Page 3 - Calauza_1997_388
P. 3
! „IUBIREA ŢĂRANULUI PENfRU PĂMÂNT s
s
\
| E MAI PUTERNICĂ DECĂT APA Şl FOCUL" t
s
\ Inginerul agronom ŞTEFAN TIRI- cu durere, referindu-se la cel care fao Cu recolta de grâu, orz şi a porumbului, \
4 ŞESCU, după 14 ani trăiţi în tihnă la servicii agriculturii, „că încă nu s-au tre care se arată foarte promiţător, cred că 4
/ Oprişor-Mehedinţi, in fapt acolo s-a zit din letargia trecutului la realitate ne aflăm pe drumul cel bun. De fapt,
l născut, petrecându-şi m ulţi ani din via- după ’89n. De trezit, s-au trezit, zic eu, am început să ne revenim la linia de 4
4 ţă, şi 22 de la absolvirea facultăţii, om dar nu în bine. Toată lumea cere bani, plutire, în ciuda greutăţilor financiare 4
i cu o m are experienţă şi bun cunoscâ- cere, dar nu vrea să ştie pentru ce. Ori, şi a maşinilor necesare. Aş zice, Doam s
1 tor al agriculturii din zona Dunării, în dacă nu ştim să folosim pământul, sări ne ajută ! Cei care caută greşelile, ine
\ vrem uri care, sincer să fiu, puţini au smulgem roadele, nu suntem interesaţi rente de altfel, cu lumânarea, nu ştiu \
4 curajul să rişte, a acceptat funcţia de să producem cât mai mult, de unde cum se face pâinea, dacă ar şti n-ar \
1 director general al Direcţiei Agricole bani ? Cu specialiştii nu întâmpinăm mânca pâine ! Am spus-o şi o repet —
agricultura \
1 şi Alimentaţiei judeţene; este un băr- greutăţi. Şi nici şomeri nu vor fi în Me nu cere ce nu poţi da — încrederea I \
4 bat foarte calm, dar în acelaşi timp hedinţi. Ne-ar râde şi curcile dacă am •— Aşadar, tranziţia în
i energic, practic şi mai ales înţelept A- ajunge în situaţia asta. La ora când mehedinţeană, dureroasă, cum a fost, \
cum, după ce ne-am cunoscut, ştiu sigur discutăm, pe lângă faptul că ne-am. nu mai este o sperietoare pentru ţăra
că e benefic acest „dialog", deloc comod conformat „indicaţiilor" de a disponibi' nii din zonă, iar Dvs v-aţi înhămat la
altădată, atât pentru reporter, cât şl liza excedentar personalul, 10 la sută carul greu al acesteia. Credeţi că asu
pentru interlocutorul său. Şi totuşi, cel au fost pensionaţi iar 45 au fost trans pra acestor demersuri are un rol şi po
mal avantajaţi veţi fi Dvs, cititorii. feraţi in cadrul primăriilor din judeţ. litica ?
— Domnule Ştefan Tirişescu, trebuie Deci, in privinţa asta nu ne-am creat — Sunt convins. Noi suntem balca s
să reeanosc şi o fac cu plăcere, ori de dureri de cap în plus. nici, ce Dum nezeu! Nu politica ne face s
câte ori am discutat cu oamenii din — După omagierea lui Ghcorghe Io- pe noi, noi facem politica, o folosim în \
interesul ţării, [n lumea satelor, în a-
ţara şi din afară, aflând despre Mehe nescu-Siseşti, în localitatea natală a sa gricultură în general, s-au produs mul \
dinţi, printre alte referiri ia istorie şi vantului român, aţi promis participan
mai ales ia Podul lui Troian şi hidro cut se cuibăreşte în mintea ţăranului, ţilor O surpriză. Şi surpriza s-a produs te dereglări, chiar nepermis de multe s
centrala „Porţile de Fier“, reveneau şi aruncă vina până şl pe Dumnezeu, nu a doua zi. De ce surpriză, când de fapt după ’89, dar încet, incet redresările au
la foogaţia pământului, cunoscută din mai pe a lui n-o recunoaşte. Asta-i fi era un fapt obişnuit: o expoziţie de pus stăpânire pe aceste stări nedorite. s
tim puri îndepărtate, in condiţiile vitrege rea ţăranului I în acest an greu pentru taurine din rasa brună ? Multe abuzuri, mari nereguli s-au pro \
pro
.• în care se allă agricultura românească, ţară, mereu încercat de stihiile naturii, — Nici chiar aşa î De vreo şase ani prietate. N-aş crede că aceasta e o cauză s
dus în distribuirea titlurilor de
) cel puţin acum, cum vă simţiţi în pos- Mehedinţiul s-a bucurat de o „protecţie" încoace, încercăm să-i stimulăm pe
4 tura de director general ? specială, dacă nu din partea guvernu crescătorii de animale. In special rasa politică. Dimpotrivă. Faptul că numai )
t — Este bună... întrebarea. Fiind năs* lui, m ăcar a naturii. A plouat când a brună. Astfel de evenimente, expoziţii, 52 la sută din titlurile de proprietate \
au ajuns în mâna ţărandor, are cauze
• cut la sat şi dedicându-mâ meseriei de trebuit şi cât a trebuit. Şi cu toate as sunt foarte importante pentru că aduc obiective. Mai întâi sistemul birocratic, \
ţ agronom, slujind-o chiar acolo unde tea. sistemul de irigaţii a fost în per multe informaţii folositoare în special \
4 mi-am petrecut copilăria, am rămas un manenţă sub tensiune. Experienţa mea ţăranilor. I.a ora actuală există un ma* apoi funcţionarii de la primării, cei de
/ optimist. In toate. S-ar putea, şi nu-i şi a specialiştilor n-a dat chix. Deşi re gol de informare a zonelor rurale. la OCOT poartă vina. Şi mai este un s
1 exclus, ca pentru un om cu rădăcini a- motiv în plus. Mulţi ţărani din Mehe
4 danci în lumea satului acest optimism, dinţi ocupă şi muncesc suprafeţe de te \
i să fi fost şi pierdere, dar şi un mare INTERVIU CU DOMNUL ŞTEFAN TÎRÎSESCU, ren mai mari decât cele înscrise în a-
J câştig. Căderea de după ’89 a agricul- nexe, ei refuzând titlurile de proprie
ţ turii noastre, ca şi atunci, şi acum o DIRECTOR GENERAL AL DIRECŢIEI GENERALE A tate. Acum lucrurile merg mai bine. Nu s
4 socotesc inevitabilă. Deşi eram recu- AGRICULTURII SI ALIMENTAŢIEI MEHEDINŢI spun că e meritul meu. Doamne fereş \
Mare şi Salcia nu mai sunt probleme \
) noscuţt ca m ari producători de cerea- te ! în comunele din zona Dunării, Gîrla
I le, si înainte ca şi acum, cu toate că cu titlurile. Trebuie s-o spun, deşi nu-mi \
4 n-ar trebui să amintesc zicala — ţara n-am folosit sistemul de irigaţii, am fost Mă gândesc la extinderea programului
? prosperă cu ţărani săraci — starea de mereu pregătiţi să intervenim. Acum de susţinere materială şi tehnică a cres place s-o fac, acest an va fi un pisc \
l fapt abia a început să-şi găsească fă- ţăranii, câţi mai sunt în satele noastre, cătorilor de taurine 'şi în special a cres care n-a mai fost niciodată în Mehe
4 - gaşui m ult căutat şi dorit. încet, dar înţeleg că nu se poate munci pământul cătorilor de rasă brună. dinţi. 4
4 sigur. Noi românii şi în special olte- fărâm iţat, ca pe vremea bunicii mele, — Şi credeţi că o asemenea metodă — Apropo de schimbarea in bine a \
/ nii, avem o boală veche de când lu- cu caii şi boii. Ba, aş zice, că el, ţăra va.fi eficientă ? agriculturii în Mehedinţi. Cum vede
Ştefan Tîrîşescu, ca om. specialist, soţ \
4 mea. Tot timpul privim înainte şi vrem nul, este mai dornic de schimbări, în — Domnule, eu n-am spus că de mâi
4 să avem. să ne îmbogăţim. Dar v-o spun bine. se înţelege, pentru bunăstarea lui, ne vom avea mai multe animale decât şi tată, această schimbare ? \
/ cu mâna pe inimă. E drum lung şi bo- căruia, s-o recunoaştem, îi rămânem veş astăzi. Ar fi o aberaţie ! Avem, catego — Este greu răspunsul Dar nu im s
1 lovânos până la împlinirea acestor do- nic datori I ric, premise să obţinem rezultate mai posibil. La ora actuală din orice unghi
4 rinţe. Condiţiile sunt vitrege şi econo- — Mă gândeam, în vreme ce notam bune decât acum. Este foarte important am privi schimbarea, ea trebuie să se s s
i mia de piaţă nu iartă. E nevoie de spusele Dvs, la una dintre, cel puţin pentru noi. producă în mentalitatea oamenilor. Alt
» multă muncă, de stăruinţă şi pricepere, aşa mi se pare, cele mai acute proble fel vom măcina în gol şi timp şl in \
4 de înţelegere şi de protejarea pâmân- me ale satului, îm bătrânirea forţei do — îmi spuneaţi ceva mai devremo vestiţii, dar şi speranţe.
4 tulul şi a familiei ţărăneşti, a viitoare- muncă ! în zona de activitate a Dvs nu că agricultura din Mehedinţi are buni — Domnule director general, un om 4
? lor ferme Avem nevoie de produse I e la fel ? specialişti şi că Dvs aveţi din partea lor de care se leagă multe fire ce privesc
acest
un mare sprijin. In cc constă
» După umila mea părere, deşi recoltele pâinea de toate zilele a populaţiei are
— Chestiunea este cu adevărat seri
4 sunt bune, în situaţia în care ne aflăm, oasă, şi în mintea mea stăruie un marc sprijin ? şi adversari, duşmani. După interese, 4
1 este greu de crezut că vom redresa în — Munca în agricultură e mereu un unii sunt la vedere, alţii îşi fac jocul 4
I totalitate cel mai important sector al proiect pe care vreau să-l propun în paradox. Un neprevăzut. Când te crezi din umbră. Cum vă simţiţi în postura s
| economiei româneşti — agricultura. Ve- curând vis-a*vis de societatea de mâine cu sacii în căruţă, ba te paşte o grin de duşmănit ?
— familia săteanului va trebui să ocu
4 de ţi, după ’89 s-a declanşat dorinţa de dină, o furtună, o îmbolnăvire a plan — E posibil, în lumea în care trăim s
J proprietate, ţăranul şi-a dorit pămân- pe un loc central. Am spus familia — telor, ori mai grav, n-ai cu cine şi cu specimenul există. Eu însă, prins cu
fiindcă în aceşti ani de demolare ma ce semăna şi recolta. Ogorul nu-i fabri treburile, că nu sunt puţine, în vârte
) tul de care fusese vitregit prin colecti- terială şi morală a satului — am rupt că, mecanism, bagi materia primă a- jul^ anotimpurilor, nu le dau atenţie,
( vizare, bucata lui, să se ştie stăpân pe ceea ce ţăranul avea mai scump, ceea ce peşi pe buton şi aştepţi produsul. Pă întâm plarea face ca în timpul meu de l
l ea. Lntr-un fel, a fost bine. dar în al- îl ţinea de fapt — nucleul familial. Chiar mântul şi natura te îngroapă şi te învie muncă să nu existe nici o „fereastră*
I tul, râu. Şi acum, poate şi atunci când la Oprişor, unde m-am născut eu, inia* când ţi-e lumea mai dragă, beci, pre în care să mă gândesc la aşa ceva. Ca
4 s-a votat legea pământului, nu se cu- ginea idilizată adesea a băieţilor şi fe viziunile fac casă bună cu intuiţia şi orice oltean, trag la ogeacul meu. unde
i noşteau urmările. Aş vrea să fac o re- telor, a nurorilor şi ginerilor în jurul experienţa agronomilor şi zootehnişti- mă aşteaptă soţia, fiica, singurele con
1 marcă, anul acesta au fost însămân- celor bătrâni, prezenţa totdeauna în ca lor. Personal n-am preferinţe, experien fidente apropiate şi e normal că nu
4 ţaţe 3,5 milioane de hectare, de două pul mesei a acelui, cum să-i spun ? ţa şi rezultatele obţinute de Florica Ma iau în seamă bârfele. Dacă sunt. Ce
4 ori maj m ult decât anul trecut şi spre „pater familias", rugăciunea dinaintea nea, de la Obârşia de Câmp, Sofica se întâmplă în afara „perimetrului" in
; bucuria noastră, o treime se află în fo- prânzului, ori a cinei, frângerea, cu fri Neagoe din Salcia, Olga Duţa de la O* care mă mişc. nu merită atenţie.
1 losinţa proprie a ţăranilor. Şi încă 51 ca lui Dumnezeu, a pâinii pe masă — prişor, Ion Iordache (primar la Bălă — Chiar ?
\ la sută din suprafaţa agricolă a ţârii toate astea s-au dus. Dar, odată cu ele, cită), oprindu-mă doar la câteva nume — Da. Ştiţi vorba olteanului, „câinii
| _ cât reprezenta proprietatea C.A.P.- au dispărut şi respectul, dragostea faţă şi zău că nu mă înşel dacă spun că nu latră, ursul merge înainte!".
I urilor organizate şi ele, cum se ştie, de pământ, faţă de sat, de firul de iar eu îi prezint, ei singuri, prin produc — Pe mine mă încearcă o bănuială,
4 după alte criterii decât în trecut. în bă, de salcâmul înflorit, de bătătura ţiile pe care le scot din znaga pămân ca ziarist am călcat judeţul palmă cu
\ judeţul nostru, unde 293 857 de hectare, strămoşească. Tineretul a plecat, a fu tului. Pentru că iubirea ţăranului pen palmă, ştiu cum se munceşte în agri
) din oare 185 482 hectare arabil, restul git nevoit să o facă, la oraş. Şi nu va tru pământul său e mai puternică şi cultură. Cunosc relativ sensibile, puţin
4 de 79288 de hectare pomicultură şi vie, fi uşor să fie atraşi măcar în parte, mai de temut decât apa şi focul! subiectiv, părerii^'' ţăranilor la care
4 In condiţiile în care ne aflăm, să-i spu- înapoi spre agricultură după ce a — Domnule Tîrîşescu, în satele ju persistă încă mentalităţi deloc îmbucu
l nerti de tranziţie şi referindu-ne numai gustat din mărul oprit, din tot ceea deţului se spun multe despre existenţa rătoare pentru muncă, pentru că, să
1 ia grâu şi orz, anul 1997 a fost cel mai ce până deunăzi îi era cu totul străin asociaţiilor agricole, despre pământul recunoaştem, satele s-au burduşit de
\ bogat din istoria Mehedinţiului — 3 500 şi străin îi rămâne ! Fiindcă oraşul nu folosit de stat prin, haj să-i zicem fos cârciumi, baruri, mai ceva ca în oraş.
t kg in medie la hectar. Faceţi socoteala i-a oferit nici măcar aburul civilizaţiei, tele I.A.S.-uri, marile livezi pomicole, Pe kilometru pătrat, trei-patru aseme
1 că rezultatele din acest an s-au obţinut lipsurile, frigul, întunericul, marcând viile şi câte altele, în general, agricul nea localuri. Şi ma) este şi micul trafic
in condiţii oarecum vitrege 1 aici anii din urmă. Dar munca în agri tura este ţinta presei, s-a creat o ade cu „cuscrii" de peste Dunăre. Credeţi
— (n situaţia creată, gândeşte Ia fel cultură nu e uşoară, şi nu ne mai pu vărată conjuraţie. Recunoaşteţi acest lu că amplificarea acestor stări de lucruri
agronomul de dinainte de '89, sau ac tem întoarce la plugul tras de boi. cru ? nu dăunează omului de la sate ?
tualul director general, „chemat" să — Deci, dlc Ştefan Tîrîşescu, credeţi — E adevărat. Cunoaşteţi proverbul — Aveţi dreptate, dar n-o aveţi. Eu
i redreseze ceea Ce s-a pierdut în ultimii în viitorul şi destinul de lungă durată cu vulpea înfometată şi’ strugurii ? Ei am trăit multă vreme la sat. de fapt
şapte ani ? Dacă spuneţi că totul so al ţăranului şi agriculturii mehedin- bine, aşa e privită agricultura şi sluji acolo mi-am îngropat anii cei mai fru
află In «nişcarc, o cred, deşi o şi bănuiesc ţene ? torii ei. Situaţia a fost creată atât de moşi ai tinereţii, nu râdeţi. foamea n-are
că oamenii încă oscilează In mentali — Da 1 Măcar acum să nu ne mai politicieni, dar şi de cei care erau che legi. Şi nici goana după înavuţire. E în
tăţi fi judecată. Am dreptate ? furăm căciula. Mecanizarea despre ca maţi să facă ordine. Deocamdată, ştiu firea românului. Micul trafic a avut un
— Şi da, şl nu 1 Noi ţăranii (eu, deşi re se aduce mereu vorba, încă bâjbâie, că noi asigurăm pâinea de toate zi timp al său. Acum s-a cam terminat
de câţiva ani trăiesc Ia Severin, mă AGROMEC-urile sunt cum sunt, ele tre lele pentru populaţie ! E mult, e puţin,
sim t ţăran, om legat cu mii de rădă- buie privatizate. Fără privatizare se nu-mi dau seama. Mehedinţiul exportă Interviu consemnat de
t eini de păm ântul de la Oprişor), mereu menţine dezinteresul salariaţilor din a- cantităţi impresionante de fructe în Ger DUMITRU DEM. IONAŞCU
ne lăsăm potopltl de teama schimbării. ceste unităţi. Am trăit-o din plin în a- mania, Franţa, Suedia, Belgia şi multe
In momentul în care teama de necunos ceastă vară. Un fost coleg îmi spunea alte ţări, dar acoperă şi piaţa internă. (Continuare în pag. a 5-a)