Page 5 - Calauza_1997_358

Să p tă m â n a l independent a fla t în slujba a tutu ■>> c£ i h i* O j*..

( DE LA PROTECŢIA CONSUMATORILOR ) O viaţă istorică a secolului XX

3. PRIMA AMINTIRE ţii m -a tot dus în „casa m are", re erau două bătrâne, una sîZfe
LA UN AN ŞI 10 LUNI unde zăcea tata şi mi-1 arăta. In buţă şl alta voluminoasă, a c&*
In cursul anului 1996, Inspec­ casate, datorită organelor Jude­ ziua înm orm ântării şl In tim pul
toratul de protecţia consum atoru­ cătoreşti este de 9500 mii lei. Al doilea an al vieţii a fost slujbei religioase, de asemenea ro r imagini le-am şi reţinut. R*
lui a efectuat controale la 1112 N um ărul agenţilor economici dram atio pentru fam ilie şi cu am fost dus să-l m ai văd pe ta­ rau străbunicile M aria si Ver®<r
agenţi economici din care 23 la la care s-a dispus m ăsura de sis­ consecinţe decisive pentru căi­ ta. Şi totuşi nu l-am reţinut ca nica, mamele bunici] şi a bunfrgj
-Uţil publice. tare tem porară a fabricaţiei, im ­ le vieţii mele. figură şl nici n-am păstrat im a- cuiul după mamă. Am bele făceattf;
V aloarea totală a am enzilor a- portului sau prestării serviciului A rm istiţiul victoriei din 11 no­ lum ânări din ceară. Imagine®!
plicate a fost de 92 795 mii lei din au fost 51. iem brie 1918 l-a prins pe tata m i-a răm as foarte clară. Una di®
care agenţi economici de stat Au fost prim ite de la consu­ undeva pe frontul Galiţiei. A a- ele răsucea nişte fire de buro-j
bac, confecţiona fitilul, alta veişi
104 000 m ii lei. V aloarea am enzi­ m atori un num ăr de 267 de se­ juns acasă un cadavru viu. Din- VICTOR ISAG — nea cu ceara înm uiată, întinsă#!
lor aplicate în conform itate cu sizări şi reclamaţii. tr-o fotografie de spital, apărea CONFESIUNI înfăşură fitilul şi apoi, prin fre«r
O.G. nr. 21/1992 şi Legea 98/ Acţiunile de inform are a con­ cu pansam ent la cap, dar după carea în palme, dădea form a ltw„
1994 a fost de 66 245 m ii lei. sum atorilor prin m ass-media au spusele mamei, a m urit din cau­ m ânării. Ceea ce explică reţinere®’
A m enzile neîncasate, transm ise fost 220. za unor cangrene, provenite din ginea vreunui contact cu tata sau scenei este faptul că am răm aşi
la organele financiare pentru e- Oficiul Judeţean pentru îngheţuri la picioare. A mai trăit vreo scenă din cele năzuite de m ult în faţa cuptorului, fiin d c ă
xecutare silită sunt de 6000 mii Protecţia Consumatorilor luni de zile nemişcat din pat şi mama. Ceea ce am reţinut şi con­ m -a interesat sau m -a am uzat
lei, iar valoarea am enzilor neîn­ Dir. adj. ing. TOMA MIIIAI, a m urit la începutul lunii noiem­ stituie cea mai veche am intire, cum apărea lum ânarea a tâ rn a t^
brie 1919. Decesul fiind datorat m ama a identificat-o ca fiind din şi cum se zbătea ca un şarpe di®
frontului, mama a prim it drep­ ajunul înm orm ântării. Păstrez i- răsucirea ei în palm ele unei®
Mulţumiri aduse bravilor pompieri turile de pensie, ca văduvă de maginea de copil mic, agitându- din bunici. Mama ml-a spus c&
război, iar noi copiii am fost de­
mă prin casă, unde se întâm pla
claraţi orfani de război. ceva neobişnuit, căutând-o pe exact aşa s-au întâm plat lucra-
rile în ziua prem ergătoare înmor­
Din partea dom nului N. NENULESGtJ, din Cimpa, am prim it Prim a am intire interesantă mama, care era de nevăzut. In m ântării tatălui meu.
o scrisoare la redacţie, în care în cuvinte frum oase elogia compania psihologic, o am reţinută de la aceste condiţii mă văd stând în După această am intire, urm ea­
de pom pieri din m unicipiul Petroşani, care, chiar în noaptea de A- înm orm ântarea tatălui. Mama a faţa cuptorului, o încăpere m i­ ză perioada întunericului docu­
nul Nou a intervenit cu m ultă prom ptitudine pentru a stinge in- ţinut m ult să păstrez memoria că unde era o vatră de foc, un m entar de aproape doi ani de zi­
eendiul declanşat la BISERICA ADVENTIŞTILOR DE ZIUA A ŞAP­ tatălui: „să ştii şi tu că ai avut cuptor mai m are de pâine şi o le, din care eu nu-m i am intese
TEA. din acest oraş. Este evidenţiat în mod deosebit m aiorul CON­ tată" şi pe acest considerent, mi-a cuptoriţă, adică un cuptor mal nimic şi de nimeni din preajm a
STANTIN Mâ RZA. care după cum ne scrie domnul N. Nenulescu: spus mai târziu, că înaintea mor- mic. în faţa celor două euploa mea. (va urma)
„a ilustrat extraordinar de sugestiv, la stingerea acestui incendiu, WAW.ViW.WMV.V^AV.I.V.V,VA\V»W ^V.\SV. . . ,.V-.V,V., .VAVAV/A, Z.VJ,/,V.V., ,V.V,,,W
ce înseam nă exem plul personal al com andantului m ilitar". „Bunu­
rile m istuite de flăcări — se mai adaugă în scrisoare — valorează PETER ÂNORE - noua revelaţie a muzicii de dans
aproxim ativ 6 m ilioane lei, dar valoarea reală a imobilului, insta­
laţiilor şi m obilierului, este de două sute milioane lei. Toate acestea E născut în 27. 02. 1973 şi transform at astfel, dintr-o „Fa­ la o întâlnire cu idolul lor.
ar fi fost m istuite în scurt tim p de flăcări, dacă bravii pompieri nu nu i-a trebuit prea m ult pen­ tă misterioasă" — cum spune Lui PETER îi plac fetele In i­
ar fi intervenit atât de prom pt şi eficient". tru a ajunge pe locul I în to­ titlul piesei — într-o melodie moase, dar momentan este sin­
STELIAN DENA puri. Se pare că a fi tânăr, foarte cunoscută şi fredonată gur, după o despărţire de co­
frumos, cu voce plăcută şi a a- de toate fetele misterioase sau mun acord intre el şi GATHY
vea o melodie pe m ăsură, e tot nul (fosta prietenă), cauzată de dis­
ce trebuie pentru a deveni, pes­ tanţa care îi desparte, ea ră­
te noapte, star. Bineînţeles, pe m ânând în Australia, Cu sigu­
lângă asta mai trebuie şi şan­ ranţă că şi fetele îl iubesc, mai
sliM si& ssâ ă i sa de a putea apărea pe un post ales pentru muşchii lui. Petec
de televiziune, nu neapărat m ărturiseşte că-i face m are plă­
Ce trebuie să ştiţi foarte popular. dar de la vârsta de 10 ani a cere să-şi exerseze muşchii, în
PETER s-a născut la Londra,
Cam aşa au stat lucrurile in
fiecare dimineaţă efectuând 200
cazul „pachetului de muşchi", stat în Australia îm preună cu de abdomene.
despre fântâna dvs ? cum este denum it PETER AN- fraţii GIIRIS (33) — actualul muzicală, cu atât mai m ult cu
îi dorim succes in cariera sa
DRE. A apărut pe ecran, a cân­
manager şi DANNY (29), dar
tat, pe fondul unui videoclip de un timp stă din nou la Lon­ cât concurenţa este foarte m a­
(urm are din nr. 357) zolvat in 40 1 de apă şi am este­ superb şi visul a devenit rea­ dra, intr-un cartier elegant, pă­ re in acest domeniu.
cat cu apa fântânii, durata de litate. „Musterious Girl" s-a zit mereu de fani, care speră LOREDANA COSTEA
P entru a împiedica im purifi- contact 48 ore). d V D W .V W frtW W -W ftrtA flftW W W W W U W V W W W W i V .W .V .W .V .V .V .W A V J V ^ .W A W M W
carea apei se recomandă ca fie­ După trecerea perioadei de
care fântână să posede găleata contact, apa din fântână se eva­ Poşta „Câiâuza" 1
proprie şi aceasta să stea per­ cuează de mai m ulte ori până
Dl NECULAI ŞTEFAN, Deva:
m anent în fântână, atâta timp devine clară şi fără miros de Pentru a lăm uri problem a des­ £cniiMA club CELE ZECE
cât nu se extrage cu ea apă. clor.
Cel mai igienic sistem de extra­ Periodic, dar cel puţin odată pre care ne-aţi scris în sesiza­
gere este cel cu pompă, datori­ pe an, proprietarul va solicita a- rea pe care aţi adus-o personal Un mare stilist francez, PIE­ Aceasta lungeşte.
tă faptului că acest sistem îm ­ naliza apei din fântână. la redacţie, ne-am adresat doam­ RE BALM AIN , a avut întot­ — un truc pentm a lungi, \
piedică contactul cu apa din fân­ în cazul în care rezultatele de nei GRAŢIELA OANA, adm inis­ deauna în vedere şi femeile sunt nasturii plasaţi pe verti­
tână. laborator arată că apa nu este trator Ia Sucursala din munici­ mai plinuţe. De aceea, pentru cală, de sus până jos.
Uneori, se poate produce to­ potabilă se trece la înlăturarea piul Deva, a firm ei S.G. „Foto a le ajuta şă treacă de tot fe­ — întotdeauna decolteul să
tuşi im purificarea apei şi ca u r­ cauzelor care au produs im puri­ Miron", cu sediul în Bucureşti, lul de complexe, Ic-a pus la fie sub formă de V, fu ste le ,
m are a acestui fapt, se impune ficarea ei, dezinfecţia fântânii şi care ne-a spus : dispoziţie zece porunci, garan- lungi, iar mânecile trei-sferturi.
asanarea fântânii spre a aduce num ai după avizul IPSMP se „Preţul fotografiilor ce le tându-le celor ce le vor urma, Sunt cele trei elemente ce te l
apa la calităţile care îi conferă poate folosi apa din nou. executăm pentru persoanele ca­ succes deplin. avantajează cel mai mult. ■
potabilitate. In cazul unei suspiciuni asu­ re ne solicită, este fixat în func­ — nu te gândi mereu că eşti — decolteurile ovale sau pă­
M ăsurile care se impun în a- pra potabilităţii apei din fântâ­ ţie de contractul de colaborare grasă şi mai ales nu-ţi fă din trate şi mânecile mulate, nu
ceste situaţii sunt urm ătoarele: na proprie recomandăm popula­ cu firm a „Mitsubishi" şi este u- asta tot felul de complexe. În­ fac decât să sublinieze ba chiar
1. depistarea şi înlăturarea sur­ ţiei să se adreseze IPSM P sau nic pe întreaga ţară. Preţul re­ vaţă să te îmbraci şi poţi de­ să amplifice volumul trupului,
sei de poluare; dispensarului medical teritorial prezintă costul hârtiei fotografi­ veni o doamnă foarte apeti­ — sunt de preferat ■ materia­
2. recondiţionarea fântânii (mă­ pentru efectuarea recoltării pro­ ce, al tim brului emblematic şi santă. lele suple, mate şi nevaporoa-
suri adresate construcţiei şi pe­ belor de apă în condiţii de m a­ în procent foarte mic comisionul — caută întotdeauna ca li­ se. Jerseul nu-l alege niciodată.
rim etrului de protecţie); ximă competenţă. nostru pentru execuţia şi prelu­ nia umerilor să fie uşor mai El se mulează şi scoate în e- }
3. dezinfecţia fântânii. Fântânile publice ale localită­ crarea tehnică a fiecărei lucrări. largă. Asta te ajută să pari videnţă toate formele.
Se recom andă ca dezinfecţia ţilor rurale trebuie verificate lu­ Aş dori să mai adaug, că îm ­ mai slabă, mai ales dacă vei — întotdeauna cordoanele să I
fântânii să se facă cu consulta­ nar din punct de vedere chimic preună cu colaboratorii mei, am purta fustă dreaptă. fie subţiri şi in tonul rochiei,.
rea şi sprijinul tehnic al perso­ şi bacteriologic, responsabilitatea explicat deseori clienţilor că în — poartă mantouri ample, Cele late, scot în evidenţă toc- (
nalului sanitar din localitate. Se revenind dispensarului medical realitate fiecare dintre ei plă­ dar care să scadă spre tiv pen­ mai ceea ce nu doreşti.
pot folosi; clorura de var (câte teritorial şi prim ăriei. tesc, de exemplu, pentru pres­ tru că această linie lungeşte. — poartă cât mai des negru I
100 gr pentru fiecare m etru cub chim barea carnetului de şofer, — o grăsuţă să nu poarte sau culori închise şi evită pe j
de apă cu o durată de contact INSPECTORATUL DE POLIŢIE doar 2 fotografii, celelalte 4 po­ niciodată fustă amplă. Cea mai cut posibil bejul.
de 24 ore), var nestins (6 kg/mo SANITARA ŞI MEDICINA ze pe care le mai primesc în plus, avantajoasă este fusta dreaptă,
de apă, durata de contact fiind PREVENTIVA fiind oferite gratis de către noi". cu un pliu în spate sau în faţă. MIRIAM
24 ore) sau var stins (10 kg di­ HUNEDOARA — DEVA STELIAN DENA
f P rev en irea bolilor, am elio ra rea s i v in d eca rea lor
V " x io: ......
câte o linguriţă din cinci în cinci minu­ pâine proaspătă, cartofi prăjiţi, zarzava­ un puternic diuretic. El elim ină apa din
te, până se term ină. turi crude, fructe crude, carne grasă, peş­ ţesuturi şi micşorează depunerile de să­
T a r m a c i s t u C . c a s e i în gastritele cronice hiperacide şi ana- te sau ouă prăjite, untură, slănină, alua­ ruri din bilă. De asemenea el mai con­
cide este recom andat un regim dietetic, turi proaspete, condimente, m urături, dul­
ceaiuri şi apiterapie. Ga măsuri profilactice ceaţă. ţine şi vitaminele B 6, 0, E şi K, glucl- ,
G A S T R I T A se recomandă servirea meselor în linişte Dintre ceaiurile recomandate, cel mai de, ceară, bioxid de siliciu. Este cunos^
şi pe cât posibil la ore regulate, evitarea indicat este cel de sehinel. Se bea câte cut şi ca un bun calm ant în cistite cro­
Este o acţiune inflam atorie a stoma- alcoolului, a condimentelor, a tutunului, un sfert de cană înaintea fiecărei mese, nice şi metrite. Ceaiul din mătase de
};0i, ce evoluează de la acut spre cronic. şi a abuzului de medicamente iritante. în cu o jum ătate de oră. La fel se proce­ porumb se poate folosi şi in reum atism
tim pul mesei este bine să se m ănânce în­ dează şi cu ceaiul de şovârv, fierea pă­
Form a acută este întâlnită de obicei în m ântului sau ţintaură. Mierea se reco­ şi afecţiuni hepatice, obezitate, litiază
intoxicaţiile alim entare sau bolile infec- cet, mestecând bine. Nu se bea nici un m andă cea de munte, câte 150 g pe zi. renală.
ţioase sau alergice. Form a cronică se m a­ fel de lichid în tim pul mesei, ci numai
după ce s-a term inat de m âncat. Alim en­ deci 50 g înaintea fiecărei mese, cu ju­ Datorită vitaminei K, este recom andai
nifestă prin dureri în regiunea epigastrică, tele recom andate s u n t: cafea, ceai, su­ m ătate de oră. CERASUS a se folosi mai ales in menstrele nere»
accentuate după mese copioase, ce suni curi de fructe şi legume, pireu de car­
apoi urm ate de balonări, gust neplăcut, tofi, paste făinoase bine fierte, orez, griş, gulate şi în menopauză.
greaţă, vărsături sau diaree. m ăm ăligă prăjită şi pâine albă prăjită, Ceaiuri miracuCoase Preparare şi adm inistrare: 2 linguri
In cazul gastritelor acute toxialim en- legume fierte şi pasate, fructe coapte la de mătase de porumb se pun în 200 ml
tare, sunt indicate ceaiul de m uşeţel şi cuptor, carne albă de vită, carne de vi­ apă clocotită. Din ceaiul astfel obţinut
oţetul de mere. Ceaiul de m uşeţel se în­ ţel, de pui, de peşte, brânză de vaci şl CEAI DIN MATASE se bea câte o lingură la 2—3 ore, pe sto- |
dulceşte cu m iere şi se beau 2—3 căni telem ea desărată, unt proaspăt, portoca­ DE PORUMB
pe zi. în ceea ce priveşte oţetul de m e­ le şi struguri. Alimentele categoric in­ Datorită faptului că este bogat in să­ macul gol. |
re. se iau două linguriţe la un pahar de terzise sunt : laptele, îngheţata, ape mi­ ruri de potasiu şi calciu, acest ceai este ANA-VALERIA l
200 ral apă. Din acest am estec se bea nerale alcaline, băuturi fierbinţi, alcool,