Page 3 - Calauza_1997_388
P. 3

!               „IUBIREA  ŢĂRANULUI PENfRU PĂMÂNT                                                                                                          s
                                                                                                                                                               s
                                                                                                                                                               \
   |             E MAI PUTERNICĂ DECĂT APA  Şl FOCUL"                                                                                                           t



                                                                                                                                                               s
    \    Inginerul  agronom   ŞTEFAN  TIRI-                                         cu  durere,  referindu-se  la  cel  care  fao   Cu  recolta  de  grâu,  orz  şi  a  porumbului,   \
    4   ŞESCU,  după  14  ani  trăiţi  în  tihnă  la                                servicii  agriculturii,  „că  încă  nu  s-au  tre­  care  se  arată  foarte  promiţător,  cred  că  4
    /   Oprişor-Mehedinţi,   in  fapt  acolo   s-a                                  zit  din  letargia  trecutului  la  realitate   ne  aflăm  pe  drumul  cel  bun.  De  fapt,
    l   născut,  petrecându-şi  m ulţi  ani  din  via-                              după  ’89n.  De  trezit,  s-au  trezit,  zic  eu,   am  început  să  ne  revenim  la  linia  de   4
    4   ţă,  şi  22  de  la  absolvirea  facultăţii,  om                            dar  nu  în  bine.  Toată  lumea  cere  bani,   plutire,  în  ciuda  greutăţilor  financiare  4
    i  cu  o  m are  experienţă  şi  bun  cunoscâ-                                  cere,  dar  nu  vrea  să  ştie  pentru  ce.  Ori,   şi  a  maşinilor  necesare.  Aş  zice,  Doam­  s
    1   tor  al  agriculturii  din  zona  Dunării,  în                              dacă  nu  ştim  să  folosim  pământul,  sări   ne  ajută !  Cei  care  caută  greşelile,  ine­
    \   vrem uri  care,  sincer  să  fiu,  puţini  au                               smulgem  roadele,  nu  suntem  interesaţi   rente  de  altfel,  cu  lumânarea,  nu  ştiu   \
    4   curajul  să  rişte,  a  acceptat  funcţia  de                               să  producem  cât  mai  mult,  de   unde   cum  se  face  pâinea,  dacă  ar  şti   n-ar  \
    1    director  general  al  Direcţiei  Agricole                                 bani ?  Cu  specialiştii   nu  întâmpinăm   mânca  pâine !  Am  spus-o  şi  o  repet  —
                                                                                                                                                    agricultura  \
    1   şi  Alimentaţiei  judeţene;  este  un  băr-                                 greutăţi.  Şi  nici  şomeri  nu  vor  fi  în  Me­  nu  cere  ce  nu  poţi  da  —  încrederea I  \
    4   bat  foarte  calm,  dar  în  acelaşi  timp                                  hedinţi.  Ne-ar  râde  şi  curcile  dacă  am   •—  Aşadar,  tranziţia   în
    i   energic,  practic  şi  mai  ales  înţelept  A-                              ajunge  în  situaţia  asta.  La  ora   când   mehedinţeană,   dureroasă,  cum  a  fost,   \
       cum,  după  ce  ne-am  cunoscut,  ştiu  sigur                                discutăm,  pe  lângă  faptul  că   ne-am.   nu  mai  este  o  sperietoare  pentru  ţăra­
       că  e  benefic  acest  „dialog",  deloc  comod                               conformat  „indicaţiilor"  de  a  disponibi'   nii  din  zonă,  iar  Dvs  v-aţi  înhămat  la
       altădată,  atât  pentru  reporter,   cât  şl                                 liza  excedentar  personalul,  10  la  sută   carul  greu  al  acesteia.  Credeţi  că  asu­
       pentru  interlocutorul  său.  Şi  totuşi,  cel                               au  fost  pensionaţi  iar  45  au  fost  trans­  pra  acestor  demersuri  are  un  rol  şi  po­
       mal  avantajaţi  veţi  fi  Dvs,  cititorii.                                  feraţi  in  cadrul  primăriilor  din  judeţ.   litica ?
         —  Domnule  Ştefan  Tirişescu,  trebuie                                    Deci,  in  privinţa  asta  nu  ne-am  creat   —  Sunt  convins.  Noi  suntem  balca­ s
       să  reeanosc  şi  o  fac  cu  plăcere,  ori  de                              dureri  de  cap  în  plus.            nici,  ce  Dum nezeu!  Nu  politica  ne  face   s
       câte  ori  am   discutat  cu  oamenii  din                                     —  După  omagierea  lui  Ghcorghe  Io-   pe  noi,  noi  facem  politica,  o  folosim  în   \
                                                                                                                          interesul  ţării,  [n  lumea  satelor,  în  a-
       ţara  şi  din  afară,  aflând  despre  Mehe­                                 nescu-Siseşti,  în  localitatea  natală  a  sa­  gricultură  în  general,  s-au  produs  mul­ \
       dinţi,  printre  alte  referiri  ia  istorie  şi                             vantului  român,  aţi  promis  participan­
       mai  ales  ia  Podul  lui  Troian  şi  hidro­  cut  se  cuibăreşte  în  mintea  ţăranului,   ţilor  O  surpriză.  Şi  surpriza  s-a  produs   te  dereglări,  chiar  nepermis  de  multe   s
       centrala  „Porţile  de  Fier“,  reveneau  şi   aruncă  vina  până  şl  pe  Dumnezeu,  nu­  a  doua  zi.  De  ce surpriză,  când  de  fapt   după  ’89,  dar  încet,  incet  redresările  au
       la  foogaţia  pământului,  cunoscută   din   mai  pe  a  lui  n-o  recunoaşte.  Asta-i  fi­  era  un  fapt  obişnuit:  o  expoziţie  de   pus  stăpânire  pe  aceste  stări  nedorite.  s
       tim puri  îndepărtate,  in  condiţiile  vitrege  rea  ţăranului I  în  acest  an  greu  pentru   taurine  din  rasa  brună ?  Multe  abuzuri,  mari  nereguli  s-au  pro­  \
                                                                                                                                                          pro­
    .•   în  care  se  allă  agricultura  românească,   ţară,  mereu  încercat  de  stihiile  naturii,   —  Nici  chiar  aşa î  De  vreo  şase  ani   prietate.  N-aş  crede  că  aceasta  e  o  cauză  s
                                                                                                                          dus  în  distribuirea  titlurilor  de
    )   cel  puţin  acum,  cum  vă  simţiţi  în  pos-   Mehedinţiul  s-a  bucurat  de  o  „protecţie"   încoace,  încercăm  să-i   stimulăm   pe
    4   tura  de  director  general ?         specială,  dacă  nu  din  partea  guvernu­  crescătorii  de  animale.  In  special  rasa   politică.  Dimpotrivă.  Faptul  că  numai  )
    t    —  Este  bună...  întrebarea.  Fiind  năs*   lui,  m ăcar  a  naturii.  A  plouat  când  a   brună.  Astfel  de  evenimente,  expoziţii,   52  la  sută  din  titlurile  de  proprietate   \
                                                                                                                          au  ajuns  în  mâna  ţărandor,  are  cauze
     •   cut  la  sat  şi  dedicându-mâ  meseriei  de   trebuit  şi  cât  a  trebuit.  Şi  cu  toate  as­  sunt  foarte  importante  pentru  că  aduc   obiective.  Mai  întâi  sistemul  birocratic,  \
    ţ   agronom,  slujind-o   chiar  acolo   unde   tea.  sistemul  de  irigaţii  a  fost  în  per­  multe  informaţii  folositoare  în  special               \
    4   mi-am  petrecut  copilăria,  am  rămas  un   manenţă  sub  tensiune.  Experienţa  mea   ţăranilor.  I.a  ora  actuală  există  un  ma*   apoi  funcţionarii  de  la  primării,  cei  de
    /   optimist.  In  toate.  S-ar  putea,  şi  nu-i   şi  a  specialiştilor  n-a  dat  chix.   Deşi  re  gol  de  informare  a  zonelor  rurale.  la  OCOT  poartă  vina.  Şi  mai  este  un   s
    1   exclus,  ca  pentru  un  om  cu  rădăcini  a-                                                                     motiv  în  plus.  Mulţi  ţărani  din  Mehe­
    4   danci  în  lumea  satului  acest  optimism,                                                                       dinţi  ocupă  şi  muncesc  suprafeţe  de  te­ \
    i   să  fi  fost  şi  pierdere,  dar  şi  un  mare   INTERVIU CU DOMNUL ŞTEFAN TÎRÎSESCU,                             ren  mai  mari  decât  cele  înscrise  în  a-
    J   câştig.  Căderea  de  după  ’89  a  agricul-                                                                      nexe,  ei  refuzând  titlurile  de  proprie­
    ţ   turii  noastre,  ca  şi  atunci,  şi  acum  o   DIRECTOR GENERAL AL DIRECŢIEI GENERALE A                          tate.  Acum  lucrurile  merg  mai  bine.  Nu  s
    4   socotesc  inevitabilă.  Deşi  eram   recu-    AGRICULTURII SI ALIMENTAŢIEI  MEHEDINŢI                             spun  că  e  meritul  meu.  Doamne  fereş­  \
                                                                                                                          Mare  şi  Salcia  nu  mai  sunt  probleme  \
    )   noscuţt  ca  m ari  producători  de  cerea-                                                                       te !  în  comunele  din  zona  Dunării,  Gîrla
     I   le,  si  înainte  ca  şi  acum,  cu  toate  că                                                                   cu  titlurile.  Trebuie  s-o  spun,  deşi  nu-mi  \
    4   n-ar  trebui  să  amintesc  zicala  —  ţara   n-am  folosit  sistemul  de  irigaţii,  am  fost   Mă  gândesc  la  extinderea  programului
    ?   prosperă  cu  ţărani  săraci  —  starea  de   mereu  pregătiţi  să  intervenim.   Acum   de  susţinere  materială  şi  tehnică  a  cres­  place  s-o  fac,  acest  an  va  fi  un  pisc   \
    l   fapt  abia  a  început  să-şi  găsească  fă-   ţăranii,  câţi  mai  sunt  în  satele  noastre,   cătorilor  de  taurine  'şi  în  special  a  cres­  care  n-a  mai  fost  niciodată  în   Mehe­
    4  - gaşui  m ult  căutat  şi  dorit.  încet,  dar   înţeleg  că  nu  se  poate  munci  pământul   cătorilor  de  rasă  brună.  dinţi.                     4
    4   sigur.  Noi  românii  şi  în  special  olte-   fărâm iţat,  ca  pe  vremea  bunicii  mele,   —  Şi  credeţi  că  o  asemenea  metodă   —  Apropo  de  schimbarea  in  bine  a   \
     /   nii,  avem  o  boală  veche  de  când  lu-   cu  caii  şi  boii.  Ba,  aş  zice,  că  el,  ţăra­  va.fi  eficientă ?  agriculturii  în  Mehedinţi.  Cum   vede
                                                                                                                           Ştefan  Tîrîşescu,  ca  om.  specialist,  soţ  \
    4   mea.  Tot  timpul  privim  înainte  şi  vrem   nul,  este  mai  dornic  de  schimbări,  în   —  Domnule,  eu  n-am  spus  că  de  mâi­
     4   să  avem.  să  ne  îmbogăţim.  Dar  v-o  spun   bine.  se  înţelege,  pentru  bunăstarea  lui,   ne  vom  avea  mai  multe  animale  decât   şi  tată,  această  schimbare ?  \
     /   cu  mâna  pe  inimă.  E  drum  lung  şi  bo-   căruia,  s-o  recunoaştem,  îi  rămânem  veş­  astăzi.  Ar  fi  o  aberaţie !  Avem,  catego­  —  Este  greu  răspunsul  Dar  nu  im­  s
     1   lovânos  până  la  împlinirea  acestor  do-   nic  datori I                 ric,  premise  să  obţinem  rezultate  mai   posibil.  La  ora  actuală  din  orice  unghi
     4   rinţe.  Condiţiile  sunt  vitrege  şi  econo-   —  Mă  gândeam,  în  vreme  ce  notam   bune  decât  acum.  Este  foarte  important   am  privi  schimbarea,  ea  trebuie  să  se  s s
     i   mia  de  piaţă  nu  iartă.   E  nevoie  de   spusele  Dvs,  la  una  dintre,  cel  puţin   pentru  noi.           producă  în  mentalitatea  oamenilor.  Alt­
     »   multă  muncă,  de  stăruinţă  şi  pricepere,   aşa  mi  se  pare,  cele  mai  acute  proble­                      fel  vom  măcina  în  gol  şi  timp  şl  in­  \
     4   de  înţelegere  şi  de  protejarea  pâmân-   me  ale  satului,  îm bătrânirea  forţei  do   —  îmi  spuneaţi  ceva  mai  devremo   vestiţii,  dar  şi  speranţe.
     4   tulul  şi  a  familiei  ţărăneşti,  a  viitoare-   muncă !  în  zona  de  activitate  a  Dvs  nu   că  agricultura  din  Mehedinţi  are  buni   —  Domnule  director  general,  un  om  4
     ?   lor  ferme  Avem  nevoie  de  produse I   e la fel ?                       specialişti  şi  că  Dvs  aveţi  din  partea  lor   de  care  se  leagă  multe  fire  ce  privesc
                                                                                                                    acest
                                                                                     un  mare  sprijin.  In  cc  constă
     »   După  umila  mea  părere,  deşi  recoltele                                                                        pâinea  de  toate  zilele  a  populaţiei  are
                                                —  Chestiunea  este  cu  adevărat  seri­
     4  sunt  bune,  în  situaţia  în  care  ne  aflăm,   oasă,  şi  în  mintea  mea  stăruie  un  marc   sprijin ?        şi  adversari,  duşmani.  După  interese,  4
     1   este  greu  de  crezut  că  vom  redresa  în                                 —  Munca  în  agricultură  e  mereu  un   unii  sunt  la  vedere,  alţii  îşi  fac  jocul   4
     I   totalitate  cel  mai  important  sector  al   proiect  pe  care  vreau  să-l  propun  în   paradox.  Un  neprevăzut.  Când  te  crezi   din  umbră.  Cum  vă  simţiţi  în  postura   s
     |   economiei  româneşti  —  agricultura.  Ve-   curând  vis-a*vis  de  societatea  de  mâine   cu  sacii  în  căruţă,  ba  te  paşte  o  grin­  de  duşmănit ?
                                              —  familia  săteanului  va  trebui  să  ocu­
     4   de ţi,  după  ’89  s-a  declanşat  dorinţa  de                              dină,  o  furtună,  o  îmbolnăvire  a  plan­  —  E  posibil,  în  lumea  în  care  trăim  s
     J   proprietate,  ţăranul  şi-a  dorit  pămân-   pe  un  loc  central.  Am  spus  familia  —   telor,  ori  mai  grav,  n-ai  cu  cine  şi  cu   specimenul  există.  Eu  însă,  prins   cu
                                              fiindcă  în  aceşti  ani  de  demolare  ma­  ce  semăna  şi  recolta.  Ogorul  nu-i  fabri­  treburile,  că  nu  sunt  puţine,  în  vârte­
     )  tul  de  care  fusese  vitregit  prin  colecti-   terială  şi  morală  a  satului  —  am  rupt   că,  mecanism,  bagi  materia   primă  a-   jul^  anotimpurilor,  nu  le  dau  atenţie,
     (   vizare,  bucata  lui,  să  se  ştie  stăpân  pe   ceea  ce  ţăranul  avea  mai  scump,  ceea  ce   peşi  pe  buton  şi  aştepţi  produsul.  Pă­  întâm plarea  face  ca  în  timpul  meu  de   l
     l   ea.  Lntr-un  fel,  a  fost  bine.  dar  în  al-   îl  ţinea  de fapt —  nucleul  familial.  Chiar   mântul  şi  natura  te  îngroapă  şi  te  învie   muncă  să  nu  existe  nici  o  „fereastră*
     I   tul,  râu.  Şi  acum,  poate  şi  atunci  când   la  Oprişor,  unde  m-am  născut  eu,  inia*   când  ţi-e  lumea  mai  dragă,  beci,  pre­  în  care  să  mă  gândesc  la  aşa  ceva.  Ca
     4   s-a  votat  legea  pământului,  nu  se  cu-   ginea  idilizată  adesea  a  băieţilor  şi  fe­  viziunile  fac  casă  bună  cu  intuiţia  şi   orice  oltean,  trag  la  ogeacul  meu.  unde
     i   noşteau  urmările.  Aş  vrea  să  fac  o  re-   telor,  a  nurorilor  şi  ginerilor  în  jurul   experienţa  agronomilor  şi  zootehnişti-   mă  aşteaptă  soţia,  fiica,  singurele  con­
     1   marcă,  anul  acesta  au  fost  însămân-   celor  bătrâni,  prezenţa  totdeauna  în  ca­  lor.  Personal  n-am  preferinţe,  experien­  fidente  apropiate   şi  e  normal  că  nu
     4   ţaţe  3,5  milioane  de  hectare,  de  două   pul  mesei  a  acelui,  cum  să-i   spun ?   ţa  şi  rezultatele  obţinute  de  Florica  Ma­  iau  în  seamă  bârfele.   Dacă  sunt.  Ce
     4   ori  maj  m ult  decât  anul  trecut  şi  spre   „pater  familias",  rugăciunea   dinaintea   nea,  de  la  Obârşia  de  Câmp,   Sofica   se  întâmplă  în  afara  „perimetrului"  in
     ;   bucuria  noastră,  o  treime  se  află  în  fo-   prânzului,  ori  a  cinei,  frângerea,  cu  fri­  Neagoe  din  Salcia,  Olga  Duţa  de  la  O*   care  mă  mişc.  nu  merită  atenţie.
     1   losinţa  proprie  a  ţăranilor.  Şi   încă  51   ca  lui  Dumnezeu,  a  pâinii  pe  masă  —   prişor,  Ion  Iordache  (primar  la  Bălă­  —  Chiar ?
    \    la  sută  din  suprafaţa  agricolă  a  ţârii   toate  astea  s-au  dus.  Dar,  odată  cu  ele,   cită),  oprindu-mă  doar  la  câteva  nume   —  Da.  Ştiţi  vorba  olteanului,  „câinii
     |    _   cât  reprezenta  proprietatea  C.A.P.-  au  dispărut  şi  respectul,  dragostea  faţă   şi  zău  că  nu  mă  înşel  dacă  spun  că  nu   latră,  ursul  merge  înainte!".
     I   urilor  organizate  şi  ele,  cum  se  ştie,   de  pământ,  faţă  de  sat,  de  firul  de  iar­  eu  îi  prezint,  ei  singuri,  prin  produc­  —  Pe  mine  mă  încearcă  o  bănuială,
     4   după  alte  criterii  decât  în  trecut.  în   bă,  de  salcâmul  înflorit,   de  bătătura   ţiile  pe  care  le  scot  din  znaga  pămân­  ca  ziarist  am  călcat  judeţul  palmă  cu
    \    judeţul  nostru,  unde  293 857  de  hectare,   strămoşească.  Tineretul  a  plecat,  a  fu­  tului.  Pentru  că  iubirea  ţăranului  pen­  palmă,  ştiu  cum  se  munceşte  în  agri­
     )   din  oare  185 482  hectare  arabil,   restul   git  nevoit  să  o  facă,  la  oraş.  Şi  nu  va   tru  pământul  său  e  mai  puternică  şi   cultură.  Cunosc  relativ  sensibile,  puţin
     4   de  79288  de  hectare  pomicultură  şi  vie,   fi  uşor  să  fie  atraşi  măcar  în   parte,   mai  de  temut  decât  apa  şi  focul!  subiectiv,  părerii^'' ţăranilor  la   care
    4   In  condiţiile  în  care  ne  aflăm,  să-i  spu-   înapoi  spre  agricultură   după  ce  a   —  Domnule  Tîrîşescu,  în  satele  ju­  persistă  încă  mentalităţi  deloc  îmbucu­
    l   nerti  de  tranziţie  şi  referindu-ne  numai   gustat  din  mărul  oprit,  din  tot  ceea   deţului  se  spun  multe  despre  existenţa   rătoare  pentru  muncă,  pentru  că,  să
     1   ia  grâu  şi  orz,  anul  1997  a   fost  cel  mai   ce  până  deunăzi  îi  era  cu  totul  străin   asociaţiilor  agricole,  despre   pământul   recunoaştem,  satele  s-au  burduşit   de
    \  bogat  din  istoria  Mehedinţiului  —  3 500   şi  străin  îi  rămâne !  Fiindcă  oraşul  nu   folosit  de  stat  prin,  haj  să-i  zicem  fos­  cârciumi,  baruri,  mai  ceva  ca  în  oraş.
    t  kg  in   medie  la  hectar.  Faceţi  socoteala   i-a  oferit  nici  măcar  aburul  civilizaţiei,   tele  I.A.S.-uri,  marile  livezi  pomicole,   Pe  kilometru  pătrat,  trei-patru  aseme­
     1  că  rezultatele  din  acest  an  s-au  obţinut   lipsurile,  frigul,  întunericul,  marcând  viile  şi  câte  altele,  în  general,  agricul­  nea  localuri.  Şi  ma)  este  şi  micul  trafic
        in  condiţii  oarecum  vitrege 1      aici  anii  din  urmă.  Dar  munca  în  agri­  tura  este  ţinta  presei,  s-a  creat  o  ade­  cu  „cuscrii"  de  peste  Dunăre.  Credeţi
         —  (n  situaţia  creată,  gândeşte  Ia  fel   cultură  nu  e  uşoară,  şi  nu  ne  mai  pu­  vărată  conjuraţie.  Recunoaşteţi  acest  lu­  că  amplificarea  acestor  stări  de  lucruri
        agronomul  de  dinainte  de  '89,  sau  ac­  tem  întoarce  la  plugul  tras  de  boi.  cru ?                      nu  dăunează  omului  de  la  sate ?
       tualul  director  general,  „chemat"   să  —  Deci,  dlc  Ştefan  Tîrîşescu,  credeţi  —  E  adevărat.   Cunoaşteţi  proverbul   —  Aveţi  dreptate,  dar  n-o  aveţi.  Eu
     i  redreseze  ceea  Ce  s-a  pierdut  în  ultimii   în  viitorul  şi  destinul  de  lungă  durată   cu  vulpea  înfometată  şi’ strugurii ?  Ei   am  trăit  multă  vreme  la  sat.  de  fapt
       şapte  ani ?  Dacă  spuneţi  că  totul  so   al  ţăranului  şi  agriculturii   mehedin-  bine,  aşa  e  privită  agricultura  şi  sluji­  acolo  mi-am  îngropat  anii  cei  mai  fru­
       află  In  «nişcarc,  o  cred,  deşi o şi bănuiesc   ţene ?                    torii  ei.  Situaţia  a  fost  creată  atât  de   moşi  ai  tinereţii,  nu  râdeţi.  foamea  n-are
       că  oamenii  încă  oscilează  In  mentali­  —  Da 1  Măcar  acum  să  nu  ne  mai   politicieni,  dar  şi  de  cei  care  erau  che­  legi.  Şi  nici  goana  după  înavuţire.  E  în
       tăţi  fi  judecată.  Am  dreptate ?    furăm   căciula.  Mecanizarea  despre  ca­  maţi  să  facă  ordine.  Deocamdată,  ştiu   firea  românului.  Micul  trafic  a  avut  un
         —  Şi  da,  şl  nu 1  Noi  ţăranii  (eu,  deşi   re  se  aduce  mereu  vorba,  încă  bâjbâie,   că  noi  asigurăm  pâinea  de  toate  zi­  timp  al  său.  Acum  s-a  cam  terminat
       de  câţiva  ani  trăiesc  Ia  Severin,   mă   AGROMEC-urile  sunt  cum  sunt,  ele  tre­  lele  pentru  populaţie !  E  mult,  e  puţin,
       sim t  ţăran,  om  legat  cu  mii  de  rădă-  buie  privatizate.   Fără   privatizare  se   nu-mi  dau  seama.  Mehedinţiul  exportă   Interviu  consemnat  de
     t  eini  de  păm ântul  de  la  Oprişor),  mereu   menţine  dezinteresul  salariaţilor  din  a-   cantităţi  impresionante  de  fructe  în  Ger­  DUMITRU  DEM.  IONAŞCU
       ne  lăsăm  potopltl  de  teama  schimbării.   ceste  unităţi.  Am  trăit-o  din  plin  în  a-   mania,  Franţa,  Suedia,  Belgia  şi  multe
       In   momentul  în  care  teama  de  necunos­  ceastă  vară.  Un  fost  coleg  îmi  spunea  alte  ţări,  dar  acoperă  şi  piaţa  internă.  (Continuare în  pag.  a  5-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8