Page 3 - Calauza_1997_373

11 J' i *k •: '.roi 41 1''
Săptăm ânal independent atlat în slujba tuturor Oamenilor i t lP Y I
n ^ i m p t i i l n r

CUVĂNTARIA MINISIRULUI FEDERAL Al AFACERILOR EXTERNE DR. KIAUS KINKEL

în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României
{Urmare din nr. 372) totodată, să fie reformată poli­ apropierii lor de organizaţiile
tica agrară şi structurală. euro-atlantice. Vreme de dece­ toate acestea sunt şi contribuţii pentru România! Numai astfel
11 ■i Mulţi germani au părăsit în Această „Agendă 2000" recla­ nii, noi. cei din Europa de vest, esenţiale la pregătirea pentru a- poate rămâne credibilă ideea
ultimii ani România. Ştiu că a- mă din partea Europei un mare le-am spus vecinilor noştri din derarea la UE. Trenul european europeană. Noua arhitectură de
cest lucru este resimţit de mulţi efort de concentrare a forţelor. est: „Scuturaţi-vă de comunism, rămâne aşadar pe şine şi pen­ securitate in Europa trebuie să
români ca o mare pierdere De Se mai adaugă şi temele de ca­ veniţi cu noi să construim îm­ tru Bucureşti. includă şi Rusia.- Tratativele pri­
aceea mă bucur mult că Româ­ să pe care europenii încă nu şl preună o Europă comună, libe­ Doamnelor şl domnilor, şi vind un parteneriat special de
nia sprijină prin fapte interese­ le-au făcut- modernizarea econo­ ră'*. E clar că noi suntem ju­ reuniunea NATO la nivel înalt securitate între NATO şi Rusia
le germanilor şi că ţările noastre miilor, reforma sistemelor socia­ decaţi astăzi în funcţie de aces­ consacrată „securităţii general au intrat în faza lor decisivă.
cooperează în mod exemplar. Es­ le şi de învăţământ. te apeluri. Iar Germania se ţine europene", care se va deşfăşura Alianţa a arătat în mod clar că
pe 8 şi 9 iulie la Madrid, se va
te important ca oamenii să sim­ Acest efort este însă inevitabil de cuvânt. Aceasta nu e numai deschiderea ei pentru noi mem­
tă în viaţa lor cotidiană drepta­ clacă Europa nu vrea să fie în o chestiune de credibilitate po­ afla în faţa unor decizii isto­ bri nu este îndreptată împotri­
tea, să aibă o perspectivă tn a- secolul XXI un simplu figurant litică. Democraţia, statul de rice. Este vorba de adaptarea va Rusiei. Se va ţine cont de
cest context, politica Guvernu­ pc scena lumii. drept, stabilitatea şi prosperita­ internă şi externă a alianţei la interesele legitime ale Moscovei.
noile sfidări ale politicii de se­
lui Federal rămâne clară şi fă­ România a întreprins în ul­ tea în întreaga Europă sunt im­ Eu sunt optimist şi cred că vom
ră echivoc Atât cât ne stă în timii ani demersuri impresio­ portante pentru propriul nostru curitate, de deschiderea NATO reuşi înainte de reuniunea NA­
putinţă, şi noi îi sprijinim atât pe nante spre a se pregăti pentru interes vital. în mod concret, a- pentru noi state membre, de TO Ia nivel înalt să ajungem
ei cât şi comunităţile învecinate această evoluţie, spre a fi „in cum se pune problema de a extinderea relaţiilor cu statele la o soluţie satisfăcătoare pen­
care nu vor putea adera în pri­
cu cele în care locuiesc ei. în formă'1 pentru săritura în mile lărgi în întreaga Europă spaţiul ma etapă a deschiderii, pre­ tru ambele părţi.
luna mai vom deschide la Ti­ niul următor. Printre acestea se de stabilitate vest-european. tot cum şi de parteneriatul strate­ Doamnelor şi Domnilor, Tra­
mişoara un nou consulat genera! numără prezenţa ei ca membru ceea ce a asigurat după război gic de securitate dintre NATO tatul nostru de cooperare prie­
german. Aceia dintre etnicii ger­ în Consiliul Europei şi rolul ei in Europa de vest pacea, liber­ şi Rusia şi de relaţiile speciale tenească şi parteneriat din 1992
mani care doresc să rămână se în OSCE, tot aşa ca noul înce­ tatea şi prosperitatea. Lărgirea dintre NATO şi Ucraina. Intr-un arată că bine cunoscutul pro­
pot baza pe ajutorul nostru în put pe plan politic sau refor­ UE este, în principiu, un lucru cuvânt, pe agendă se află res­ verb românesc. „Apa trece, pie­
aceeaşi măsură ca aceia care do­ mele economice. Calea de la hotărât şi acest lucru este vala­ tructurarea arhitecturii europene trele rămân" îşi păstrează vala­
resc să părăsească ţara. Astfel Marx la piaţă, transformarea bil şi pentru România. La şase ae securitate. Alianţa atlantică bilitatea Divergenţele trecutului
de demersuri practice sunt de înspre o economie de piaţă efi­ luni după conferinţa intergu- va continua ca şi până acum. au fost depăşite, iar cerinţelor
Importanţă hotărâtoare pentru cientă este spinoasă şi dureroa­ vernamentală de la Amsterdam cu prudenţă şi consecvenţă, pro­ prezentului le vom face faţă
! bunele relaţii. Germanii au un să. Ea cere mari sacrificii din a UE. aşadar la sfârşitul lui cesul de deschidere NATO. A- pentr.u că stăm pe fundamentul
; sediu in acest parlament, sunt partea cetăţenilor. Ştim aceasta 1997 sau începutul lui 1998, ur­ ceastă politică nu este un scop solid al prieteniei germano-ro-
bine organizaţi în Forumul De­ din propria noastră experienţă mează să înceapă tratative de în sine, ci îşi propune o mai mâne i Cadrul de orientare este,
mocratic şi fac foarte mult pen­ în noile landuri federale. Pen­ aderare cu unele dintre statele mare stabilitate în întreaga Eu­ pentru toate ţările europene, co­
tru a-şi menţine rădăcinile is­ tru ceea ce a fost realizat, oa­ Europei centrale şi de est cu ca­ ropă. Deciziile cu privire la în­ munitatea de valori occidentală
torice, in special prin grădiniţe menii politici şi ceilalţi oameni re Uniunea Europeană a înche­ ceperea tratativelor de aderare şi euro-atlantică.
şi şcoli de care profită şi mulţi din România merită tot respec­ iat acorduri europene. După vor fi luate la Madrid de şefii Ideea revoluţionară a Comu­
tineri români. E un lucru deo­ tul ! E un lucru pe care doresc cum ştiu toţi participanţii, can­ de stat şi de guvern. Procesul nităţii Europene a fost aceea a
sebit de important, căci limba e să-l spun astăzi în mod expres didaţii la aderare trebuie să fie de formare a opiniei în cadrul '•ooperării bazate pe egalitatea
cheia spre sufletul unui popor tuturor cetăţenilor dumneavoas­ capabili de a adera, după cum alianţei nu este încă încheiat, >n drepturi a tuturor statelor
şl un temei de importantă ho­ tră ! Programul noului dum­ şi Uniunea Europeană trebuie iar eu nu pot anticipa rezulta­ europene, indiferent de mărimea
tărâtoare pentru un viitor co­ neavoastră guvern arată că el să fie în măsură să-i primească tul consfătuirilor. Dorinţa de a- lor Ca ţară cu cea mai nume­
mun fericit. De aceea şi mulţi vrea să promoveze reformele în acest scop sunt necesare încă derare a României se află pe roasă popu'atie din Centrul Eu­
etnici germani din România ca­ economice ale pieţij în mod din partea ambelor părţi efor­ masa reuniunii şi ea va fi exa­ ropei Germania e pe deplin
procese
turi şi, parţial, ample
re trăiesc astăzi în Germania ră­ consecvent şi fără rezerve. De minată cu toată atenţia. conştientă de acest lucru De
mân ambasadori importanţi ai aceea, acest program se intitu­ de adaptare. Deciziile vor fi lua­ Marile progrese din ultimii ani aici ne revine o răspundere deo­
te în funcţie de criterii transpa­
vechii lcr patrii. lează pe bună dreptate „Să in­ ale României vor juca în a- sebită pentru viitorul european
rente şi obiective, aceleaşi pen­
Doamnelor şi Domnilor. in­ vestim în viitor". Acest sens îl tru toţi candidaţii. Avizul Comi­ ceastă privinţă un rol important. comun al tuturor democraţiilor
tr-adevăr. ne putem mândri cu atribuie şi Germania ajutorului siei este. in această privinţă, de‘ România s-a apropiat în mod Europei obligaţia de a sprijini
progresele relaţiilor noastre. Po­ acordat reformelor dumneavoas­ cisiv. Poziţia noastră, a germa­ hotărâtor de NATO incă de pe interesele comune faţă de cele
tenţialul prieteniei şi parteneria- tră. Din 1990 încoace am spri­ nilor, faţă de această problemă acum : Ea este membru fonda­ particulare. Părinţii Tratatelor
jinit România, bilateral şi în ca­
tul germano-român nu este nici drul UE, cu circa 1,4 miliarde continuă să fie aceea că trebuie tor al Consiliului de Cooperare de la Roma aveau o viziune : a-
pe departe epuizat. Dar încă de DM. la care se adaugă ajutorul să diferenţiem. dar nu dorim Nord-Atlantic şi a aderat la ceea de a depăşi spiritual, po­
pe acum avem o excelentă bază multilateral. Vom continua, pe să discriminăm. Nimeni nu tre- „Parteneriatul pentru pace" în­ litic şi economic urmările răz­
pentru a face faţă cu succes noi­ cât ne va sta in putinţă, acest bu;e să aibă sentimentul că că de la începutul anului 1994. boiului Pe baza ei au creat un
lor şi marilor sfidări ale timpu­ sprijin. De pe această poziţie de uşa i-a fost închisă. De aceea, Salut această foarte activă şi in­ model de succes al păcii şi bu­
lui nostru. plecare pentru integrarea Ro­ împreună cu Franţa am propus tensă cooperare a României Ea năstării fără precedent" în istorie.
Până la sfârşitul mileniului, mâniei in Europa, pe primul ca, paralel cu începerea trata­ va deveni şi mai strânsă în ca­ Astăzi avem n°vnie din nou de
Europa se află în faţa unor de­ plan se află două proiecte stra­ tivelor. să aibă loc o conferin­ drul plănuitului Consiliu al Par- o astfel de viziune. Trebuie să
cizii de importanţă crucială, com­ tegice: pe de o parte, lărgirea ţă permanentă a membrilor teneriatului Atlantic. Participarea folnsim şansa istorică de a uni
parabilă cu aceea a Tratatelor Uniunii Europene cu noi mem­ UE cu toţi candidaţii ia ade­ dumneavoastră la operat'ile de întreaga Europă. „Aşa cum o
de la Roma de acum 40 de ani- bri, pe de alta, deschiderea spre rare. Această conferinţă ar ur­ pace în Bosnia, conduse de NA­ jumătate a unei camere nu poa­
La şedinţa Consiliului European est a alianţei NATO. Cunoaştem ma să coordoneze apropierea TO constituie şi ea o dovadă a te rămâne multă vreme caldă,
Ce se va desfăşura pe 16 şi 17 aşteptările cetăţenilor români şi să consolideze deschiderea strânsei dumneavoastră coope­ în timp ce cealaltă jumătate e
iunie la Amsterdam şi la reu­ şi dorinţa majorităţii lor zdro­ permanentă a Uniunii Europe­ rări cu NATO. rece. este inimaginabil ca două
niunea NATO la nivel înalt ce bitoare de a aparţine familiei li­ ne spre ţările ce nu vor putea De importanţă hotărâtoare ră­ Europe diferite să poată trăi
va avea loc pe 8 şi 9 iulie Ia bere şi democratice a comuni­ intra în prima rundă de ade­ mâne faptul că decizia reuniu­ alături multă vreme fără ca am­
Madrid, vor fi puse jaloanele vii­ tăţii de state euro-atlantice. în­ rare. nii la nivel înalt va fi luată in bele să aibă de suferit". Aceas­
toarei arhitecturi a continentu­ ţelegem îngrijorarea oamenilor Ultima şedinţă a Consiliului spiritul răspunderii pentru în­ tă frază a preşedintelui Vaclav
lui nostru. încă înainte de sfâr­ că România ar putea pierde o- de asociere al UE cu România, treaga Europă. Alianţa rămâne Ha vel exprimă ideea centrală a
şitul anului, la Consiliul Euro- cazia de a se alătura structuri­ desfăşurată în martie Ia Bruxel­ deschisă şi pentru partenerii eu­ politicii europene promovate de
pean se vor iniţia tratativele de lor euro-atlantice şi ar putea les, a confirmat considerabile­ ropeni care nu vor adera ime­ Uniunea Europeană după căderea
aderare. Iar data de i Ianuarie rămâne, din punct de vedere le dumneavoastră progrese atât diat. NATO oferă tuturor par­ zidului. Ea este firul conducător
1999 va marca prima etapă a politic şi al securităţii, într-un pe plan politic, cât şi economic. tenerilor posibilitatea unei co­ al marilor decizii ce se află în
trecerii la moneda comună, prin fel de ţară a nimănui. Alegerile corecte şi democratice operări mereu adâncite şi a u- faţa noastră. îmi exprim dorin­
ea însăşi, un moment epocal în De aceea, vreau să vă spun din toamna trecută, rolul sta­ nor legături din ce în ce mai ţa ca Germania şi România să
istoria Europei. în afară de a- clar şi răspicat : această teamă bilizator al României în Euro­ strânse cu alianţa. Nu trebuie să se afle alături pe această cale,
ceasta, este necesar ca. până la e neîntemeiată 1 Germania este pa de sud-est. evoluţia pozitivă existe şi nu vor exis*a în noua dorind poporului român şi nouă
sfârşitul anului 1999, să fie re­ şi rămâne avocatul ţărilor din a relaţiilor cu Ungaria, efortu­ Europă noi linii de separare, tuturor împreună toate cele bune!
glementat un nou mod de fi­ Europa centrală şi de est, in­ rilor de eliminare a divergenţe­ noi marginalizări. Acest lucru
nanţare a Uniunii Europene şi. clusiv al României, in problema lor in relaţiile cu Ucraina — este valabil în mod special şi Vă mulţumesc !
■ ■ ■ ■ I I I — W lM ■! ■IUI' * i im iM tE a— ■
COMUNICAT se mulţumeşte cu hula adresată
rivalului şi atacă toată naţiu­
nea lui, ameninţând-o tenden­
i Administraţia j (Urmare din pag. 1) ţios: „Europa nu va avea pace Consiliul local aii
şi de maturitate în gândire. până când ungurii, acest popor
Drept dovadă stă necuviinţa: sanguinar, nu vor fi alungaţi
| Pieţelor Deva \ nA sosit vremea să scoatem şi în sălbăticia din care au mi­ imunicipiului Devaj
grat... Neamul de călăreţi, mân­
noi capul, ardelenii
indepen­
denţi", existenţi numai în ca­ cători de carne crudă, nu s-a J
a organizează licitaţie publică in data de | pul lui de erou închipuit. născut ci s-a fătat I". organizează licitaţie publică în data|
I s-a răspuns prompt, compe­ Finalul, document ilustru al Ide 23.05.1997 pentru următoarea lucrare:
j 23.05.1997 pentru următoarea lucrare : j tent, demn şi decent, atât din naţionalistului nostru extre­
partea românilor cât şi a ma­ mist, rămâne o pală grea şi ru­
fiind termenii peste I
ghiarilor, încât scandalul ar fi şinoasă asupra neamului româ­ „Proiectare bloc
j „Construire chioşcuri i putut fi considerat încheiat şi nesc, dat
provocatorul iertat, ca irespon­ măsură de josnici, după cum
urmează: „In locul răspunsului
ii in Piaţa Centrală Deva" j sabil. ce, se cuvine, facem constatare de locuinţe sociale"
Drept consecinţă, nu autorul
îndemnul: insul e
şi adresăm
scrisorii provocatoare ne-a de­
terminat la reuniune şi la pre­ un gândac de bucătărie, o li- Documentaţia de licitaţie se poate
j * La licitaţie pot participa firme de « zentul comunicat, ci riposta ne­ barcă şi ca el sunt mulţi. Unde
îi întâlniţi, călcaţi-i şi apoi şter­
j| construcţiL | demnă, dată de un naţionalist geţi încălţămintea de murdă­ obţine până în data de 20.05.1997 de la|
român supraextremist, peste Biroul Administrarea domeniului publicj
' | Documentaţia de licitaţie se poate j al cărui nume trecem, care fo­ rie !".
j * obţine începând cu data de 15.05.1997 J loseşte termenii cei mai detes­ Iubiţi fraţi români şi stimaţi şi privat, camera 36, din cadrul Primăriei ■
11 până in data de 20.05.1997 de la Admi- ■ tabili posibil. prieteni maghiari, când întâl­ IDeva. a
niţi un astfel de român, ocoli-
Un exemplu, referindu-se la
15 nistraţia Pieţelor Deva, str, L Creangă, * ţi-1 şi iertaţi-i păcatul de a nega Depunerea ofertelor pentru licitaţie se|
autorul scrisorii, se exprimă in
11 ar. 60. | modul cel mai josnic: „Jigodia omenia şi demnitatea ca virtuţi I poate tace până Ia data de 23 mai a.c., cel|
* Depunerea ofertelor pentru licitaţie » a dat in turbare şi prezintă un ale neamului românesc. |mai târziu eu 1/2 h înainte de începerea ■
real pericol şl pentru câini". PREŞEDINTE,
| se poate face până la data de 22 mai a.c., | Problema este: Cine este cel Artean Mircea Ioan I 'i-RaDol. .
j ora 15. mai j periculos pentru oameni ? VICEPREŞEDINTE,
, Eroicul naţionalist român nu Nagy Francisc