Page 3 - Calauza_1997_367

S M g B a P Săptămânal independent aliat In slujba t

I Un ungur get-beget îi răspunde lui Kerekeş Attila

| (Urm are din pag. 1) lui Dejeu te-aş băga Ia „miti­
• i tica1* pentru subm inarea auto­ exemplu de Ia noi, UDMR, care de ani au ţ‘nut poporul Tran­ cuvintele „Periculoso sporgersi".
de şcoală prim ară că ungurii au rităţii s.atului şi profanarea în­ au aics in parlam ent numai şi silvaniei sub obroc. Poporul ro­ Măi, mai, ce mai popor cultivat
năvălit în A rdeal în jurul anu­ semnelor României. Bineînţeles, num ai dizidenţi. Dacă comuni­ m ân (Dac) a existat şi va exis­ a fost cel magniar, chiar înain­
lui 900 (d.IIr.). Mă cap sec, du­ alături de prefectul sus-pomenit. ştii din arcui guvernam ental, se ta pururea. N-au existat unguri tea naşterii lui Ilristo s!
vor unii cu comuniştii d.n opo­
pă bila ta mongolică, de la a- Se poate să se întâm ple aşa ce­ ziţie, va fi vai şi am ar de capul Până în anii 900 (d.Hr.). Exis­ în finalul articolului, Kerekeş
5 nii 900 şi până în 1918, Ungaria va, dragi cititori ca doi cetăţeni maghiarilor, ne vor alunga cât ai tenţa noastră a m aghiarilor pe mai sloboade din condei o pă­
acest păm ânt al
Ardealului a
4 ^ a devenit m ulţim i enară ? Dacă rom âni de etnie maghiară, să-şi sărică şi zice: „România se te­
eşti străin de istorie, m ăcar tre­ bată joc de ţara care de bine zice peşte din România. fost piătita cu mult sânge rom â­ me de Ungaria, fiindcă are o ar­
De ce cauţi cu tot dinadinsul
buie să răsfoieşti DEX-ul. A- de râu îi hrăneşte ? Kerekeşu-ie să bagi zâzanie in­ nesc. Nu neg, şi cu sânge un­ mată doar cu numele...". Fii a-
colo scrie negru Pe alb că no­ I'e Doina Cornea Iuhasz, un tre românii şi etnicii magh.ari ? guresc. Să am ,ntesc doar câteva teut la mine fiul ploii. Bagă-ţi
ţiunea m ultim ilenară înseam nă fel de Gică Contra (sex urât) o Pentru taptu, că Statul român nume. Dozsa, Uoria, Crişan, A- bine in capui tău ăla sec, că ar­
l ceva care durează de mai m ul­ faci cu de la tine putere, „pri­ cu ani în urmă, a repartizat for­ vram lancu. La care adăugăm mata romană a pus de două ori
te milenii. Or, un m ileniu în­ ma doamnă" a Ardealului. Pen­ ţe de muncă ni Teritoriul T ran­ sutele de victime din localităţi­ steagul romanesc in vârful Par­
seam nă nici mai m ult, nici mai tru ce merit te-aş întreba ? Pen­ silvaniei, fie români, fie de alte le Trăznea, Ip, Sălaj etc, unde lamentului ungar de Ia Buda­
puţin decât 1000 de ani. la ­ tru asm uţirea m inerilor lui Miron naţionalităţi. Asta după capul au fost măcelăriţi de către ar­ pesta. Dacă nu ţii minte iţi rea­
mata hortistă sute şi sute de co­
tă la ce exagerare, la ce şiretli­ Cozma ? Parcă şi acum mă gâ­ tău sec, chipurile ar periclita pii, bătrâni, temei şi bărbaţi. mintesc. Prim a dată in 1919, când
curi recurge acest Kerekeş, in dilă vocea ei piţigăiată, reţinu­ stabilitatea întregii Europe cen- a pus capăt puterii sovietelor.
scopul să deruteze cititorii. Una tă de TV pe micul ecran : „Nu tra,e şi de răsărit. îmi tace im­ Plus deportarea a peste 180 000 Iar a doua oară in 1945. Aceas­
de evrei din Ardealui de Nord
e fazonul şi ah a e sezonul. A vă lăsaţi băieţi". De ce nu se tă „masă haotică" cum batjoco­
nu se confunda m ileniul cu mul- duce „prim a doamnă" acum l;l presia că vrei să ne sugerezi mi­ in lagărele de exterm inare din reşti tu arm ata Română, dacă
Germania, de unde nu s-au mai
şeleşte ideea că România ar de­
tcm ilenii. La Versailles, să fie Bucureşti să-l scoată pe lide­ veni un teatru de război gen întors dintre ei decât vreo 10 la va fi din nou provocată ar pu­
Clar că descendenţii Sfântului rul m inerilor din pârnaie ? Aşa sută. tea să-l pună şi a treia oară.
Ştefan, nu au fost nedreptăţiţi. sunt „prim ele doamne". Ade­ fosta lugosiavie. România a tost Kerekeş aşterne încă o abera­ Aşa că m ucies! Ai înţeles cred
şi este un stat independent. Gu­
Acolo s-a sem nat o decizie dreap­ menesc victimele şi apoi aban­ vernele au condus ţara aşa cum ţie în articolul respectiv : Cică ceea ce am vrut să-ţi spun. lS
tă. Ungaria a m eri.at cu vârf donează. Iată ce a declarat a- maghiarii vorbeau italiana îna­ Nu ţi-e ruşine să mă faci aşa
şi îndesat să i se ia două tre­ ceastă „prim ă doamnă" după au crezut că e mai bine. Au re­ intea naşterii lui Ilristos şi chiar din senin, hodoronc-tronc pe mi­
partizat forţele de muncă cali-
imi din teritoriu pe care l-a spusele lui Kerekeş: „Românii iicate acolo unde a fost nevo,e, documentează prin urm ătoarea ne handicapat ? De ce îţi spun
deţinut ilegal şi a ţinut sub jug sunt stăpâniţi de demoni pen­ cum îndrăzneşti şi în numele cui întâmplare. Cu mulţi ani tn ur­ asta : pentru că ai comparat po­
m ilioane de aiţe etnii. Dintre tru că nu sunt de acord cu nu­ ne am eninţi cu destabilizarea mă povesteşte acest atotştiutor porul român cu o comun.talc
acestea 6 m ilioane au fost ro­ m irea unui prefect m aghiar in din cauză că românii au lucrat Kerekeş, Papei de la Roma, cu handicapată. Să ştii de la mine
că eu fac parte din această co­
m âni, urm aşii lui Traian şi judeţul Sălaj". Cum e Tanda a- şi lucrează în Ardeal 7 Tu, ni­ ocazia unei călătorii in Ungaria
Dccebal, redându-le adevăraţi­ Şa e şi M anda, respectiv Rola- meni in lume, îţi închipui că i-a ven.t pofta să pupe brazde­ munitate, chit că sunt de etnio
maghiară.
lor stăpâni.. ru — Kerekeş ca şi Ciobanu = le ungureşti. Zis şi făcut. Min­
M ăi faţă palidă, în ale isto­ Juhasz (l.m.). eşti buricul păm ântului şi îndrăz­ Poporul român are un proverb
riei, din condeiul tău a ieşit IVIai scrie acest Kerekeş, în ar­ neşti să mai dai şi ord.nc gu­ tenaş a coborât din caleaşcă, a- înţelept : „Pasărea mălai visea­
poi s-a pus pe foaie şi a luat Ia
şi o altă aberaţie gogonată. ticolul cu pricina, precum că un­ vernului nostru ce are sau n-are sărutat holdele cu ruptul. Bra­ ză". Eu sunt un om simplu, dar
voie să facă in propria-i ţară.
Şi zici fără să-ţi crape obrazul: gurul de aici (România) trăieş­ Nu toată etnia m aghiară din Ro­ vo Papă, m eriţi toată lauda ! fii atent Ia ce-ţi spun : Autono­
sau parţială a
mizarea totală
„Oricine este ungur, este con­ te sub asuprire străină. Păi da­ m ânia este intolerantă. Numai De aici trag concluzia de ce mo­ Transilvaniei „cât îi hău’*. I-aţi
siderat in ziua de azi ire­ că aşa stau lucrurile cine te o- o parte infimă. Tocmai acea in­ şii mei mănâncă atâtea maca­
dentist şi şovinist dacă încear­ bligâ să trăieşti aici? Nimeni. fimă parte s-a făcut vinovată de roane. Dacă nu ştii italiana nu gândul de .a acest vis de om
turm entat. „Vom fi iarăşi ce am
că să explice lumii nedreptatea Atunci du-tc frumuşel acolo un­ mănânci paste făinoase găurite.
făcută11. Esie vorba de redobân­ de a înţărcat m ulul iapa (bă­ aaingarea d.n judeţele Ilarglm a Parcă văd şi acum prin ochii fost, şi mai mult decât atât", a
spus Petru Rareş pe timpul când
şi Covasna a peste 20 00(1 de ro­
direa Ardealului m 1918. Ţie nuiesc că ştii locul). Ţara asta minţii ce frumos se salutau mo­
cine ţi-a permis să vorbeşti in nu are nevoie de antirom âni. mâni după 1989. Ei au m altratat şii mei intre el dimineaţa cu trăia şi Ungaria încă ţinea Tran­
silvania sub ocupaţie. Cuvinte­
num ele tuturor ungurilor din Dragă „iredentistule" dă-mi şi pe ţăranul M. Cofariu la Tg. „Bon giorno singnore nomado". le lui s-au împlinit in bună par­
Mureş. Acest dizident pe nume
Rom ânia ? Aud ? Iacă eu sub­ voie să te întreb cine îţi dă ţie Iar mamele interziceau copiilor te, şi se vor împlini în totalita­
sem natul ZOLD GABOR, sunt dreptul ca să asemuieşti un po­ Kerekeş, mai trage incă o min­
ungur din moşi străm oşi, şi por de peste 22 de milioane de ciună gogonată. în delirul său să nu se plece din căruţe prin tea lor, cu siguranţă.
trăiesc pe acest păm ânt de când oameni cu o turm ă? Indiferent zice că poporul ungar a ocupat
m-a făcut mama, dar nu in-a cine şi cât a condus destinele acest teritoriu virgin — Ardea­ Urmaşii Maresaluîui Antonescu
considerat nimeni că aş fi m ă­ noastre, acest popor este sacru, lul din tim puri străvechi ! La f *
tine străvechi înseam nă I 000 de
car un pic iredentist, pentru cs.e siant. Nimănui nu-i este ani ? Vezi că habar n-ai nici de
că niciodată n-am urm ărit a- permis să-l asemene cu un grup răspund iui Kerekeş Attila
nexarea unui leri.oriu în care de animale, cu atât mai puţin istorie, nici de noţiunea tim pu­
lui. Străvechi înseamnă ceva ce
conaţionalii mei sunt in mino­ unui descendent al lui Sf. Şte-’
ritate, altei ţări recte, Ungariei. fan, fie el chiar Kerekeş. datează din epocile primitive, STIMATE DOMNULE DIRECTOR,
Am votat Constituţia ţării şi o în continuare Attila, „biciul" care aparţin antichităţii sau pre­
respect. Mă supun cu respect lui Tiikes, deoitează în artico­ istoriei. Pe vremea aceea nici Felicit ziarul „Călăuza" pen­ ritoriilor româneşti, după mode­
guvernului ţării, dar sunt cu to­ lul apărut în „Călăuza" că pen­ necuratul n-a auzit dc acest neam tru decizia curajoasă de a pu­ lul început în judeţele Recoman­
nomad. Cu atât mai puţin dc
tul im po.riva consti.uirii unei tru ei (ungurii), cultura şi ci­ blica „Scrisoarea" domnului A tti­ dării 1201.
enclave în inima României. Au­ vilizaţia nu poate fi decât la vreun ter.toriu unde păşteau ci la Kerekeş (desigur un pseudo­ Poate că n-ar trebui să-i dăm
Ungurii nici nu
caii sau boii.
ziţi oameni buni, cetăţeni fi­ Budapesta". Te întreb din nou: nim in spatele căruia se ascun­ atâta im portanţă acestui neferi­
deli ai României, acest Kerekeş Te opreşte cineva să te civilizezi ştiau precis de unde au apărut. de un nou honveti), peniru a-i cit lipsit de educaţie, cultură şi
individ cazul in cap, nu pretin­ in capitala Ungariei? Du-te cât Dc aceea cu mulţi ani in urmă, dezmetici şi pe cei care mai bun simţ, dar este trist să con­
de nici mai mult nici mai pu­ mai repede. Aşa voin avea cu chiar un erudit ungur pe nume­ cred că evenimentele sângeroa­ staţi că tocmai un asemenea ins
le Kiirosi Csoma-Şandor s-a a-
ţin decât să se dea jos toate în­ un necivilizat mai puţin. Lo­ vcniurat pe urmele strămoşilor se de la Ip, Trosnea, Târgu Mu­ vorbeşte in numele unei etnii
sem nele ţării noastre din teri­ curi vacante în „ALAT KEltT" reş, Harghita, Covasna e.c„ sunt onorabile, care în m area ei ma­
toriile ungureşti !, care teritorii (gradina zoologică) sunt bere­ noştri in Asia. A căutat mult simple speculaţii gazetăreşti, ori joritate trăieşte în bună înţele­
manifestări naţional isi-exlremis-
iredentisiule ? Pe deasupra chiar chet. Nivelul tău de cultură se şi bine să găsească originea un­ gere cu poporul care a adop­
şi ungureşti. Te pomeneşti că va ridica acolo pe cele mai î- gurilor. A ajuns până aproape te. Sinistrul personaj, găzduit cu tat-o. Nu ştiu dacă acest in­
de Mongolia, dar nu a dat de
te referi la judeţele Bekeş sau nalte cuimi. De asta sunt sigur divid deloc onorabil este bătrân
Vesprem (VEZPREM). Nu ex­ Nu întârzia nici o clipă. Dă-i urm a nici unui picior de stră­ generozitate dc Dvs., coborât pc ori tânăr, dar se cunoaşte de la
păm ântul care l-a hrănit şi i-a
clud nici oraşele SZOLNOK sau bâte! Acolo-i viaţă, acolo-i trai. moş. De aici s-a tras concluzia asigurat perpetuarea neamului o poştă că n-a prea dat Pe Ia
că ungurii au fost un popor no­
şcoală, iar de la orele de istorie
DEBRECEN. Nu fă problem e că trăiască deputatul 'loka}\
pe teritoriul localităţilor enum e­ Ceea ce îmi place Ia Kerekeş mad. Acest popor abia in seco­ vreme de o mie de ani, a uitai a lipsit cu desăvârşire. Unele a-
firm aţii sunt de-a dreptul hila­
rate nu vei găsi nici un fel de constă in faptul că este un om lul IX (d.IIr.) a găsit lin loc m ă­ să-şi dea jos copitele care l-au
însem ne sau stem e româneşti. deost-bit de meticulos şi pedant nos unde s-a stabilit. Respectiv adus din pustă şi vrea să se re şi lipsite de orice suport. I-aş
recomanda (căci tot suntem la
descotorosească de ele, lovind
Culm ea neruşinării de care dai El ţine o statistică viguroasă a în Câmpia Panonici. Fiind un vremea Recomandărilor...) să so
dovadă este citarea ca exem ­ parlam entarilor României, fie ei popor războinic şi expansiv, a tocmai in poporul care l-a Pri­ apuce de o treabă mai serioasă,
mit in casă, l-a alfabetizat şi
plu pozitiv pe num itul DLZSI români, unguri, evrei şi de alto tot continuat să înainteze spre
ZOLTAN, prefectul oraşului etnii. Este un adevărat cadrist. vest, cucerind noi şi noi tere­ s-a străduit să-l facă om. Dar căci scrisul este o profesiune do
credinţă nobilă cu care divinita­
M iercurea Ciuc, care a avut tu­ Din această statistică dânsul tra­ nuri. Au fost insă opriţi de că­ monstrul n-a reuşit să iasă din tea îl inzestrază pc omul nor­
pielea sa prim itivă şi a pornit
peul să îndepărteze însemnele ge difer.te concluzii. Iată una tre germani undeva în Bavaria mal.
Rom âniei din teritoriul judeţu­ dintre ele : Compoziţia parlam en­ şi bătuţi bine. Atunci au schim­ haiduceşte la drumul mare, în­ Nu doresc să dau o replică la
setat de sânge, pentru a-şi as­
lui, instigând şi pe alţi prefecţi tului nu este bună. Din această bat strategia, întorcând incur­ tâm păra pornirile. textul scrisorii publicate, întru­
să procedeze la fel. Atunci de cauză, cl căşunează asupra a.e- siunile de cuceritori către est. Deci Biciul lui Attila a ajuns cât este evident că n-aş avea un
Ce te m iră faptul că cetăţenii gerilor im punând : cum au în­ Treptat au reuşit să cucerească din nou în mâinile urmaşului partener de dialog sănătos.
Cinstiţi te fac pe bună dreptate drăznit să aleagă in parlam ent Ardealul, fie prin lupte, fie prin său omonim, care declară sen­ Cu stimă,
ired en tist? Nici mai m ult nici o grăm adă de foşti comunişti, vicleşug. Astfel au supus trep­ CRĂCIUN VIOREL
m ai puţin, dacă aş fi în locul membri PCR. Trebuie să luaţi tat voivodatele noastre. O mie tenţios o nouă purificare a tc-
Cu nem ărginită tristeţe soţia O Vând Volkswagen 1600 a- © Vând tablouri religioase, cu 2 apartam ente Deva. Tel.
621672.
Cecilia, fiicele Cecilia, Simona, variat faţă, dreapta, neinm .tri- pretate pe sticlă, sfârşitul sec. 19,
G v and colecţie insigne fot­
Angelica şi fiul Dumitru, gine­ culat, motor în stare de func­ mobilă antică in stare perfectă bal româneşti, trei panoplii a 60
rii Ilie şi Liviu. Te vom plânge ţionare pentru piese de schimb. şi congelator Artic nou, 7 ser- piese fiecare, sculer Manef cu
mereu şi nu te vom uita nici­ Tel. 625965. iare, neîntrobuinţat. Tel. 215924. piese de schimb. Tel. 611483.
odată. Dumnezeu să te odihneas­ O Vând apartam ent 3 came­ 0 Teren de vânzare cu con-
că in pace! re, et. 1, semidecomandat sau strucţic începută la intrare în O Vând grădină cu pnmi, ca­
schimb cu 2 camere, plus dife­ Deva, posibilităţi m ultiple de bană metalică, beci, puieţi pruni,
renţa. Tel. 621873. piersici, faguri artificiali. Tel.
© Prim esc în gazdă, un ne- privatizare (benzinărie, motel 220607.
O Vând apartam ent 3 came­
flim ător, de preferinţă credin­ re, parter. Tel. 614401. etc.), cu instalaţie de gaz, curent O Comercializăm planetare
cios sau cadru m ilitar, Hune­ O Vând Fiat Ducato (benzi­ trifazic, apă. Tel. 613381. recondiţionate, executate profe­
doara, Zona Teatrului, cam eră nă) 2000 cmc, AF 1986, 6500 DM. O Vând căţea lup. Tel. 625051. sional; cum părăm planetare u-
m obilată, telefon şi cablu. Tel. O Vând Fiat Ritmo diesel, Tel. 211997. zate. Tel. 211307.
717290, stare foarte bună, 1985, înm atri­ O V and combină muzicală O Vând apartam ent 2 came­
culat, se potrivesc piese româ­ O Vând teren arabil, fânaţ, Sharp. 1500 W. 2000 DM. Nego­
neşti. Tel. 054/57067C, după ora păşune şi livadă cu pruni, si­ ciabil. Tel. 628712. re decomandat, eu multiple îm­
17. tuat în str, Călugăreni. Telefon bunătăţiri, Deva, Zona pietii. bd.
f j Q M m O R A R l l O Vând/schim b Dacia 1310/ 615126. O Vând urgent bicicletă m a­ .L ibertăţii, bl. C 1, et. 3. Tele­
1990 cu Dacia break. Inform aţii O Vând apartam ent 2 came­ re Pegas, stare bună. Telefon fon 056/211156.
214053.
0 Vând apartam ent 2 came­
O Se îm plineşte un an de Ia la Zam, tel. 129, după ora 20. re decomandat, parter, îm bună­ 0 Cum păr repatriere. Tel. re decomandat, Gojdu. bt. O 3»
trecerea tn nefiinţă a celui ca­ O Vând 2 apartam ente a 3 tăţiri, posibilităţi privatizare. Tel. 718117. sc. 4. et. 3, apt. 19. Zilnic, ore­
re a fost cu adevărat un soţ, camere, garaj, pod, pivniţă, ul­ 220179. O Vând casă eu grădină, ga­ le 15—17.
tată şi bunic, socru şl prieten de tracentral. Tel. 216885. O Vând Dacia 1300, 1990, sta­ rai, apă, gaz. Deva. Tel. 229088.
neuitat O Vând Dacia 1300 foarte bu­ re foarte bună. 2000 DM. Tel. (Continuare în pag. a 4-a)
M UŢII DUMITRU nă, preţ convenabil. Tel. 612401. 213880. ____,____ _________ , 0 Vând/schim b casă Mintia,