Page 2 - Calauza_1997_360
P. 2

La  S.C.  „Siderurgica4*                              Hunedoara
                                                                                                                                             Gaura
                 (Urmare  din  pag  1)     a  fost.  Aceasta  însă,  printr-o  mo­  gândesc  la  fenomenul  şomaj.
           tul.   Sunt  sociabil,  perseverent   bilizare  a  tuturor  forţelor.  Vom   —  Privind  relaţiile  cu  presa,   m a r t o r ]
            şi  consecvem.  Pot  fi  şi  bun  şi   face  cu  siguranţă  faţă,  atât  ac­  ce  ne  puteţi  spune?                         covrigului
           rău,  depinde  de  împrejurări.  Şi   tualelor  cât  şi  viitoarelor  con­  —  Doresc  transparenţă  şi  să   i
           încă  un  amănunt:  sunt  născut   diţii  cu  care  ne  vom  confrunta.   fiu  căutat  atunci  când  intr-ade­  \   Poate  fi  mai  mare.  Cum  poate  fi  mai  mică.  Cert  este  ciI  orice
           in  zodia  Săgetătorului,  in  loca­  Oamenii  trebuie  apreciaţi   după   văr  este  nevoie,  când  sunt  pro­  ţ  covrig  are  o  gaură.  Fără această gaură, nu mai este covrig. Umplând
           litatea  JOSANI  —  Hunedoara.  fapte,  nu  după  vorbe.      bleme  majore  de  dialogat.  Ori­  t  gaura, covrigul  acesta devine  cplăceî.  Sigur, poate  colăcelul  e  mâi
             —  Cât  despre  gândurile   de   —  Se  va  vorbi  oare  de  şomeri   cum,  săptămânalul  „Călăuza", es­  J bun.  Dar  nici  covrigul,  nu  e  rău.  Mai  ales  când  îi  savurezi  tme-
           viitor...                       sidcrurgişti  hunedoreni?     te  un  ziar  pe  care  îl  apreciez.  \  diat  după  ce  a  fost  scos  de  Icţ. copt.  De  ce  ne-am  oprit  la  covrig ?
             —  Repet,  sunt  optimist  şi  per­  —  Nu  ştiu  ce  se  vorbeşte.  Nu   —-  Vă  mulţumim  pentru  apre­  ţ  Fiindcă  prin  gaura  covrigului  jmtem  să  privim  lumea.  Să  vedem
            severent.  Am  drept  principiu   mă  iau  după  vorbe.  Trebuie  să   ciere,  iar  colectivul  redacţional   1  timpul.  Nu  cel  meteorologic,  fi,  timpul  ţării.  Temperatura  ono-
           promovarea  capacităţii,  şi  a  mo­  recepţionez  concret,  problemati­  vă  urează  noi  şi  importante  suc­  \  timpului o  suportăm.  Nu  este  sau  nu  a.  fost  până  acum  prea  dură.
           ralei,  ca  de  altfel  a  colaborării.   ca,  apoi  vom  discuta.  Ştiu  că   cese  în  activitatea  în  care,   în­  I  Ce  vedem  prin  gaura  covrigului  este  neîncrederea  unor  oameni,
           Am  încredere  că  „Siderurgica"   trebuie  să  intrăm  în  normalita-   cepând  cu  această  lună,  aţi  de­  1  în  actualul  guvern  in  frunte'  cu  Dl  Ciorbea,   care  doreşte  să
           SA  Hunedoara,  va  redeveni  ce  te.  Deocamdată  nu  vreau  să  mă  butat.                 )  scoată  ţara  din  situaţia  grea  prin  căiţe  trece.  In  perioada  de  când
                                                                                                        ţ  a  venit  la  putere,  actuala  conducere  &  ţării,  a  depus  un  efort
                                                                                                        i  deosebit  de  mare  pentru  a.  găsi  formele  şi  posibilităţile  de  re-
                                                                                                        J  formă.  De  protecţie  socială.  De  a  nu  mai  fi  pentru  a  nu  ştiu  câta
                 C IN E   A * E   D R E P T A T E                                                       )  oară,  societate  da  sacrificiu.  Deşi,  o  perioadă  care  nu  se  poate
                                                                                                        i preciza  incă  o  vom  duca  greu  şi  mai  greu.  Problemele  economice
                  (Urmare  din  pag.  1)   alţi  factori  cum  ar  fi:  calitatea   AM  CITIT           !  ale  ţării  sunt  destul  de  grele.  Preţurile  cresc.  Subvenţiile  se  taie.
           iului  asupra  pieţei.  Simpla  în­  produselor,  uzura  morală,  amba­                      1  Se  vorbeşte  dc  foarte  multe  lucruri.  Şi  multe  sunt  puse  pe  in-
            grădire  prin  legi  a  monopolului   lajul  etc.             SCRISOAREA                    ^  flaţie.  Pe  creşterea  neaşteptată  a  dolarului.  Şase  mii  lei  se  luptă
            nu  a  fost  însă  suficientă  deoa­  în  acelaşi  timp,  orice  guvern                     i  cu  un  dolar:  Uite  unde  s-a  ajunşi  Sau  unde  se  va  ajunge  dacă
            rece  existau  alte  mijloace  folo.   responsabil  va  veghea  ca  indu­                   ’  nu  se  aşează  lucrurile ?  Dacă  mai  marii  Europei  nu  ne  ajută
           site  de  marile  societăţi  comer­  stria  autohtonă  să  fie  proteja­  DVS                \  dându-ne  nu  numai  sprijin  tehnic.  Ci,  mai  ales  mony.  Dacă  pro-
            ciale  pentru  a  con.rola   piaţa   tă.  Raţiunea  pentru  care  se  im­                   i  gramul  se.  pune  in  aplicare,  rămâne  ca  că  ne  punem  pe  treabă.
            exclusiv  în  beneficiul  lor.  In  a-   pune o asemenea  politică  de  pro­  G.C.  MIRON  —  Câlan:  Scri­  /  Şă  strângem  cureaua  o  vreme.  Şi  să  sperăm  -că  mai  târziu  pri-
            ceste  condiţii  au  fost  impuse  le­  tejare  a  industriei  naţionaie  es­  soarea  dvs  nu  am  reuşit  să  o   1  vind  prin  gaura  covrigului  să  vedem  altfel  timpul  ţării.  Adică
            gile  antitrust,  legi  prin  care  e-   te  simplă:  bogăţia  unei  ţări  şi   descifrăm  complet  datorită  fap­  (  bogat.  Leul  să  aibă  valoare.   Ţara  să  fie  liniştită.  Ramul  să  în-
            rau  scoase  în  afara  legii  asocie­  prosperitatea  cetăţenilor  depinde   tului  că  aţi  scris  cu  un  pix  a   Ş florească  şi  să  rodească  cum pc  la alţii...
            rea  in  diferite  forme  a  societă­  nu  de  abundenţa  pieţei  ci  de  po­  cărui  pastă  nu  a  fost  de  calitate,                 MIRON  ŢJC
           ţilor  comerciale,  asocieri  având   sibilitatea  de  a  cumpără.  Cu  al­  multe  litere  şi   cuvinte  fiind
           drept  scop  controlul  pieţei.  te  cuvinte,  numai  cel  rare  mun­  aproape  şterse.  Am  intuit  parţial
             Se  impune  deci,  în  scopul  rea­  ceşte  bine  şi  câştigă  mult  poa­  că  problemele  ce  le  aveţi  sunt   Ancheta  noastră
           lizării  abundenţei  pieţei  ca,  pe   te  să-şi  satisfacă  nevoile  de  în­  legate  de  felul   cum  vă  este
            de  o  parte  să  aibă  acces  ne­  treţinere,  culturale,  de   recree-   distribuit  gazul  metan.  Dacă  de­
            îngrădit  ia  piaţă  cât  mai  mul­  re  şi  poate  şi  să  economisească.  spre  aşa  ceva  este  vorba,  iar   Ce  credeţi despre  anei  2008
           te  societăţi  cu  aceiaşi  profil,  iar   In  1989,  economia  românească   cei  în  drept  nu  au  luat  nici  o
           pe  de  altă  parte,  prin  legi  spe­  era  o  economie  planificată  strict,   măsură  în  acest  sens,  sesizaţi-ne      popoarelor,  nici  nu  ne  mai  gân­
            cifice,  să  fie  îngrădită   posibili­  iar  legile  naturale  ale  pieţei  e-   din  nou  la  redacţie,  cu  o  scri­  O   n  dim  de  un  război  mondial.
            tatea  acestora  de  a  se  asocia  în   rau  nesocotite  şi  —  cu  toate  că   soare  mai  uşor  de  descifrat.            După  desfiinţarea  sau  destră­
           scopul  de  a  dicta  preţul  piodu-   se  declara  sistematic  că  econo­                    UJ  >                         marea  Unjunii  Sovietice,:  războ­
                                                                                                         Q
           selor  în  afara  raportului   real   mia  naţională  avea  drept  scop   GHEORGHE  DUMA  —  Criş-   z                      iul  rece  s-a  terminat,  in  prezent
           dintre  cerere  şi  ofertă.     bunăstarea  cetăţenilor,  bunăsta­  cior :  De  la  biroul  fondului  fun­  =3              intre  Rusia  şi  SUA  se  accentuea­
             Este  de  asemenea  evident  că   rea  era  un  vis  tot  mai  îndepăr­  ciar  din  cadrul  Prefecturii  (dl   o .        ză  tot  mai  mult  dezarmarea  nu­
           preţul  mai  este  influenţat  şi  de  tat...                 Crişan)   aflăm  că  titlurile  de   «a  =3                   cleară  şi  în  prezent  problema
                                                                         proprietate  au  fost  acordate  în   ><  s                   extinderii  NATO  în  ţările  foste
                                                                                                         Oi
                                                                         jud.  Hunedoara  în  procent  de   U                          comuniste,  extindere  cu care  Ru.
               A  fost  salvată  viaţa unui                              70%.  Neterminarea   acţiunii  de   r—i N                     sia  nu  este  de  acord,  daT  păre­
                                                                                                            IA
                                                                         acordare  a  acestor  titluri  se  da­
                                                                                                                                       rea  noastră  este  că  la  urmă  se
                                                                         torează  faptului   că  topografii   ><£                      va  rezolva  — şi această  problemă
                  tânăr  ce  trebuia  să  se                             existenţi  sunt  insuficienţi  ca  nu­  <                     cu  bine.  Deci,  pace  şi  prietenie,
                                                                          măr  şi  nu  fac  faţă  volumului   ce                        în  ceea  ce  priveşte  ţara  noas­
                                                                                                            i/i
                            căsătorească                                  mare  de  măsurători   necesare   <  N                       tră,  România,  în  sfârşit '  ‘  după
                                                                          delimitării  pământului  pe  care
                                                                                                                                       alegerile  din  iunie  1996  ţi  3—17
                                                                          il  deţin  cei  în  drept.  în  perioa­  Eli  cred,  deşi  sunt  de  vârstă   noiembrie  1996   s-a  cristalizat
                  (Urmare din  pag.  1)    nu  a  reuşit  să  realizeze  recupe­  da  următoare,  după  cum  ni  s-a                   problema  şi-  după  promisiunile
                                           rarea  mâinii  întrucât,  ruptura  nu   spus,  sunt  şanse  evidente  ca  a-   înaintată  că  anul  2000  va  fi  al   făcute  de  noul  Preşedinte' —-  Dl
            iar  pentru  salvarea  vieţii  tână­  a  fost  secţionată  Sntr-un  mod   ceastă  stare  de  lupruri  să  fie   păcii  şi  al  înţelegerii  pe  plan in­  Emil  Constantinescu  şi  instala­
            rului,  de  operativitate  în  execu­  benefic,  pacientul  fiind  transfe­  îndreptată,  iar  titlurile  de  pro­  ternaţional.  Deşi  sunt  destul  de   rea  noului  guvern,  eu  am  toată
            tarea  de  perfuzii  şi  hemostază.  rat  la  Timişoara,  unde  i  s-a  mo­  prietate  să  fie  înmânate  peste   multe  probleme   şi  neînţelegeri   convingerea  că  situaţia  îh  ţara
             Medicul  a  făcut  tot  ce  i-a  stat   delat  braţul  în  vederea  instalării   tot  în  judeţ,   proprietarilor  de   între  naţiuni,  cred  că  totuşi,  în­  noastră  se  v.i  îmbunătăţi  sub­
            in  putinţă,  mai  ales  că,  pacien­  unei  proteze.        pământ.                        totdeauna  va  învinge  Raţiunea  stanţial  pe  pian  intern  şi" extern
            tul  în  focul  durerii   spunea   Cu  dorinţa  noastră  pentru  o   Celorlate  probleme  despre  care
            „ştiţi,  trebuia  să  mă  căsătoresc   grabnică  însănătoşire  a  tânărului   ne  mai  scrieţi,  credem  şi  noi  că
            în  luna  mai..."              în  cauză,  nu  putem  să  nu  con­  guvernul  recent  format  şi  noua
             Şi,  totul  a  reuşit.  Chiar  şi  bu­  semnăm  faptul  că,  acest  caz  este   conducere  a  ţării,  le  vor  găsi  o    I  i l f l a i i   - /  i., ■» k fci‘
                                                                                                                                                           , ^
            cata  de  mână  smulsă,  a  fost  pu­  unic  din  punct  de  vedere  al  di­  grabnică  soluţionare.  (Urmare  di»  pag.  1)  iiiteretnice' sau  religioase.
           să  la  gheaţă,  adică  s-a  refrigerat   agnosticului  în  istoria  serviciu-                                                în  ultima  perioadă'  a  apărut
            şi  trimis  de  urgenţă  la  Deva   lui  de  urgenţă   hunedorcan,  de   IULIAN  I).  SURA IA  serviciul  de  spionaj,  precum  şi   şi  Comunitatea  Europeană,  care
            împreună  cu  pacientul.       la  darea  sa  în  folosinţă,  până                          înaltele  trădări   ale  diferiţilor   şi  ea  condiţionează  şi  acţionea­
             La  Deva  însă,  chirurgul  plastic  în  prezent.
                                                                                                        oameni  dc  stat.              ză  în  treburile  interne  ale  sta-
                                                                                                          NATO  este  organismul  poli-   ielor  pe  caro  vor  să  le  .acapa­
                                                                                                        tico-militar  care  arc  ca  sarcină   reze.  l’entru  cele  care  singure
                         Căderea părului  poate  fi oprită!                                             intervenţia  armată  pentru  men­  vor  să  se  alieze  acestei  comu­
                                                                                                        ţinerea  standardelor  pe  care  ca-'
                                                                                                                                       nităţi  condiţiile  sunt-şi  mai  gre­
                                                                                                        pitalismul  le  impune.        fe  şi  apăsătoare,  ca  de  exemplu,
           fT~    (Urmare  din  pag.  I)  al  dlui  Iulian  Urziceanu  cu  diag­  generale  din  amintita  comună,  I   ONU  aprobă  intervenţiile  mi­  ai  ţârii  noastre.
                                          nosticul  de  PELADA  (îi  cădea   se  adresează  dlui  Iulian  Urzi­  litare  sub  egida  sa  prin  trupele   in   ceea  cc  ne  priveşte  Pe  noi
             Nu  cunoşteam  insă  că  oamenii   părul).  După  mai  multe  şedinţe   ceanu :  „Pentru  cel  care   mi-a   sale  —  zise  căşti  albastre.  Exem­  românii,  putem  spune  că   cine
           cărora  a  început  sâ le cadă pârul   de  tratament  de  bioenergie,  i  s-a   dat  acest  păr  frumos,  ii  doresc   ple  sunt destule.  a  pus  la  cale  lovitura  dc  stat
           pot  să-şi  recâştige  aici,  prin  fer­  oprit  căderea  părului  şi  astăzi,   eu  Mocanu  Felicia  multă  sănă­  Vaticanul  este   folosit   acolo   din  1989,   ştie  să  ne  calce  in
           mecătoarele  mâini  ale  dlui  Urzi-   la  numai  9  ani,  are  un  păr  de   tate,  fericire  şi  multe  succese  în   unde   trebuie  create  diversiuni   picioare.  -
           ceanu.  bogăţia  capilară.  Că  este   toată  frumuseţea,  mult  admirat   activitatea de zi cu zi",  «  m'9 • • • • « ■ • * • • • * » » •
           aşa,  ne-o  dovedeşte  cu  prisosinţă   şi  comentat  de  căţre  fetele  din   Alături  de  gingaşele   rânduri
           zâmbitbarea  dră  FELICIA MOCA-   comuna  T IA . MARE,  jud.  OLT,   ale  elevei  din  Tia  Mare  subscri­
            NU  de  pe  prima  pagină.    adică  de  către  consătencele  sale.  em  şi  noi,  urându-1  dlui  Urzicea­  Pro  şi  contra  Nicolae  Ceauşescu
             Aceasta,  in  urmă  cu  6  ani  —   Cu  ocazia  sărbătorilor  de  iar-.  nu  deplină  şi  multă  sănătate  ca
           ayând  vârsta  de  numai  3  anişori,   nă,  printr-o  scrisoare  fascinantă   să  poată  da  şl  altora,  prilejul de   (Urmare  din  pag.  1)  .  Suntem  săraci  cum  p-am  fost
           s-a  prezentat  împreună  cu  pă­  şi  impresionantă,  Felicia  Mocanu   cât  mai  multe  scrisori  de  mul­                niciodată  la  pungă  şl  la'  syflet
           rinţii  la  cabinetul  de  bioenergie  —  elevă  în  cls.  a  IlI-a  a  şcolii  ţumire.      de  atunci  nici  gând  la  o  aşa   şi  mai  ales  la  MORALITATE!
                                                                                                        fericire  nu  am  mai  îndrăznit.   Dc  ce-au  ajuns  atâţia  tineri,  ca­
                                                                                                        Dar  de  acum  încolo  ce  va  fi ?   re  majoritatea  în  alte  iimpuri
                                                                                                        Copiii  noştri  nu-şi  cunosc  bine   ar  fi  putut  fi  realizaţi  profesio­
                      Scrisoare  desclfsă  către  Consiliul  local  Deva                                ţara,  dar  nepoţii  vor  reuşi ?  Cu   nal,  sunt  azi  nişte  paria  prin
                                                                                                        ceea  ce  ni  se  pregăteşte  nu  vor
                                                                                                                                       beciurile  puşcăriilor  şi  mai  rău,
                                                                                                        reuşi  să-şi  cunoască  judeţul,  dar   fugiţi  peste  graniţele  ţării.  Ne
             Suntem  grupul  de   vânzători   Dacă  primăria  doreşte  să  dea   ţine  primăria,  s-ar  putea  îmbu­  decum  frumuseţea   mării   sau   fug  copiii,  pleacă   în  lume  şi
           stradali  din  zona  Mioriţa  Mă­  oraşului  un  aspect  civilizat  noi   nătăţi  mâncarea  la  cantina  so­  minunaţii  noştri  munţi!  Ce-i  aş­  Doamne  fereşte  să  aibă  ţara  ne­
           sura  consiliului  local  de  desfiin­  propunem  următoarele  măsuri:  cială.               teaptă,  ce-au  primit  oare  de  la   voie  de  ei,  de  unde  ii  chemăm ?
           ţare  a  comerţului  stradal   în   a)  Să  se  construiască  tarabe   Dacă  problema  noastră  nu  va   această  schimbare ?  „Libertatea".   Sunăm  goarna  la  FRONTURI,  ca
           municipiul  Deva,   o  considerăm   standard,  pentru  toţi  vânzătorii   fi  soluţionată  favorabil,  atunci  In   Da,  o  avem,  dar  azi  ca  să-l  spun   sâ  ne  adunăm  acasă ?  Câţi  vor
           abuzivă  şi  nepotrivită  la  ora  ac­  stradali.             temeiul  legii  vom  căuta  şi  alte   cuiva  că  fură,  ştiind  bine  că  o   mai  veni ?   ^
           tuală.                           b)  Să  se  construiască  chioşcuri   forme  de  protest.   face,  mă  TEM I                         (Va  urma)
             In  susţinerea  afirmaţiei  noastre   standard  care  să  ocupe  vadurile   Considerăm  că  şl  cei  mici  tre­
           venim  cu  următoarele  argumen-   bune.                      buie  să  trăiască  şi  să  mănânce
           te :                             c)  Să  se  amenajeze   în  zona   o  pâine.
             a)  Funcţionăm  în  baza  unei   gării  un  bazar.            Vă  mulţumim  şi  aşteptăm  un   „Călăuza"  alături  de  cititorii  ei
           legi  şi  suntem  plătitori  de  im­  d)  Să  se  reorganizeze   piaţa   răspuns  oficial   la   problema
           pozit;                         agro-alimentară,  în  care  să  fie   noastră.                     (Urmare din pag, a  7-a)  tie  —  celălalt  a  rămas  afarău.
             b)  Nu  se  respectă  promisiunile                                                           Dl  PĂCURAR  D.:  Am  primii   Dl  M.  RADU:  Am  primit  şl
           făcute  în  campania   electorală,   incluse  şi  spaţii  pentru  noi.  POP ZINA,            şl  dat  unde  trebuie.  Succes I   vom  da.               ;
           cu  privire   Ia  protecţia  socială;  Până  la  materializarea  uneia   Aleea  Crinilor,  bl.  13,  ap.  56   D-na  AURELIA  TUDOSE:  Ne   Dl  CHIRIAN  PETRU:  Dl  De­
             c)  Preţurile  pe  care  Ie  practi­  dintre  aceste  măsuri,  solicităm   POCOVNlCU MIHAELA,                             lta se va ocupa de scrisoarea Dvs,
           căm  sunt  cele  mai  mici,  dând   să  ni  se  elibereze  autorizaţiile   Aleea  Streiului,  b).  61,  ap.  58   pare  rău  că  n-a  apărut  anunţul   Dl UTODEA  ŞTEFAN NlOOLABt
                                                                                                        respectiv.  Colega  mea  a  dat  pri­
           posibilitatea  şi  persoanelor  defa­  pe  loc  şi  să  ni  se  stabilească  o   CALDARAŞ OCTAVIAN,  mul  anunţ  şl  fiind  mal  multe   Scrisoarea  a  ajuns  la  cine
           vorizate  să  consume  produsele   taxă  pe acesta.                                          jerise  pe  aceeaşi  eoalft  de  hâr­  dorit  Dvs.  Să  fie  eu  fioroft  ^
           comercializate  de  n o i . ______  _Cu  fondurile  pe  care ţe-ar  ob­  Str. Miră şti, bl.  IB , ap.  f   *
   1   2   3   4   5   6   7