Page 5 - Calauza_1997_364
P. 5

Săptămâna 1  îndependent  a£1 ât  m                             c?  *«af y  *r


                                                                          O  viaţă  istorică  a  secolului  XX
        POLIJlA  SANITARĂ
                                                                     C.  Prima  şi  ultima  competiţie   seama  ca   mă  imită  pe  mine,
                                                                   de forţă.                      m-am  repezit  la  el  şi  nu  m-am   ţiei  mele  intr-o  ceartă  colegială,
      ROLUL  INSECTELOR  ÎN  TRANSMITEREA  SAU                       Anu]  1922,  al  cincilea  al  vie­  lăsat  până  l-am  aşezat  la  pă­  admonestând  un  coleg  că  nu  ar©
                                                                                                                                 dreptate,  iar  el  m-a  lovit  putePg
                                                                   ţii  mele,  s-a  deschis  sub  para­  mânt,  pe  spate,  ţinându-i  amân­  nic  în  arcada  ochiului.  Invine-
          PRODUCEREA  BOLILOR  INFECTIOASE                         metri  noi.  întârziat  în  vorbire,   două mâinile intr-ale mele. Un fapt  ţindu-mi-se  locul  lovirii  şi  întreg
                                                                   mă  grăbeam  să  ajung  la  nive­                             bat  de  superiori,  am  spus  că  am
    '  ~i i*e  lângă  prezenţa  stânjenitoa­  globului.  Marile  neajunsuri  pe   lul  normal.   Aveam  o  vorbire               alunecat pe  scări.
     re  a  insectelor  şi  rozătoarelor,   care  omul  le  are  de  la  aceste  in­  stâlcită,  cum  era  şi  normal  pen­  VICTOR ISAC —
                                                                                                                                  Ca  profesor,  când  am  predat
    omul  a  sesizat din  cele  mai  vechi   secte  se  datorează  hematofagiei   tru  primele  luni  de  dicţie,  mo­  CONFESIUNI  la  clasele  mici,  n-am  atins  pe
     timpuri  pierderile  materiale  şi   lor  şi  posibilităţii  pe  care  o  au   tiv  pentru  care   eram  pus   la           nimeni  şi  n-am  aplicat nici o  pe*;
     riscurile  pentru  sănătate  suferi,   de  a  suporta,  găzdui  şi  transmi­  punct.  Reţin  frecventa  interven­           deapsă  corporală.  Din  păcate  Ini
     te  de  pe  urma  acestora.    te  organisme  patogene.       ţie  a  mamei  :  „Lăsaţi-1  şi  pe  el   banal în sine, dar semnificativ pen­  pedagogia  internă  a  familiei,  cu
       Consecinţele  negative  ale  ac­  Ţânţarii  au  rol  de  vectori  bio­  să  vorbească  !  Era  mai  bine  când   tru  toată  viaţa  mea.  A  fost  pri­  propriii  mei  copii,  mi-am permis
     tivităţii  insectelor  atât  pentru   logici.  Dintre  bolile  transmise  de   era  mut ?“.  ma  şi  ultima  mea  ieşire  agresi­  şi  a  trebuit  să  fiu  agresiv.  Re*;
     plante  (insecte  dăunătoare)  cât   ţânţari,  cea  mai  răspândită  la   Au  venit  zilele  călduroase,  po­  vă.  Nu-mi  aduc  aminte  să  mai   gretabil,  cum  am  spus  de  atâtea
     şi  pentru  animale  şi  oameni,  se   noi  în  ţară  a  fost  malaria.  trivite  pentru  joaca  copiilor. De-   fi  dat  o  palmă  cuiva.  ori  ,căci  cu  propriii  mei  copii  a
     reflectă  în  capacitatea  lor  de  a   Virusurile  transmise  de  ţan.   acuma  am  ieşit  şi  eu  în  lume  cu   Este adevărat eă la  rândul  meu,   trebuit  să-mi  caic   în  picioare
     produce  şi  transmite  boli  şi  de  a   ţari  ca  şi  cele  transmise  de  alte   toată  îndrăzneala.  Vedeam  cum   exceptând  un  pumn  din  perioa­  principiile  de  viaţă.   Iar  cei  ini
     genera  disconfort.            artropode,  cum  sunt  căpuşele,   copiii  râdeau  dar  mă  acceptau   da  liceului,  nu-mi  amintesc  ca   cauză,  de  la  caz  la  caz,  recunosc
       Intervenţia  insectelor  în  trans­  flebotomii,  culicoizii,  au  căpătat   la  joc.  Intr-o  bună  zi,  un  copil   cineva  să  mă  fi  lovit.  Excepţia   că  intervenţia  în  forţă  n-a  fost
     miterea  unor  boli  infecţioase  se   denumirea   de   arbovirusuri   m-a  îngânat  şi  când  mi-am  dat  pumnului  s-a  datorat  interven­  zadarnică.  (Va  urma).
     înfăţişează  sub  două. aspecte:  (arthropod  —  borne  —  viruses).
      —  insectele  ca  vectori  biolo­  La  noi  în  ţară,  dintre   bolile
     gici  propriu-zişi  (ţânţari,  păduchi   provocate  de  virusuri  care  pot  fi
     ete.),ce  se  caracterizează   prin   transmise  de  ţânţari,  s-au  înre­  PE  URMELE  UNEI  SCRISORI  LA  HAŢEG
     multiplicarea  sau/şi  dezvoltarea   gistrat  encefalite.
     ciclică  a  unor  agenţi  infecţioşi   In  trecut,  activităţile  de  com­  Pe  adresa  ziarului  nostru,  a  sosit  o  scrisoare   du-se  în  studiu  înfiinţarea  unei  microcentrale  de
     (protozoare,  bacterii.   virusuri)   batere  erau  îndreptate  mai  ales   din  oraşul  Haţeg,  în  care  locatarii  blocurilor  B 1.   bloc".  împreună  cu  managerul  tehnic,  al  S.C.  PRES­
     in  organismul  lor:           împotriva  insectelor  vectoare,  dar   A 2,  şi  A 1,  îşi  manifestau  nemulţumirea  faţă  de   TATORUL,  VALER  JURCONI  am  stat  de  vorbă
      —  insectele  ca  vectori  biolo­  in  anii  din  urmă,  pe  lângă  a-   starea  instalaţiilor  sanitare  aflate  în  subsoluri,   cu  câţiva  dintre  locatarii  blocurilor  în  cauză  şl
     gici  mecanici  (musca  de  casă  etc.)   cestea,  a  luat  o  mare  amploare   cât  şi  de  lipsa  căldurii  în  apartamente.   Se  mai   care  ne-au  declarat :  „Nu  sunt  oamenii  uniţi,  aici
     sunt  simpli  vehiculanţi.     combaterea  insectelor  generatoa­  consemnează  că  la  blocul  A 2,  în  unele  apartamen­  la  noi  în  bloc.  Zadarnic  eu  vreau,  dar  altul  nu.
      Ţânţarii  reprezintă  grupul  de   re  de  disconfort,  (va  urma)  te  a  început  să  apară  mucegaiul,  cauzând  miros   Nu  este  nimeni  cu  iniţiativă.  Prin  acoperiş  plouă*
     insecte  cel  mai  important  pen.                            neplăcut,  care  ar  putea  duce  chiar  Ia  unele  îm­  Trebuie  să  punem  mână  de  la  mână,  să  remediem
     trn  sănătatea  publică.  F.ste  bine   Inspectoratul  de  Poliţie   bolnăviri.                             defecţiunile"  (LIVIU  MIHÂLŢAN).  „E  nevoie  de
     cunoscut  rolul  lor  de  vectori  în   Sanitară  şi  Medicină   Am  cerut  sprijin  în  elucidarea  situaţiei,  Poli­  cineva  cu  iniţiativă.  Noi,  oamenii  am  plăti  cât  cos­
     propagarea  mai  multor  boli  pe       Preventivă            ţiei  sanitare.  Receptiv,  dl  dr.  MIRCEA  CALUGA-   tă.  Nimeni  nu  aşteaptă  să  se  facă  pe  degeaba.  Gel
    suprafeţe  extrem  de  întinse  ale  Hunedoara  —  Deva        RU,  a  aprobat  însoţirea  noastră  la  Haţeg,  de  că­  de  la  asociaţie  ar  trebui  să  vină  cu  iniţiativa*
                                                                   tre  inspectorii  LAURENŢIU  GHEORGHE ŞERBAN,   (FLOAREA  şi  GHEORGHE  MICOlU).
                                                                   CONSTANTIN  NICOLAE,  asistentul  principal  de   Acestea  fiind  cele  depistate  pe  teren,  pentru
                                                                   igienă,  SERAFIM  HIBA1S.   In  lipsa  primarului,   orice  amănunt  pe  cei  în  cauză  şi  interesaţi,  îi  aş­
                                                                   am  poposit  la  S.C.  PRESTATORUL  S.A.,  consi­  teaptă pentru un dialog sincer,  directorul  S.C. PRES-;
    Doriţi  un  psrm is  de  conducere                             derând  că  directorul,  ing.  IOAN  PRIP,  ne  poate   TATORUL  S.A.,  ing.  IOAN  PRIP,  care  în  dialo­
                                                                   oferi  amănuntele  pe  care  le  dorim.  Tânărul  direc­  gul  purtat  s-a  dovedit  un  om  de  suflet,  dorind
              c a  cec.  A,E3fC,D   sau  E                         tor,  ne-a  declarat  :  „Asociaţia  de  locatari  în  cau­  să-şi  ajute  semenii,  bineînţeles  în  limitele  legiL
                                                                   ză  are  o  restanţă  de  plată  ce  depăşeşte  suma  de   Pentru  operativitate  acesta  poate  fi  sunat  îa
        SC  TEZF.U  PREST  SRL  DEVA   organizează  în  oraşe!,;  Brad,   3 700 000  lei.  Blocurile  amintite  au  apartamente   numerele  de  telefoane  232809  sau  770651.
     Deva,  Haţeg,  Hunedoara,  Orăştie  şi  Petroşani,  cursuri  de  conducere   în  majoritate  proprietate  personală.  Dacă  locata­  Şi  cum,  conform  legislaţiei  în  vigoare,  neîn-
     pentru  aceste  categorii.                                    rii  acestor  blocuri  doresc  reparaţia  instalaţiilor   treţinerea  în  bune  condiţiuni  a  instalaţiilor  sa­
        Relaţii  suplimentare  la  telefoanele :  221191;  216732;  22185:);  f.1180,1.  defecte  trebuie  să  facă  comandă,  pe  baza  căreia   nitare  interioare  de  către  asociaţiile  de  locatari  şi
                                                                   să  se  poată  începe  lucrările.  Acest  lucru  trebuie   persoanele  fizice,  se  sancţionează  conform  Legii
                                                                   să  fie  făcut  de  către  conducerea  asociaţiei.   Tot   nr.  98/1994,  asistentul  de  igienă  SERAFIM  HIBAIS
                                                                   comandă  trebuie  făcută  şi  pentru  extragerea  apei   (Policlinica  oraş,  telefon  770522,  interior  14),  stă
                      »  —  ♦  —  ♦  — * —  ♦ —  * —  ¥  —  *   — #  —    *   —  *  —  *  —  * —  ¥  —  ¥  — *¥—  *
                                                                   existente  în  subsoluri.  De  menţionat  este  faptul   oricând  la  dispoziţia  celor  interesaţi,  în  dorinţa
                                                                   că,  pentru  canalul  colector  încă  din  cursul  anu­  sa  de  a  fi  mereu  de  veghe,  la  integritatea  sănă;
         Di u  PROTE                                               lui  trecut,  s-au  demarat  lucrări  de  investiţie.  Cât   tăţii  locuitorilor  oraşului  Haţeg.  IOAN  VLAD
                                                                   despre  căldură,  centrala  este  în  conservare,  allân-
      In>pevioni  O.J.P.C.  Hunedoara   tului,  iar  reacţia  de  identificare                                                  a n i,  s a n a t a t e   şi  În d e p l i­
    au  depistat  pe  piaţă  produsul   cicoare  sau  smochine  pozitivă  (în   GÂNDURI  BUNE  Şl  RECUNOŞTINŢA                 n ir e a    DORINŢELOR   PRO;
    L VD.  JACOBS  KRONUNG  ver­    literatura  de  specialitate  prevă.   De  „ZIUA  FEMEII"  un  gând,   ale  S.C.  „UNIVERS"  S.A.  DEVA.   PRII"  !
    de  ambalat  in  pungi  de  polie­  zut  negativ).             o  floare  la  rever  şi  un  deosebit   Femei i-mamă  şi  soţie,  recunoş­  Dir.  ce.  MIRCEA  MUGURE»
    tilena  metalizată  în  interior,  in.   De  asemenea,  a  fost  depistat   respect  pentru  femeile  salariate  tinţă  şi  urarea  de  „LA  MULŢI  PĂCURARI
     dusă  prin  termosudnre,  în  greu­  pe  piaţă  produsul  NESS  CAFFEE
     tate  de  100  g,  valabilitate  1.  Oi   BRASEHO,  ambalat  în  pliculeţe
     1990,  conform  ştanţârii  de   pe   de  polietilenă  de  culoare  galben
     marginea  plicului,  in  neconcor-   cu  negru,  închise  prin  termosu-   Pe  urmele  materialelor  primite  de  la  cititori
     danţâ  eu  ambalajul  original,  pc   dare,  conţinând  2  gr Ţ  1 %,  va­
     ■are  data  valabilităţii  este  men­  labilitate  aug.  1997,  de  către  SC   La  adresa  dumneavoastră  nr.   Din  discuţiile  purtate  cu  sem­  mească  un  deviz  pentru  înloeo-
                                    DANA  SRL  Cluj,  conform  in­ |  7/1997,   prin  care  ne  trimiteţi   natarul  scrisorii  şi  cu  domnul   irea  conductei  principale  (de  apă
     ţionată  pe  spatele  plicului  (în   formaţiilor  înscrise  pe  ambala­ j  spre  cercetare  scrisoarea  formu­  Ignătescu  Vasile,   responsabilul  potabilă),  care are  o vechime con­
     partea  stângă,  deasupra  grama-   jul  individual.          lată  de  cetăţeanul  Sopterean  Ion.                        siderabilă,  de  aproape  40  de  ani,
     I  ilui).  De  asemenea.  'înscrisurile
                                     Conform  raportului  de  încer­  din  oraşul  Lupeni,  Aleea  Goru­                        nemaiprezentând  garanţia  utilb
     in  i.mb.a  germina  şi  engleză  a-   cări  şi  Scrisorii  de  Neconformi-   nului,  bloc  4,  apt.  31,  în  urma        zării  ei  în  mod  corespunzător.
     par  îngroşate,  caracterele  fiind   tate  emise  de  Laboratorul  Larex   verificărilor  întreprinse,  vă  co­  NE  RĂSPUNDE
     ini  Ş"i  ue  -.. muaraliv   u  amba­  Deva,  produsul  nu  corespunde   municăm  următoarele :  PRIMĂRIA  ORAŞULUI                 ION NAPAU.         /
     lajul  inainal.                din  punct  de  vedere  organolep­  In  urma  deplasării  la  faţa  lo­  LUPENI                        primar          -j;
      Conform  Raportului  de încercări   tic,  gustul  şi  mirosul  fiind  ne­  cului  s-au  confirmat  cele  sesi­                Jr.  ECATERINA  PiRVU,   V:
     şi  Scrisorii  de   Neconformitaic   specifice  unei  cafele  solubile  na­  zate,  fapt  pentru  care  reprezen-                     secretar         1,
     emise  de  Laboratorul  Larex  De­  turale  ci  a  uneia  cu  înlocuitori. j  tantul  R.A.G.C.L.  Lupeni  împreu­
     va  produsul  nu  corespunde  din                             nă  cu  delegatul  administraţiei   blocului  4  din  Aleea  Gorunului,   N.R. :  Mulţumim  domnule  Prl*;
     punct  Je  vedere   organoleptic,     Director  O.P.C.        publice  au  dispus  oprirea  apei   s-a  constatat  că  Regia  autonomă   mar  pentru  sprijinul  acordat  ci­
     gustul  şi  nvrosul  fiind  slab  pre­  Dr.  RliDEANU  MIIIAJL,   potabile  până  la   sudarea  ţevii   de  gospodărire  comunală  şi  loca-   titorilor  noştri.  Vă  dorim  succes
     cizate  necaractcristice  sortimen­   COlîDOŞ  ÎOAN           care  era  fisurată.           tivâ  Lupeni  urmează  să  întoc­  în  activitate !



            P r e v e n i r e a   b o l i l o r ,   a m e l i o r a r e a   s i ;; v i n d e e a r e i r


                CANCERUL                    conserve,  afumături,   brânză  fermentată,   pc  care  ne-am  obişnuit  să  credem  că  sunt   Se  consumă  3—6  linguri  pe  zi,   între
                                            produse  zaharoase,  concentrate,  alcool,  tu­  benigne,  de  ce  să  nu  uzăm  de  ca  în  pro­  mese,  numai  adulţii.
                                            tun  şi  cafea.                       filaxia  şi  terapia  bolilor.
      Cancerul,  acest  flagel  al  secolului,  a   Un  adevărat,  repertoriu  gastronomic  pc   (Va  urma)                                  ANA  VALERIA     !
    suscitat  şi  mai  continuă  să  suscite  inte­  care  omul  în  stare  de  sănătate  aparentă,                                                         •a  i
    resul  numeroşilor  cercetători  din  cele  mai   îl  ignoră,  dar  de  care  va  trebui  să  ţină   NEACŞU  ANGHEL
     diverse  domenii  ale  ştiinţei.       seama,  atunci  când  organismul  său  de­                                       FOARTE  IMPORTANTJ               i
      F.ste  o  boală  curabilă  sau  incurabilă ?  vine  involuntar,  sediul  acestui  „musafir"   MINUNILE MIERII       La  rugămintea  cititorilor  noştri  de  a
      O  întrebare  al  cărei  răspuns  implică  o   nepoftit  şi  urâcios  care  este  boala.                           publica  Tratatul  MIRACOLUL  CRUDITĂ­
     buna  cunoaştere  a  etiopatogeniei  bolii  şi   Alături  de  cele  menţionate,  amintim  un                        ŢILOR  —  Tratarea  bolilor  după  metoda
     /Tiuită  competenţă  profesională  în  orien­  fapt  riguros  constatat  de  numeroşi  cer­  SUC  DE  RIDICHI  CU  MIERE  Giinter  —  editura  „Călăuza"  a  scos  de
    tarea  şi  supravegherea  riguroasă  a  tera­  cetători  şi  dietetieieni,  hrana  rafinată,  a-                     sub  tipar  zilele  acestea  cartea  respectivă.
    peuticii  bolnavului  şi  a  bolii.     panajul  omului  modern,  care  este  supus   Se  iau  500 g  ridichi  negre  şi  100 g  miere.   Tirajul  nu  este  foarte  mare  —  solicitările
      Unui  bolnav  cu  o  afecţiune  de  exemplu   unui  proces  lung  de  prelucrare  termică   Ridichile  se  curăţă  şi  se  dau  prin  maşina   fiind  extrem  de  numeroase.  Nutnai  judeţul
                                                                                  de  tocat  carne.  Pireul  obţinut  se  stoarce
    în  sfera  digestivă,  alături  de  medicamente   creează  aciditate  în  organism,  lezează  in­  printr-un  tifon.  Sucul  se  pune  intr-un  vas   Braşov  a  solicitat  1000  exemplare..
    scrise  pe  reţetă,  i  se  recomandă  şi  o  dietă   tegritatea  organismului  şi  uzează  mai  re­  de  sticlă  unde  se  adaugă  mierea  şi  se  o-   Cititorii  noştri  care  doresc  să  şi-o  pro­
     numită  „de  cruţare"  digestivă,  trecându-se   pede  această  maşinărie  vie,  care este  omul.  mogenizează  bine  apoi  se  dă  la  rece.  Acest   cure  —  pot  trimite  prin  mandat  poştal
                                             Şi  pentru  că  nimeni  nu-şi  cunoaşte  re­
     în  revistă,  pe  de  o  parte,  alimente  care   acţiile  pasibile  şi  rezistenţa  organismului   preparat  se  poate  folosi  în  dischineziile   suma  de  5000  lei  pe  adresa  Editura  „Că­
    pot  fi  consumate  de  bolnav,  iar  pe  de   la  cele  câteva  articole  alimentare  şi  to­  biliare  clar  este  foarte  cunoscut  din  vechi   lăuza".  Deva,  str.  1  Decembrie  nr  27,  cont
     altă  parte,  alimente  care  nu  trebuie  con­  xice  puse  sub  interdicţie  în  cazul  bolna­  timpuri  ca  stimulent  sexual,  tratând  cu   bancar  4072504171  B.C.  Deva.  menţionând
    sumate,  întrucât  influenţează  negativ,  evo­  vului  de  re  să  nu  anticipăm  şi  să  evităm   succes  frigiditatea  la  femei  şi  impotenţa   pe  mandatul  poştal  că  p  vorba  de  contra­
    luţia  bolii.                           impactul  cu  boala,  excluzându-le  sau  di-   la  bărbaţi.  De  aceea,  el  so  recomandă  doar   valoarea  unei  cărţi  MIRACOl  UI.  CRUDI­
                                                                                                                         TĂŢILOR.  Cartea  o  să  fie  trimisă  prin
      în  această  ultimă  categox-ie  de  alimente,   minuându-le  din  dietă,  cât  timp  ne  bu-   adulţilor. Celor bolnavi de  diabet  nu  ie  este   prin  colet  postai  acasă  la  Dvs  NU  U: TATII
    In  funcţie  de  afecţiunea  pacientului,  se   rurăm  chiar  şi  numai  dc  această  stare  de   recomandat  să-l  consume.  La  fel  şi  celor   Cu  5000  lei  puteţi  scuti  destui  bani  pen­
    menţionează :  prăjelile,  de  orice  fel,  car-   sănătate,  aparentă ?  Iar  dacă  această  con­  agitaţi  psihic  sau  sexual,  precum  şi  bol­  tru  medicamente I   —
    r»ea  de  porc,  sosuri,  condimente,  mezeluri,  duită  este  aplicabilă  în  prevenirea  bolilor  navii  de  colită  de  fermentaţie.
   1   2   3   4   5   6   7   8