Page 3 - Calauza_1997_360
P. 3

Săptămânal  independent .aflat, în  slu§bâ,t«itiaror oamenilor




            I J i f  r - o   z i   d e   s â m b ă t a   f «   B r ă n i ş c a .



                                                                                                                   Solomon  şi  Koza
                               De  vorbă  eu  primarul
                                                                                                           înainte   de  a  ajunge  la  Boz,   tr-o  românească  stâlcită  „Afu-S
                Cu  toata  lcntoarea  liberali­  —  Tinerii...  se  pare,  au  ten­  dem. Apropos  de  Hotărârea  Gu­  Solomon  şt  Roza  s-au  oprit  pe   sculat  la  Solomon".  Asta  insem.
              zării  acestor  ani,  locuitorii  sa­  dinţa  de  a  fi  mai  stabili?  vernului  din  4  nov.  96,  inves.   locul  unde  este  acum  Ferma  le­  nând  că  domnul  morar  dormea.
              telor  comunei  Brănişca  etalea­  —  Da,  pentru  că  se  schimbă  tim  pentru  introducerea  gazu­  gumicolă.  Solomon  făcea  pe  mo­  Oamenii  se  amuzau  şi  nimeni
              ză  schimbări  semnificative.  In  condiţiile  habituale.   Electri­  lui  metan  în  Brănişca,   Boz,   rarul,  Iar  Roza  pe  doamna  mo.   nu  se  supăra.  Fără  să  se  lase
              centrul  Brănişcăi,  câteva  clă­  ficarea  a  patru  sate,  ridicarea  Târnăviţa,  Rovina.  Finalizăm  şi   rărifă.  Când  morăriţa  dădea  o   mult  aşteptat,  morarul  era  pri­
              diri  îmbrăcate  în  straie  noi,  calităţii  de  locuit,  o  serie  de  investiţia  din  93,  de  ia  kilo­  fugă  până  la  oraş,  morarul  L   mit  de  cei  care-t  strigaseră  cu
              par  a  sugera  un  mic  orăşel.  elemente  care  stimulează  sta­  metrul  zero  (de  la  Boz,  Ia  Fure.   nălţa  un  steag,  pe  vârful  morii,   o  firească  bucurie.  Mulţi  soitei,
                Primarul  actual  este  di  Cor­  tornicia,..            şoara,  asfaltare  până  la  km   ce  putea  fi  văzut  de  drăguţa  de   tându.l  să  le  mai  spună  cum  s-a
              nel  COIiNEANU,  aflat  Ia  al   —  Aveţi  serbări  tradiţionale?  3,800,..).  Vom  extinde  şi  re­  peste  Mureş.  Era  un  semn  mai   luptat  cu   ursul.  Sau  cum  a  ri­
              doilea  mandat.                —  Nedeile   care  se  succed,  ţeaua  telefonică,  sperăm  prin   bun  ca  un  telefon.  Cât  ai  bate   dicat  deasupra  capului  un  sao
                Printre  cei  mai  tineri  din  din  6  iulie,  in  sate.  Intenţionez  Alcatcl,  în  Brănişca,  Boz,  Ro­  din  palme   mândra  era  in  bra­  de  făină  de  100  de  kilograme.
               judeţ   (33  de  ani),  are  o  a-  să  dau  amploare  unei  serbări  vina,  Târnăviţa   şl  Târnava.   ţele  morarului.  Şi  ce  dragoste   Doamna  Roza  avea  şi  ea  farme­
               iura  sportivă,  este  energic,  poa­  care  să  adune  „roiurile”  săte­  Vom  alimenta  cu  apă  de  băut   se  înfiripa.  După  câţiva  ani,  mo­  cul  ei.  Ţin  minte  că  intr-o  zi,
              te  puţin  prea  grav.  Birotica  nilor,  la  locul  numit  „La  moa­  curată,  cel  puţin  Bozul,  Brăniş­  rarul  şi  morăriţa  au  ajuns  la   La  văzut  pe  tata  spărgând  lem.
              clădirii  consiliului,  spaţiile,  im­  ră  la  Luca"  (satul  Boz)...  ca  şi  Rovina.  Problema  intro­  Boz.  Au  devenit  diriguitorii  mo.   ne.  După  ce  i-a  dat  bineţe,  l-a
               presionează  prin  modernitate.   —  Domnule  primar,  ce  rela­  ducerii  in  circuitul  turistic  nu   rii  de  foc.  Aşa  era  botezată  moa­  întrebat  cu  o  firească  încetinea.
              Clădirea,  ca  şi  altele  din  zo­  ţii  aveţi  cu  satele  din  Occident?  poate  să  ne  scape,  ar  fi  foar­  ra.  Celelalte  erau  mori  de  apă.   lă:  „Şi  Miron  crapi  când  tai  lem„
              nă,  a  fost  ingenios  reabilitată,  Ştiu  multe  sate  care,  prin  în­  te  benefică.  Fosta  şcoală  Fure-   Cel  doi  erau  vecini  cu  părinţii   ne?".  Jjli  eu",  răspundea  tata,
               Iţind  optimizată  perfect.  Asta  făţişare,  au  netezit  şi  astfel  un  Şoara  poate  fi  prima  cabană...  mei,  iar  eu  ii  reţin  cu  ochii  co.   după  care  se  pornea  pe  râs.  Cei
              Impune  respect,  ca  instituţie,  drum  al  integrării  europene...  Avem  şi  resurse  care  ar  fi   pilului  şi  mai  târziu  a  adoles­  doi  s-au  dus  de  câţiva  ani  buni
              Ales  in  1993,  reales în  1996.  Am­                    profitabile,  pescărie  bună...  A   centului.  Dis-de-dimineaţă,  au­  dintre  cei  vii,   purtând  poate
              biţios  şi  probabil  incomod  pen­                       fost  Pe  tapet  un  proiect,   dar   zeam  cum  îl  strigau.  întotdeauna   acea  brumă  de  făină  pe  frunte.
               tru  cei  ce  pricep  opoziţia  prin                     s-au  împotrivit  (interesat)   o   le  răspundea  Doamna  Roza  în-  Şi  pe  sprâncene.
              a  te  împotrivi  la  orice,  a  răs­                     parte  din  consilieri..,
               puns  întrebărilor  noastre   cu                           —  Care  anume?
               bunăvoinţă:                                                —  Lazăr  Angela,  Lazăr  Teo­           U l t r a s c u r t e
                —  Clădirea  asta  e  de  pe  vre­                      dor,  Popa  Iulian—  Nu  renun­
               mea  baronului  Iojika...  Admi­                         ţăm  Ia  proiect,  inclusiv  al  unui   BRANIŞCA.  Aproape  98  la  sută  din  cetăţenii  localităţii  suni
               rabil  cum  aţi  recondiţionat-o,                        complex  alimentar  aferent...  Ar   deja  posesori  ai  titlurilor  de  proprietate,  acum  ei  fiind  stăpâniţi
               nouă,  ar  fi  costat  mult  mai                         avea  de  câştigat  toţi,  nu  nu­  pe  propriul  lor  pământ  (nu  au  intrat  în  posesia  acestui  docu-j|
               zdravăn?                                                 mai  unii...  La  Boz,  fostul  CAP,   ment  aceia  care  nu  au  vrut).  •  „Sunt  conştienţi  oamenii  acestorîj
                —  Exact.  Şi  nu  numai  aceas­                        un  complex  sportiv,  fotbal,  vo­  meleaguri  că  numai  prin  munca  lor  vor  putea  spori  bogăţia  Pă-J;
               ta.  lată,  toate  aceste  clădiri                       lei,  tenis,   unul  performant.   mântului”,  ne  spunea  primarul  comunei.  In  anul  care  a  venit,
                                                                        Aici,  la  Brănişca,  avem  şi  bru­
               noi-nouţe  sunt,  de  fapt,  refă­                                                         printr-o  mai  bună  organizare  a  muncii  in  câmp,  culturile  işi  a-
               cute,  au  un  aer  modern,  exte­                       tărie,  pentru  comună,  în  aso­  nunţă  o  producţie  mai  bună.  Suport  este  însăşi  existenţa  in  co­
               rior  şi  interior.  Cămine  cultu­                      ciere  cu  firma  Borza.  Vom  mo­  mună  a  peste  30  de  tractoare,  combine  şi  alte  utilaje.  •  BRA­
               rale,  şcoli.  Aici  aţi  văzut  bi­                     derniza,  vom  adapta  şi  o  moa­  NIŞCA.  Localitate  cu  oameni  harnici  şi  pricepuţi,  ce  au  drept
               rouri  optime,  bibliotecă,   sala                       ră,  necesară  la  Boz,  cu  brută­  îndeletnicire,  in  primul  rând  agricultura,  însemn  de  mândrie,
               şedinţelor,  grupuri  sociale,  sa­  —  Sincer  vorbind,   au  fost  rie  particulară  în  curs  de  în­  de  nobleţe  —  spicul  de  grâu.   Am  cunoscut  astfel  oamenii  ru
               lă  de  protocol,  birotică,  placări   nişte  începuturi,  prin  anii  1992,  fiinţare..,  palmele  crăpate  de  muncă,  oameni  cu  dragoste  pentru  pământ,
               moderne,  deci  tot  ce  trebuie.   dar  s-a  stricat  totul,  pentru  că   —  O  sumedenie  de  proiecte...  care  şi-au  construit  case  cu  fereşti  deschise  spre  ţară.  •  Am  stat
               Echipa  salariată  e  foarte  tâ­  un  consilier  (cu -dosar  penal...),   —  Şi  mai  sunt:  drumuri  co­  de  vorbă  cu  unul  dintre  săteni:  OCTAVIAN  MURARI.  Deţine
               nără,  cum  vedeţi.          a  sărit  la  bătaie,  l-a  lovit  pe  munale  avem  şi  sunt  foarte  bu­  drept  proprietate  privată  un  tractor,  o  combină,  o  cositoare,  cu
                                            primarul  de  atunci,  pentru...  o  ne.  Am  electrificat  satele  din
                —  Ce  obiective  s-au  perin­  bicicletă!  Erau  nemţii  amatori  comună,  total,  încă  din  1993...  care-şi  lucrează  pământul,  adică  cele  3  hectare  arabile.  în  curte
               dat  după  primul  şi  in  al  doi­  de  legături  amicale,  dar  s-a   Deschis  vorbind,  există  şi  re­  am  numărat  3  capete  de  bovine,  40  dc  găini,  10  oi  şl  24  de  porci.
               lea  mandat?                 stricat  totul.  Deocamdată,  am  calcitranţi  la  activitatea  mea,   •  Am  întrebat  în  sat,  cum  se  vinde  laptele,  grâul  şi  porumbul.
                                                                                                          Am  aflat  că  I  litru  do  lapte  costă  I 000  de  Ici,  iar  grâul  şl  po­
                 —  Cele  socio-culturale,  am  nişte  gânduri  bune,  cu  austrie­  dintre  cei  ce  au  fost  la  condu­  rumbul  600  lci/kg.  •  Am  văzul  Iu  Brănişca  multe  unităţi  pri­
               înnoit  totul:  şcolile  —  Brăniş­  cii  şi  iugoslavii  (prin  Ambasa­  cere,  dar  la  alegeri...  vate,  cu  preţuri  destul  de  piperate.  •  Ni  s-a  părut  interesantă,
               ca  (renovată  90  la  sută),  Boz  dă)  şi  eventual  cu  nemţii.  Prie­  —  Vă  bizuiţi,  totuşi,  pe  cei   existenţa  unei  brutării,  unde  omul  în  schimbul  a  100  kg  făină
               (80  la  sută),  Târnăviţa  şi  Târ­  teniile  dc  acest  fel  ar  fl  con­  tineri...?    primeşte  36  de  pâini.  •  Din  vorbă  cu  oamenii,   am  înţeles  că
               nava...  Inclusiv  interioarele.  A-  forme  omeniei  noastre,  binefă­  —  Pe  toţi  care  gândesc  şi   unii  vor,  iar  alţii  nu  doresc  înfiinţarea  unei  asociaţii  în  agri­
               vem  învăţători  excclen|i,   oa­  cătoare  pentru  noi.   Ei  sunt  lucrează  tinereşte—  Tineri  din   cultură.  De  fapt  este  treaba  lor,  tiecare  îşi  lucrează  pământul
               meni  ataşaţi  de  sat,  de  copii.  fascinaţi  de  frumuseţea  natu­  generaţia  mea  cum  sunt  preo­  cum  doreşte, sunt doar stăpâni  în  casa  lor.
               Vă  rog  să  notaţi  că  suntem  iu­  rii,  de  obiceiurile  noastre...  tul  Miron  Pârva,  doctoriţa  Ai­
               bitori  de  sport,  avem  o  tradi­  —  Sunteţi  din  acest  ţinut?  da  Ropceanu,  alţii,  respectabili.   *—*—*—*—*—*—*—*_*—*—•—*—*—*—*—*—*—*—.—*_*_*_*_*_»_*_*—*
               ţie,  două  echipe  de  fotbal,  vo­  —-  Sigur.  Am  lucrat  în  apro­  •  In  încheierea  dialogului,  am
               lei  etc.                    vizionare,  am  experienţă  care  cerut  câteva  nume  de  oameni
                 —  Originari  din  Boz  sunt  doi  acum  îmi  prinde  bine,  dar  neam  care  conlucrează  prioritar  cu   j   La  subtioarele                    I
               scriitori,  fraţi,  Nicolae  Ţie,  ro­  de  neamul  meu  e  de  aici,  de  conducerea  Primăriei,  cu  pri­
               mancier  redutabil  şi  poetul  Mi-  viţă.  Provin  dintr-o  familie  cu  marul  şi  viceprimarul  loan  Be-
               con  Ţie...  Nu  ar  fi  potrivită  o  tradiţie  politică  notorie,   am  dea:  consilierii  —  Giura  Ru-   I   dealurilor...                     |
               casă  memorială?             străbuni  de  ştiută  faimă  bu­  dolf,  Sanţa  Nicolae,  Anca  Tra.
                 —  Avem  această  idee!   Mai  nă  în  zonă,  ai  familiei  Foijor— ian.  Ursa  Gaşpar,  Puşa  Petru,
               clar,  intenţionăm  să  dotăm  o   —  Ce  doriţi  să  se-ştie,  prin  Ursa  Mărioara;  delegaţii  săteşti  «   Că  brănişcanii  sunt  oameni   Ar  mai  fi  fostul  castel  mc-1
               sală  la  căminul  cultural,   cu  „Călăuza",  care,  am  înţeles,  a-   —  Popa  Simlon,  Giura  Nico­  J  harnici  şi  aşezaţi  temeinic  pe  dieval  (sec.  XIV),  zidit  şl  el î
               toată  recuzita,  arhive,  obiecte  re  citiţpri  in  comună,  iar  noi  lae,  Giura  Marin,  Lazăr  Cor­  ‘  vetre,  ştiam.  Asta  se  vede  şi  pe  urmele  unei  fortăreţe,  ac- f
               tradiţionale  din  zonă,  îndelet­  sperăm  să  sporească  şi  să  ne  nel,  Certejan  Rudotf—  dintr-o  fugară  privire  asupra  tual  preventoriu  TBC.  L-am *
               nicirile  specifice,  tradiţie  mo­  scrie,  să  ne  caute  mal  des?  Desigur,  toţi  oamenii   care   caselor  care  flanchează  şoseaua  regăsit  modernizat,  iar  dotă- L
               ţeasca...  Aici  ar  fi  potrivit  şi   —  Vedeţi,  mândria  asta   a  vieţuiesc  aici,  iubindu-şi  vatra   naţională  a  comunei,  ca  nişte  rile  pot  şi  ele  fi  modernizate f
               acest  semn  de  preţuire  pentru  noastră  este  specifică  oameni­  şi  viitorul,  dar  şi  prezentul (1),   „pagini"  de  piatră  şi  lemn  ale  în  timp,  pentru  îndulcirea  vie- f
               literaţii  neutru            lor  de  aici.  Are  acoperire,  cre­  merită  respect  şl  admiraţie.  ,  cărţilor  istorice  zărândene,  dar  ţii  pacienţilor.   f
                                                                                                         ţ  şi  suind  Ia  pas  turistic,  pe  văi.   şj  la  Târnăviţa  sunt  urme f
                                                                                                         ■ţ  le  şi  vâkşoareie  situate  in  pei-  din  era  primitivă,  precum  şi *
                                                                                                         *  sajul  încântător,  chiar  şi  iar-  bisericuţa  din  iemn  din
                                                                                                                                                               sec. \
                                                                                                         i   na,  cu  dealuri  ce  nu  depăşesc  XVIII,  care  ar  fi  un  reper  tu- ^
                       Preotul  —  inima                                  Oameni in...,                  j   câteva  sute  de  metri,  unele  o-  ristic  creştin  demn  de  văzut, I
                                                                                                         |  crotind  cochet  satele  cele  nouă  ba  chiar  de  pelerinaj!  Pe-aicl *
                   ce  dă  viată  parohiei                                pustia  vieţii                 1  la  număr,  fiecare  un  fel   de  s.au  păşit  apeducte,  cca.  100 ♦
                                                                                                                                        s-au  găsit  apeducte,  cca.  100.
                                                                                                            miez  al  aceleiaşi  istorii  vii.
                                                                                                                                        de  metri,  din  veacul  roman. I
                                                                                                             Branişte,  vine  de  la  euvân-
                                                                             Căminul  spital  pentru”  bol­  i  .  :  .  , •  '   , ~    Peisajele  zonei   Brănişcăi, ♦
                Breotul  este  sufletul,  inima  MUNTEANU,  —  cu  calităţi  su­  navi,  ne-a  părut  la  Brănişca,   »  tui  bulgar  aidoma,  ş.  mscam-  ^   78J [cm  patraţi>  au  Ufl  re  T
               oe  dă  viaţă  unei  parohii.   La  fleteşti  deosebite,  nu  rareori   o  adevărată  tcoană  a  suferin­  1  nă,  conform  DEK   iief  sudic  de  câmpie,  cel  nor-f
               Brănişca   l-am  cunoscut   pe  in  dialogul  cu  oamenii,  dezvol­  ţelor  trupeşti  ta  bătrâneţe.  A-   Ţ  ..P^ure  rară.  veche,  ocrot.to,  djc  dehlros;  un   a,
               preotul  UMIL  MUNTEANU,  a  tă  cu  dragoste   şi  înţelegere   proape  80  de  bătrâni,   femei   |   domneasca,  cu  p i-  brului   ^    esle  ,  clem oV
               eămi  autoritate  morală  şi  ex­ crâmpeie  ale  tradiţiei  creştin1   şi  bărbaţi,  mulţi  încovoiaţi  de   *  9U^ °,Ş,i .f,   ţ a '   .   •   grafic  devreme  ce  numărul  fe- *
               perienţă,  călăuzesc  sufletul  pe  ortodoxe.                vârstă,  ofetă  tablou!  degradă­  J   Celelalte  nume  vorbesc  sin-  ^   n   ţ  cu   bărba. I
               cărarea  credinţei  ortodoxe. Ne-a   Am  apreciat  faptul  că,  în  lo­  rii  trupului,  vegheat  la  acest   ţ.  gure:  Boz,  Bărăştii  Ihei,  Că-   ^    [
               vorbit  despre  credinţa  creşti-  calitate  există  un.  număr  mic   spital,  de  oameni  cu  o  adevă­  *  beşti,  Giaiacuta,  Rovina,  Târ-  *   .   ..   .   *
               mă  şi  rolul  preotului  In  menţi­ de  sectanţi.  Aceasta,  datorită   rată  conştiinţă  umanitară.  i   nava  şi  Târnăviţa.  Furcşoara.»   caUva  anb  tinerii  şi  nu >
                                                                                                         I  Nume  care  dezmiardă,  cu  drag  doar  ei,  nu  mai  fug  spre  ora-*
               nerea  axei  spirituale  ce  susţi­ slujbelor  atrăgătoare  de  la  bi­  GHEORGHE  TERCHiA,   în   1  de  locui  natal.     căci  este  vizibilă  amprenta 1
               ne  lăuntric  Biserica  şl  Nea­ serică,  unde  duminică  de  du­  vârstă  dc  95  de  ani  ne-a  spus.   *t   Turistic  vorbind,  chiar  elve-  libertăţii,  iar  standardul  vieţii 1
               mul  Atn  înţeles  că,  in  comu­ minică,   sunt  prezenţi   intre'   „deşi  sunt  singur  în  pustia  vie­  3  ţienii  ar  putea  fi  geloşi  pen-  va  ^  raai  confortabil.   f
               nă  sunt  trei  parohii,  iar  trei  80—100  credincioşi,  car a  ştiu   ţii  —■  întindere  fără  margini,   l  tru  patrimoniul latent,  exploa.   Un  turism  montan  dar   şi *
               biserici   (monumente  istoriceJ.  că  sectele  sunt  un  semn  a-   luminişuri  şi  sens  —,  aici  tră­  1  tabU  şi  aducător  in  viitor  de  valorificarea  rapidă  a  altor sur- V
               tut  beneficiază  de  preot  paroh. pocaliptic  şi  o  dovadă  a  slă­  iesc  in  iubire  faţă  de  oameni.
                Primarul  —  spunea  preotul birii  credinţei  în  Dumnezeu.  Sunt  mulţumit,  am  mâncare şi   i   câştiguri,  dacă,  de  pildă,  gân-  se  de   **  .  P®   +
                                                                                                         J  dul  primarului  Cornel  Cornea-
                                                                                                                                           roadele  holdelor,  păşuni- ^
                                                                            sunt îngrijit".               I  nu  ar  fl  un  inceput:  o  seamă  jor:  aPei-  revelaţia  dorită  de ^
                                                                             De  la  asistenta  şefă  ANIŞCA   de case  care au  fost şcoli,  adap-  c u ­
                                                                                      aflăm  că,  bolnavii
                                                                            TOMUŞ,
              Poliţistul refuză dialogul i                                  spitalului  beneficiază  de  o  a-   i  abandonate  din  cauza  depopu-  cu-adevărat  dăruit  de   bunul *
                                                                                                                                         Pentru că  acest  ţinut  este f
                                                                                                            tate  şi  recondiţionate  turistic.
                                                                            iocaţie  zilnică  pentru  masă  In
                 fim  doream  amănunte   din  de  educaţie  pe  linia  circula-1in  de  educaţie  pe  linia  circula- ]  valoare  de  3000—1000  lei.  Tot   I  lârii  unor  sătucuri,  fenomen  Dumnezeu,  lăsat  în  seama  u- *
                                        d
                 Na  doream  amănunte
                                                                                                          I  discutabil  al  tranziţiei....  ar  de-  nor  oameni  pe  potrivă.
                                                                                                                                                               care |
               dosarele  aflate,  în  sediul  P°"  (iei  rutiere.  Dar...  subofiţerul J  de  la  ea  reţinem  că,  primăria   *  veni  fie  popasuri,  fie  cabane,  conştientizează  în  grabă  revi-1
                   --------------- -  ...    -----
               —
               liţtel  din  Brănişca,  ci  am  in-  întâlnit,  a  refuzat  să  ne  des- •   sprijină  această  unitate,  prima­  *  fie  moteluri.  Numai  bani  să  rimentul  insaşi  al  istoriei  ro-1
               cercat  un  dialog  despre  felul  tjynUje  amănunte,  invilându-ne J   rul  inşuşi  fiind  omul  ce  res­  j   fie,  că  idei  înfloresc!   maneşti.  |
                                                                                                         £  AIC,  tU  lUfl  tllUUlfJbl
               c«m     implică  poliţistul  din  cU  ajtă  ocazje>  când  vom  pu- •   pectă  legea  iubirii  faţă  de  bă­
               can i nă  ut  menţinerea   Unui  ,        ,       ,  .    I  trâni,  de  bătrânii  care  la  spi­
               comportament  civilizat,  ca  de  *ea  s*a   vorbă  cu  şeful  d e ,   talul  din  localitate  simt  încre­
               altfel  formarea  ta  copii  şi  ti*  post.  Dacă  a  greşit  sau  nu,  o |   dere  şi  se  bucură,  trăind  cu   Pagină  realizată  de
               nori  a  unui  climat  favorabil  pot  spune  mai  marii  săi.   !  năzuinţa  în  căutări  şi  între­  MIRON ŢIC, EUGEN  EVU,  IOAN  VLAD,  IOAN  CORDOŞ
                                                                            bări.     ___________________
   1   2   3   4   5   6   7   8