surprinzătoare  argu­  de  scris  cu  caractere  româneşti.  nătăţii  şi  Educaţie  pentru  Sănătate  din  cadrul  Inspectoratului  de
                  —  să  se  încerce  o  „m ixtură"   mente.  Este  însă  tot  atât  de  a-   Pe  drum   de  seară,  oaspeţii  au   Poliţie  Sanitară  şi  Medicină  Preventivă  Hunedoara  —  Deva,  a  des­
                între  economia  controlată  de  stat   devărat  că,  în  ţările  capitaliste   părăsit  Satul  Nou,   lăsând   in   făşurat  în  perioada  6—10  ianuarie  1997,.  activităţi  educative  pentru
                şi  economia  particulară.  Aceas­  există  un  sector  mai  m are  sau   urmă,  în  mod  sigur,  inimi  de   sănătate.  Acestea  au  vizat  prevenirea  îmbolnăvirilor  prin  inform a­
                tă  posibilitate,  verificată  de  alt­  mai  mic  controlat  de  stat,  sec­  prieteni.     rea  elevilor  referitor  la :  bolile  transm isibile  cu  poartă  de  intrare
                fel  pe  pielea  noastră  timp  de  7   tor  însă  într-un  procent  nesem­                  digestivă,  igiena  individuală  şi  colectivă,  noţiuni  generale  despre
                ani  ridică  unele  probleme.  Ast­  nificativ  în  cadrul  economiei  res­  MARIANA  PANDARU  tuberculoză.
                fel,  se  ştie  că  statul  este  un  foar­  pective.                                       i m m  umm m m  sm a m m  m m  mma n o  m
                te  slab  adm inistrator.  Dovada  es­  Un  lucru  este  cert:  în  spatele                                                mandantului  Mişcării  Legionare,
                te  uşor  de  făcut.  Chiar  din  a-   acestei  politici  se  ascunde  lup­  REBELIUNEA L E G IO N A R Ă                   IIoria  Sima.
                portul  la  produsul  intern  brut   ta  pentru  putere.                                                                     Le-am  ascultai  in  satul  nostru
                se  poate  observa  că  cele  85  pro­  —  a  treia  posibilitate  este  po­                                               /laşii,  la  un  prieten  ce  avea  ra.
                cente  din  economie  controlate  de   litica  de  privatizare  rapidă  a  e-   (Urmare  din  pag.  1)  toană  ducăndu-m ă  la  redacţia   dio.  Ani  rămas  profund  im pre­
                stat  aduc  doar  cca  45  procente,   conomiei,  recapitalizarea  aceste­                   ziarului  „Curentul",  foarte  apro­  sionat  încât  n-am  putut  scoate
                iar  cele  15  procente  din  econo­  ia  şi  retehnologizarea  ei.  Pentru   plecat  şi  am  ajuns  tot  în  tăcere   piată.  La  secretariat  am  dat  pes­  un  cuvânt.  Am  m ulţum it  dar  am
                mie  controlată  de  persoane  par­  reaiizarea  acestei  politici,  cu  re­  şi  foarte  posomorâţi.  Se  repeta   te:  RADU  TUDORAN,  GIIEOK -   şi  plecat.  Prietenul  a  sim ţit  m âh­
                ticulare  aduc  cca  55  procente.  Pe   zultate  benefice  (vezi  Ungaria.   cam  aceeaşi  situaţie  cu  coloana,   GHE  TUTOVEANU   şi  AUREL   nirea  mea,  întrerupând  vizita  şi
                plan  mondial,  diferenţa  dintre   Cehia!)  este  însă  nevoie  de  voin­  în  sensul  că  nimeni  nu-i  dădea   TITA.  Imi  fac  datoria  şi  rela­  m-a  condus  până  ia  poartă,  in­
                economia  de  tip  capitalist  şi  e-   ţa  politică,  bani  şi  puţină  răbda­  nici  o  atenţie.  Mă  aflam  aproape   tez  cele  constatate.  sistând  cu  întrebarea;  „Tu  ce  ai
                conomia  de  tip  socialist  (contro­  re.                    de  partea  centrală,  prin  care  in­  A  fost  suficient  să  evoc  sce­  do  spus ?“.  I-am  răspuns :  „Dra­
                                                                              trau  şi  ieşeau  maşinile,  dar  de   na   cu   soldatul  sechestrat,  că   gul  meu,  nu  pot  să-ţi  răspund
                                                                              la  birouri  nu  apărea  nimic.  Radu   Tudoran   să  obiecteze:   decât  printr-un  proverb:   Două
                  FMl-u!,  cea  mai  periculoasă                              6—7  seara.  Deodată  în  stânga   „Fugi  domnule  de-aici,  că  asta   săbii  iutr-o  teacă  nu  pot  intra“.
                                                                                Se  întunecase,  deci  sc  făcuse
                                                                                                             înseam nă  rebeliune!".  Eu  am  re­
                                                                                                                                           Mi-am  luat  rănias  bun  şi  am   ple­
                                                                                                             plicat:  „Eu  îmi  fac  datoria  să
                                   organizaţie                                noastră,  dinspre  Cheiul  Dâmbo-   depun  cele  constatate,  fără  să   cat.  Ştiindu-1  sim patizant  al  vre­
                                                                              viţei,  apare  o  coloană  de  fum,
                                                                                                                                           mii,  am  evitat  discuţia.
                                                                              apoi  nişte  flăcări.  Din  om  în  om,   ştiu  ce  a  fost*1.  Cred  c-a  înţeles  că  cele  două
                      (Urmare  din  pag.  I)   bani  înghiţiţi  de  băncile  elveţie­  fiindcă  nu  eram   prea  departe,   îm plinindu-m i  datoria  am  ple­  săbii  erau  cei  doi  conducători,
                                               ne.  Criza  din  ex-Iugoslavia  a   s-a  comunicat  că  s-a  dat  foc   cat  la  „Căminul  Constantin  Va-   amândoi  ambiţioşi  şi  fermi,  în-
                cunde  un  interes  feroce,  ostil  po­  avut,  şi  ea,  co-autor  FMI-ul.  De­  unui  tanc  în  care  era  un  soldat   siliu  Bolnavu”,  unde  locuiam.  trucat  proverbul  românesc   s-a
                                                                              ce  a  refuzat  să  părăsească  tan­
                porului  român.  Banca  Mondială   zastrul  economic  din  România                            După  depăşirea  durerosului  e-   confirmat  deplin,  prin  evenimen­
                (BIRD-ul),  de' asemenea,  este  ra­  (ce  a  urm at)  anului  1989,  poar­  cul  sechestrat  de  legionari.  veniment,  mi-am  adus  am inte   tul  Rebeliunii.
                cordată  la  Principiile  Fondului.   tă,  şi  el,  am prenta  „mărinimiei"   Auzind  acestea,  mi-am  dat  sea­  de  noaptea  de  Anul  Nou  1911,   ☆
                Este  momentul  să  avansăm  teza:   FMI,  chiar  dacă,  pentru  moment,   ma  că  sc  petrece  ceva  deosebit   când  s-au  ţinut  istoricele  cuvân­  Fragm ent  din  „Istoria  critică
                Revoluţia  Română  a  fost  condu­  „organizaţia  mafiotă",  a  fost  ţi­  de  grav  şi  am  început  puţin  câ­  tări  ale  Conducătorului  Statului,   a  Mişcării  Legionare",  în  pregă­
                să  din  um bră-şi  printr-un  tenta­  nută  departe  de  Palatul  Victo­  te  puţin  să,  mă  retrag  din  co-  generalul  Ion  Antonescu  şi  Co­  tire  pentru  editare.
                cul  al  FMI I  In  apărarea  acestei   riei.  Acesta  este  FMI-ul  despre
                teze  dispunem  de  m ulte  dovezi,   care,  deocamdată,  puternicii  zi­  (urm are  din  pag.  I)
                pe  care  le  vom  publica,  in  vii­  lei  nu  suflă  o  vorbă.  A  te  îm­                 Pro  şi  contra  Nicolae  Ceauşescu
                toarele  noastre  relatări  despre   potrivi  accesului  FMI  în  Româ­  stat,  din  cadrul  ţărilor  socialis­
                Istoria  secretă  a  fondurilor  c-   nia,  este  un  risc,  a-1  ţine  Ia  dis­  te,  care  s-a  opus  cu  hotărâre  in­  mea  lui,  oricine  găsea  un  loc   veşte  încălzirea  locuinţelor
                vreieşti,  în  care  vom  dezvălui   tanţă  e  un  dezastru.  Atunci?!   vadării  Cehoslovaciei  din  1968   muncă,   deci,  practic,  nu  exis­  timpui  sezonului  rece.
                „mitul"  RAT-LINE-ului  (Filiera   într-o  altă  corespondenţă   vom   şi  a  spus  răspicat  că  România   tau  şomeri.     La  acestea  se  adaugă,  după  pă-
                Şobolanului)  în  care  FMI-ul  ne   propune  unele  soluţii  de  „ma­  nu  va  participa  la  această  acţiu­              rerea  mea,  adm iterea  de  către
                apare  ca  un  „dirijor"  a  mulţi  riaj".                                                    Sunt  absolut  convins  că,  în  vii­  N.  CEAUŞESCU  ca  soţia  dânsu-
                                                                              ne!  De  asemenea,  nu  a  permis   torii  cinci  sute  de  ani,  nu  se  va
                                                                              trupelor   aliate   să   efectueze   construi  cât  s-a  construit  în  nu­  lui,  ELENA  CEAUŞESCU,  să  se
                                                                                                                                            amestece  în  conducerea  ţării,  ea
                            JUDECĂTORIA DIN  HUNEDOARA                        m anevre  pe  teritoriul  României.  mai  25  de  ani.       devenind,  curând,  principalul fae.
                                                                                                              Părţile  negative  sunt,  pe  scurt,
                      (Urm are  din  pag.  1)   lor  existente  Pe  rol.  Mă  gân­  In  fine,  în  timpul  cât  a  fost   urm ătoarele:  conducerea  dictato-   tor  de  decizie.  Sunt  absolut  con­
                                               desc  la  păstrarea  unor  raporturi   conducător  al  ţării  noastre,  cir­                 vins  că,  dacă  ELENA  CEAUŞES-
                punctez   faptul  că,  în  oraşul  de                         ca  25  de  ani,  s-a  construit,  pe   rială;  m ăsurile  represive   luate   GU  nu  s-ar  fi  am estecat  In  tre­
                pe  Cerna,  se  găseşte  o  instanţă   cât  maj  bune  cu  toate  organis­                   îm potriva  tuturor  celor  care  ti­
                cu  tradiţie  şi  un  personal  de  o   mele  care  concură  la  înfăptuirea   tot  întinsul  României,  un  num ăr   veau,  poate,  o  altă  părere;  ne-   burile  statului,  nivelul  de  traî
                                                                              extraordinar  de  m are  de  blocuri,
                probitate  profesională  dosebită.   actului  de  justiţie.   cuprinzând  locuinţe,  precum  şi   acordarea  celor  mai  elem entare   al  cetăţenilor  ar  fi  fost  cu  m ult
                                                                                                                                            mai  ridicat,  ea  fiind  iniţiatorul
                Personal  doresc,  ca  de  altfel  şi   —  Vă  m ulţum im   pentru  scur­                    drepturi  ale  om ului;  slaba  apro­  tutUFOţ  m ăsurilor  aberante  care
                colegii  mei  de  aici  de  la  Hune­  tul  dialog  oferit,  săptăm ânalul   numeroase  clădiri  pentru  un  m a­  vizionare  cu  alim entele  necesaro   au  dus  Ia  înfom etarea  popula­
                doara,  creşterea  în  continuare  a    „Călăuza",  urându-vă  cu  since­  re  num ăr  de  întreprinderi,  asi-             ţiei.  Ea  a  fost  cu  alte  cuvinte,
                calităţii  actului  de  justiţie  şi  a   o-   ritate,  m ult  succes  şi  cale  nete­  gurându-se  astfel,  locuri  de  m un­  populaţiei;   im punerea  unui  re­  „capul  răutăţ ilor   '
                p erativ h iţii  soluţionării   eazuri-  dă  drum ului  pe  care  aţi  pornit.  că  pentru  toţi  locuitorii.  Pe  vre-  gim  prea  strict  în  ceea  ce  pri­
   1   2   3   4   5   6   7