Page 3 - Calauza_1997_372
P. 3

S ap tam ân al  in d ep en d en t  a flat  în   slujba  tu tu r o r  oam en ilor

                 O DESCOPERIRE SENZAŢIONALA
                                                                                          Regele  Mthai  I  la  Deva
       wFIUL  LUi  HOREA  A  FOST                                         (Urmare din pag. 1)      a  fost  şl  dl  IOAN  OPRESCU,   siguranţă  pe  distanţa  Sim eria  —
                                                                                                   de  95  ani,  cel  mai  vârstnic  ce­
               HAIDUC  ÎN  MUNŢI"                                   tă  cuvântare  în  Piaţa  Victoriei,   tăţean  al  municipiului  Deva.  Din   Arad,  cu  o  foarte  scurtă  oprire
                                                                      Majestatea  Sa,  a  rostit  o  scur­
                                                                                                                                  în  gara Săvârşin.
                                                                                                                                   După  această  scurtă  vizită  la
              DL MITA OMOREAN, PREŞEDINTELE                         apoi  a  dorit  celor  prezenţi,  tu­  cuvintele  dluj  Oprescu,  am  re­  Deva,  M ajestatea  Sa  Regele,  Mi-
                                                                                                   ţinut  că  In  data  de  3  Ianuarie
    V '                                                             turor  locuitorilor  Devei  şi  ai  ju­                      hai  I,  cu  Întreaga  delegaţie  ce-1
                COMUNITĂŢII ROMÂNILOR DIN                           deţului  Hunedoara  multă  sănă­  1948,  când  deţinea  funcţia   de   însoţea  s-a  deplasat  spre  Sime­
                                                                    tate,  sărbători  fericite  şi  „Hristos
             NOVO SELO, IUGOSLAVIA DECLARĂ :                        a înviat!“.                    şef  al  Secţiei  de  întreţinere  linii   ria.  unde  a  făcut  o  scurtă  opri­
                                                                                                   căi  ferate  Deva,  a  însoţit  trenul
        —  Dle  MITA  OMOREAN.  mâ   bănăţeni.  In  total  sunt  2722  ro­  Printre  cei  prezenţi,  care  au   regal  form at  din  7  vagoane,  2   re  în  faţa  bisericii  ortodoxe,  du­
                                                                                                                                          şi-a  continuat  călăto­
                                                                                                                                  pă  care
      bucur  că  am   ocazia  să  vă  cunosc   m âni.  Declaraţi  rom ânit  Pentru   dorit  foarte  mult  să-I  întâmpine,  locomotive  şl  o  locomotivă   de  ria  spre  M ănăstirea  Cozia.
      la  dvs  acasă  şi  să  descopăr  a-   că  avem  şl   rom âni  declaraţi
      ceeaşi  ospitalitate,  caracteristică   sârbi.  In  privinţa  acestora  nu
      rom ânilor,  şi  în  aceste  ţinuturi.  am   com entarii.     HUNEDOARA
      Ce  se  ştie  însă  despre  începutu­  —  Relataţi-ne  vă  rog  un  fapt
      rile  populaţiei  rom âneşti   de   deosebit,  petrecut  mai  recent  în   DE APROAPE UN AN DE ZILE LA
      aici?                          viaţa  comunei  dvs.   fapt  ce  a     „LEAGĂNUL DE COPII“                    VREŢI SA AFLAŢI SECRETE ALE VIEŢII,
        —  Aş  vrea  mai  întâi  să  vă  spun   schim bat  într-un  fel,  cursul  fi­                                     MORŢII, IUBIRII, VISELOR,
      că  noi,  rom ânii  de  aici,  suntem    resc  al  întâm plărilor.  NU SE MAI CUMPĂRA PAINE
      la  noi  acasă,  băştinaşi,  nu  în   —  Da,  vă  pot  relata.   După   UMANITATE  —  simbol  al  grijii  faţă  de  se-   PUTERII LUNII ?
      ţară  străină.  A  existat  dintot-   „furtuna"  din  august,  anul  tre­  ■  men,  al  ajutorării  acestuia  aflat  în  impas.
      deauna  continuitatea  lor  în  a-   cut,  în  Novo  Selo  s-au  revărsat   1   Iată,  fondul  pe  care  patronii   SEBASTIAN   Redacţia  noastră  vă  poate  oferi  prin  RAM-
      Cest  B anat  sârbesc.  O  parte  din   coloane  dc  sârbi  din  Bosnia  şi   ZGAVARDEAN  şi  LEONARD  ALIC,  de  la  S.C.   BURS,  o  serie  de  interesante  cărţi  cuprinzând  mis­
      noi  sunt  chiar  urm aşi  de  drept   Croaţia.  Ei  răm ăseseră  fără  ca­  UZO-BALCAN   HUNEDOARA,   caracterizaţi  de   tere  ale  vieţii,  morţii,  secrete  ale  iubirii,  ale  vise­
      al  lui  Horea,  care  în  anul  1786,   se,  fără  patrie,  şi  am  făcut  tot  J  sim ţul  respectului  faţă  de  OM  şi  de  copii  în  prin­  lor  şi  puterii  lunii  şi  astrelor  asupra  omului.
      au  fost  deportaţi  în  num ăr  de   ce-am  putut  să-i  ajutăm .  Fiind   cipal.  au  hotărât  ca  lunar,  să  ofere  600  de  pâini   •   „Viaţa  de  după  viaţă"  de  Raymond  Moody
      500  de  suflete,  cu  tot  avutul  ce-1   membru  a]  Comitetului  de  cri­ i  m icuţilor  locatari  de  la  „Leagănul • de  copii"  din   —  3 200  lei  •   „Tao  şi  arta  de  a  iubi*  de  Joland
      puteau  duce  în  spate,  în  zona   ză  din  localitate,  am  organizat  |  localitate.  în  acelaşi  timp.  au  mai  donat  produse
      Pancevo.  Printre  ei  se  afla  şl   prim irea  şi  cazarea  lor.  De  ase­ j  de  patiserie,  zahăr,  ulei  etc.  Acest  fapt  umanitar,   Chang  —  3 600  lei  •   „Calea  viselor"  de  Don  Oleg
      Ciul  lui  Horea,  Ionuţ.      menea,  s-au  colectat   ajutoare  i  patronii  am intiţi,  îl  fac  de  aproape  un  an  de  zile.   —  2100  lei  •   „Astrologia  după  fazele  Lunii"  de
        —  Ştiţi  cumva  ce  s-a  întâm ­  m ateriale  ce  constau  în  îm bră­ j  _   ...Gest  frumos,  nobil  chiar,  pentru  care  so­  Nadejda  Mc.  Guincs  —  2 000  Ici  •   „Despre  arta
      plat  cu  acest  fiu?          căminte  şi  alimente.  A  fost  o   cietatea  am intită  m erită  felicitări.  folosirii  Energiei  Universale"  —  2 000  lei.
        —  Despre  el  se  ştie  că  a  stat   perioadă  în  care  toţi  ne-am  a-               IOAN  VLAD
      puţin  într-o  comună  dintre  P an­  gitat  în  jurul  acestor  oameni  ce
      cevo  şi  Novo  Selo,  comună  care   aveau  nevoie  «le  ajutor.
      astăzi  nu  mai  există,   datorită   —  In  comuna  dvs  au  existat
      faptului  că  s-a  construit  şoseaua   vreodată  conflicte  interetnice.  în   Cuvântarea  Ministrului  Federal  al
      internaţională  Belgrad  —  Tim i­  toată  perioada  războiului?
      şoara.  Ionuţ,  îm preună  cu  fam i­  —  Nu,  şi  suntem  convinşi  că
      lia  sa  s-a  întors  în  Albac,  dar,   nu  există  motive  pentru  astfel
      denunţat  de  cineva,  a  fost  din   de   conflicte,  deoarece  suntem   Afacerilor  Externe  dr.  Klaus  Kinkel
      nou  deportat  pentru  a  doua  oa­  toţi  de  aceeaşi  religie,  adică  or­
      ră,  ia  Pancevo.  Reuşeşte  în  ce­  todocşi.  Apoi,  în  comuna  noas­  (Urmare  din  pag.  1)  venit  cu  mine  la  Bucureşti  şi  alţi   ţial  de  dezvoltare  al  economiei
      le  din  urm ă  să  evadcze,  îm preu­  tră,  fiind  populaţie  mixtă,  m ul­                colegi  deputaţi  de  la  Bonn.  Din   româneşti.  Acest  interes  e  dove­
      nă  cu  o  ceată  de  haiduci.  Fuge   te  fam ilii  au  în  sânul  lor  şl  câte   reprezentanţi  ai  Bundestagului  partea  dumneavoastră  a  fost  săp­  dit  şi  de  componenta  delegaţiei
      în  m unţi  şi  i  se  pierde  orice  ur­  un  sârb.  Vedeţi  deci,  că  oame­ i  german,  economiei,  culturii  şi   tăm âna  trecută  ia  Bonn  Comi­  economice  ce  mă  însoţeşte,  ca
      mă.                            nii  pot  trăi  şi  în  înţelegere  da­  presei  germane.     sia  pentru  politică  externă  a   şi  de  rezonanţa  simpozionului  e-
        —  După  cum   am  observat   că  vor.  Dacă!                                              Camerei  Deputaţilor.  Aceste  în­  conomic  ce  se  desfăşoară  în  a-
                                                                      în  1656,
                                                                                Conrad  H iltebrant
      cred  că  în  comună  sunt  români                            scria:  „Bunul  Dumnezeu  a  dă­  tâlniri  sunt  un  sprijin  important   cest  moment.  Suntem,  şi  în  a-
      din  mai  m ulte  părţi.                A  consemnat                                         pentru  prietenia  noastră.   oeastâ  privinţă,  pe  drumul  cel
        —  Da,  avem  olteni,  ardeleni,  MARIANA  PANDARU          ruit  din  belşug  această  ţară  cu                         bun.
                                                                    toate  frumuseţile".  E  un  lucru   Parlam entul  trebuie  să  fie  con­
                                                                    ce  poate  fi
      V .W A W .V .W t W / .W W .'- ’ - m '.'A W A W .V .V M W .Y iV / i confirmat  de  oricine    ştiinţa  naţiunii-  aici.  speranţele   Afirmaţia  e  valabilă  şi  pen­
                                                                    din  cei  care  au  cunoscut  frum u­  şi  grijile  oamenilor  trebuie  să  se   tru  schimburile  noastre  cultura­
                 P O Ş T A   SO C IA LĂ                             seţile  ţarii  dumneavoastră  de  la   concentreze   ca  într-o  oglindă   le,  care  s-au  dezvoltat  impetuos.
                                                                    vârfurile  Carpaţilor  până  la  Del­  concavă.  Aici  trebuie  să  se  dez­  Să  luăm  doar  exemplul  învăţă­
        Dl  Ioan  Onofrei  —  Vulcan:  Vi   nă.  Doină  viers  duios/  De  dra­  ta  Dunării.  Am  fost  aici  de  mai   volte  cultura  controverselor  de­  m ântului  superior:  există  60  de
      S-au  expediat  cărţile  solicitate,   gul  Tău  trăim/'  Să  nu  ne  laşi   m ulte  ori,  ultim a  dată  în  1994,   mocratice,  arta  de  a  găsi  com­  proiecte  de  cooperare,  aproape
      în  privinţa  certificatelor  de  ac­  Iubit-o/  Doar  Tu  ne-ai  mai  ră­  şi  revin  astăzi  cu  mare  plăcere.   promisuri  şi  de  a  le  converti  in   2700  de  studenţi  şi  oameni   de
      ţionar.  am  expus  situaţia  dvs.   mas".   De  asemenea,  celelalte   La  prieteni  buni  revii  cu  plă­  politică  practică.  Dumneavoastră,   ştiinţă  români  au  fost  din  1990
      la  forul  com petent  şi  aşteptăm    versuri:  „Bazându-ne  pe  Ciuma.   cere I            deputaţii,  sunteţi  meşterii  zidari   încoace  în  Germania,  circa  700
      un  răspuns  concret  pe  care  vi-1   ra /  Vom  pierde  întreaga  Ţară/   Am  venit  să  sărbătorim    îm­  ai  României  noii  Prin  hotărâ-   de  germani  au  venit  Ia  institu­
      vom  comunica  prin  poştă.    Cu  Ciorbea  şi  cu  Emil/  Vom  fi   preună  cea  de-a  cineea  aniver­  rea  dumneavoastră  de  a  prelua   ţiile  de  învăţăm ânt  superior  din
        Sunt  interesante  versurile  dum­  toţi  la  Cimitir...".  sare  a  Tratatului  nostru  de  coo­  răspunderi  politice  intâriţi  ho-   România.  Un  cercetător  din  do­
      neavoastră.  Fiindcă  ne-aţi  per­                            perare  prietenească  şi  partene-   tărârea  cetăţenilor  de  a  susţine   meniul  chimiej  a  devenit  acum
       mis,   am  citat  câteva  :   „Doi-      STELIAN  DENA       riat.  Schimbarea  istorică   din   reformele  necesare,  chiar  dacă   câteva  săptămâni  primul  laureat
       ţ  .te*—           ♦ — * — * — ♦ -                       *   1989/90  a  adus  din  nou  aproape   ele  sunt  dureroase,   necesitând   român  al  premiului  Humboldt.
                                                                                                                                 în  acest  fel,  cadrele  de  condu­
                           ÎN  FATA  LEGII                          unul  de  altui  popoarele  noastre.   timp  şi  consum  de  forţe.  Din  ex­  cere  de  mâine  ale  ţărilor  noas­
                                                                    După  decenii  de  distanţă  im pu­  perienţa  noastră  în  Germania  de   tre  cresc  şi  se  dezvoltă  îm preu­
                                                                    să,  Tratatul  de  prietenie  a  fost   est  ştiu  că  oamenilor  politici  nu   nă.  Cooperarea  ştiinţifică,   con­
         Dreptul  Sa  moştenire  când                               o  piatră  unghiulară  im portantă   le  este  deloc  uşor  să  se  prezinte   foarte  importante.
                                                                                                                                 tactele  între  elitele  noastre  sunt
                                                                    în  construcţia  unui  viitor  comun.
                                                                                                   în  faţa  alegătorilor  atunci  când
                                                                                                   „vântul  schimbării"  le  bate  în
                 sunt  copii  din  mai                              Aşa  cum  Dunărea,  ce  izvorăşte   faţă  cu  toată  puterea.  Cursul  re­  Europa  centrală  şi  de  est  în  ca­
                                                                                                                                   România  a  fost  prim a  ţară  din
                                                                                             din
                                                                    din  locurile  mele  natale,
                                                                    Suabia  şi  se  varsă  în  m are  în   form ator  nu  e  simplu,  dar  nu­  re  Republica  Federală  a  deschis,
                       multe  casnicii                              România,  ne-a  legat  întotdeau­  mai  el  oferă  o  şansă.  De  aceea,   încă  din  1979,  un  institut  cultu­
                                                                    na,  pe  viitor  ne  va  lega  noua   voinţa  de  a  efectua  reformele  nu   ral.  Această  lungă  experienţă  a
        In  viaţa  dc  zi  cu  zi,  apar  tot   nicii  să  decedeze  unul  din  pă­  Europă,  unită  şi  liberă.  trebuie  să   slăbească.  schimburilor  se  dovedeşte  fruc­
       felul  de  întâm plări  legate   de   rinţi.  în  astfel  de  situaţii  se  pu­  Noi  acordăm  relaţiilor  noastre   Doamnelor  şi  Domnilor,  dragi   tuoasă.  Noi  n-am  considerat  nici­
       viaţa  oam enilor  şi  care,  de  m ulte   ne  fireasca  întrebare:  cine  sunt   cu  România  o  im portanţă  esen­  colegi,  cea  de-a  cincea  aniversa­  odată  politica  noastră  culturală
       ori,  le  tulbură  liniştea.  Unele   m oştenitorii  —  copiii  din  căsă­  ţială.  Vrem  să  construim   îm­  re  a  Tratatului  nostru  de  prie­  o  stradă  cu  sens  unic.  Dimpotri­
       din  acestea  se  referă  la  situaţia   toriile  anterioare  pentru  bunu­  preună  noua  Europă.  România   tenie  este  un  bun  prilej  pentru   vă,  ne  bucură  multiplele  prezen­
       în  care  în  urm a  unui  deces  sau   rile  cu  care  au  venit  părinţii  în   aparţine  Europeil  Germania  vă   un  bilanţ  intermediar.  Acest  bi­  ţe  ale  culturii  române  în  Ger­
       divorţ,  unul  dintre  soţi  răm â­  noua  căsnicie  sau  toţi  copiii  în   va  sprijini  cât  îi  va  sta  în  pu­  lanţ  se  prezintă  pozitiv.  Am  reu­  mania.
       ne  singur.  în  astfel  de  situaţii   mod  egal  pentru  toate  bunurile?  tinţă  să  păşiţi  pe  drumul  ales,   şit  foarte  repede  să  reinnodăm   li  voi  menţiona  doar  pe  Sergiu
       este  norm al  ca  cel  (sau  cea)  în   în  astfel  de  situaţii,   indife­  spre  instituţiile   euro-atlantice!   vechea  tradiţie  a  prieteniei  care   Celibidache,  care  a  îmbogăţit  ex­
       cauză  să-şi  găsească  alinarea  in­  rent  cu  Ce  bunuri  s-au  înjghe­  Acesta  este  mesajul  !a  adresa   leagă  de  secole  popoarele  noas­  traordinar  viaţa  muzicală   ger­
       tr-un  alt  partener  de  viaţă.  bat  noile  căsătorii,  toţi  copiii  au   dumneavoastră.  tre.  Schimbul  de  vizitatori   de
        Până  aici,  totul  pare  bine  şi   dreptul  la  m oştenire  în  mod  e-   Europa  a  devenit  liberă  pen­  rang  înalt  între  ţările  noastre   mană  vreme  de  decenii.  De  două
       norm al.  Sunt  însă  situaţii  în  ca­  gal  la  bunurile  răm ase  în  urm a   tru  dă  bărbaţi  curajoşi  şi  femei   este  foarte  intens:  abia  acum  câ­  săptămâni,  la  Aachen  poate  fi
       re  prin  recăsătorie  se  îm preună   decesului  unuia  dintre  părinţi,   curajoase,  de  aici  din  România,   teva  săptăm âni  a  fost  la  Bonn   văzută   expoziţia   „Bucureştiul
       noii  parteneri  care  au  fiecare   în  scopul  soluţionării  cauzei  es­  din  Germania  de  est  şi  din  alte   colegul  meu  Severin.  în  econo­  după  ’89  —  Arta  în  România  de
       în  parte  sau  num ai  unul,  copii   te  necesar  să  vă  adresaţi  unul   foste  ţări  socialiste,  s-au  ridicat      astăzi".  Arta  şi  cultura  deschid
       dintr-o  altă  căsătorie,  iar  din   birou  notarial,  iar  dacă   între   împotriva  statului  bazat  pe  ne­  mie,  lucrurile  avansează   bine,   inimile  oamenilor  pentru  vecini
       căsătoria  actuală  au  rezultat  alţi   m oştenitori   există  divergenţe,   dreptate.  Troiţele  înălţate  aici  la   după  cum  arată  succesele  nu  nu­  şi  întăresc  respectul  pentru  rea­
       copii,  care  cresc  îm preună,  une­  cauza  va  fi  soluţionată  de  jude­                mai  ale  lui  Ion  Tiriac,  pe  care   lizările  lor  istorice.
                                                                     Bucureşti  spre  cinstirea  lor  ne
       ori,  unii  com pletând  pe  ceilalţi   cătorie.             amintesc  de  lupta  pentru  liber­  la  noi  îl  cunoaşte  orice  copii  şi   O  punte  im portantă  a  legătu­
       sau  ajutându-se  reciproc.                                                                 cu  care  împărtăşesc  pasiunea  pen­  rilor  dintre  noi  este  m inoritatea
        Se  întâmplă,  complet  nedorit      CAROL  BORA,           tate,  democraţie  şi  drepturile  o-   tru  tenis.          germană  din  România.  Germa­
       şi  neplăcut,  ca  în  astfel  de  căs-  economist  expert   mului.                          Din  1990,  Germania  este,  eu  o   nii  au  prins  rădăcini  aici  din
                                                                      Pentru  aceste  valori  fundam en­
              —  * — » * — * —  *  —  *  —  *  — ★ —  * - * —  * — - * — * — * — ■*— * — *  —      proporţie  ele  20  la  sută,  cel  mai   anul  1132.  când  regele  Geza  al
                                                                    tale  ale  unei  comunităţi  de  ce­
                                                                                                   im portant  partener  comercial  al   doilea  i-a  chemat  în  ţară  să  a-
                                                                    tăţen i* 1  liberi,  noi,  ca  parlam en­                    pere  graniţa  Carpaţilor.  Realiză­
       VACILE  SI  MUZICA.....METALURGIŞTILOR"                      tari,  purtăm   o  mare  răspundere.   României  şi  al  doilea  investitor,   rile  lor  istorice  sunt  celebre,  a-
                                                                                                   în  exporturile  germane  s-a  în­
                                                                    De  aceea,  nu  există  un  loc  mai   registrat  în  1996  un  spor  de  cir­  tât  în  domeniul  agriculturii  cât
        Vacile  sunt  mai  vioaie  şi  dau   foarte  ridicat,  unei  benzi  cu  m u­  bun  decât  Parlam entul  ales  în   ca  13  la  sută.  Invers.  România   şi  în  acela  al  construcţiei  de  o-
      m ai  m ult  lapte  Ia  auzul  muzicii   zică  heavy-metal  interpretată  de   mod  liber  al  României  democra­          raşe  şi  cetăţi.  „Hrisovul  de  au r”
       hli  Mozart,  relevă  un  studiu  e=   form aţia  KISS.  Rezultatul  a  fost   tice  pentru  a  sărbători  aniver­  a  reuşit  să-şi  dubleze  exporturile,   din  1224  este  una  din  cele  mai
      fectuat  tim p  de  zece  ani  la   o   dezastruos.  Vacile  au  început  să   sarea  noastră  şi  pentru  a  ne  în­  în  m aterie  de  societăţi  mixte,  cu   vechi  constituţii  din  Europa.  Nici
      ferm ă  germ ană  în  colaborare  cu   mugească  a  „dezaprobare",   iar   drepta  îm preună  ochii  spre  vii­  6 000  de  firme,  Germania  este   un  peisaj  cultural  în  care  tră­
      universităţile  din  SUA,  speciali­  producţia  de  lapte  a  început  să   tor.            de departe  num ărul  unu.  La  Târ­  iesc  germani  nu  are  o  mai  ve­
       zate  în  dom eniul  zootehniei.  O   scadă  cu  50  ia  sută.                              gul  de  toamnă  din  Bucureşti,  e-   che  tradiţie  a  comunităţii  repu­
                                                                      Iniţiativa  acestei  sărbătoriri  a-
      bandă  cu  melodii  compuse  de   O  fi  sau  n-o  fi  aşa,  nu  băgăm   parţine  lui  Klaus  Franclce,  pre­  conomia  germană  a  fost  cel  mai   blicane,  a  unui  învăţăm ânt  or­
      M ozart,  derulată  într-un  grajd,   m âna  în  ciubăr.  încercaţi  benzi­  şedintele  grupului  parlam entar   im portant  expozant.  Toate   a-   ganizat  şi  a  toleranţei  religioase
      stim ulează  vacile,  dând  mai  m ult   le  „m etalurgiştilor",  poate  aflaţi   germano-român  din  Bundestagul   cestea  arată  marele  interes  al  in­  practice.
      lapte.  Pentru  a  verifica  conclu­  singuri  adevărul.       german.  îj  mulţumesc  din  ini­  dustriei  germane  pentru   ţara
      ziile  cercetătorii  am ericani   au                          mă  pentru  această  iniţiativă.  Au  dumneavoastră  şi  marele  poten­  (va  urma)
      d at  drum ul,  apoi,  la  un  volum              C,  RADU
   1   2   3   4   5   6   7   8