Page 2 - Calauza_1997_393
P. 2

.....                    "        "        ..................................................................... ........................... ——W W f » w ş —wpjjşw
                          a        Săptămânal  independent aflat în slujba tuturor oamenilor
                                       ........................- .........—.........  '  ............ .................................   v   .   v.<y.  >


                                                                                                                                                                        i

                                                                                                                 M A R T 0 R )                  * * * « •
               •   CENTURA   CU  RUBINE :                                    doar  să  se  rodeze.  In  „Vale*,
             In  sala  TRIVOLI  EISSPORT  din   PE  CÂ ŢI VA                 speranţele  nu  sunt  pierdute.
                                                                                                                 De  o  bună  bucată  de  timp,  am  avut  parte  de  câţiva  buni
             AACIiEN  (Germania)  hunedorea-                                   •   O  MINGE  LOBATA.  In  în­  prieteni.  Ei  fac  parte  dintre  scriitorii  oraşului.  Ai  judeţului.  Cţt,
             nul  MIHAI  LEU  —  primul  ro­                                 tâlnirea  cu  GLORIA  REŞIŢA,    Petrişor  Ciorobea  m-am  cunoscut  intr-o  zi  de  toamnă.  Ne-a  fa.»
             mân  care   a  devenit  campion    QUADRAŢI                     formaţia  hunedoreană   CORVI-   suficient  să  purtăm  o  discuţie,  pentru  a  da  curs  camaraderY  •
             mondial  la  box  profesionist,  a                              NUL  a  pierdut  cu  6  minute  î-   De  atunci,  ne-am  întâlnit  de  atâtea  ori,  cât  chemarea  scrisului
             rămas  în  posesia  centurii  cu  dia­  B B a H H I Z n n B B B B n i B R I  nainte  de  fluierul  final  al  arbi­  a  ars.  Cât  rândurile  abia  aşezate  pe  pagină,  aşteptau  o  disecare.
             mante  la  categoria  semimijlocie                              trului  I,  VIOREL,  golul  gazde­  O  analiză  pe  viu.  Nu  o  dată  mi-am  dat  seama  de  nemulţumirea
             (versiunea  WBO),  invingându-1  la   „Doream  să-mj  apăr  titlul,  lu­  lor  fiind  urmarea  unei  lobări  a   sa  pentru  ce  scria,  prin  modul  cum  revenea  în  pagini.  Ţin  min­
             puncte,  după  12  reprize,  pe  irlan­  cru  ce  l-am  şi  făcut.  Ştiam  că   mingii  peste  portarul  CECLAN,   te  cât  a  trudit  la  romanul  apărut  în  urmă  cu  aproape  un  an,
             dezul  MICHAEL  CARRUTH  —      adversarul  este  obstrucţionist,  dar   ieşit  neinspirat,  prea  mult  în  fa­  „CasarabasaPetrişor  a  simţit  de  la  bun  început  că  are  pu­
             campion  olimpic  la  Barcelona  şi   nu  ştiam  că  este  aşa  de  dificil.   ţă.              terea  de  a  scrie  o  carte  bună.  Şi  nu  s-a  lăsat.  A  scris.  A  tăiat.
             clasat  pe  locul  7   în  ierarhia   Păcat  că  arbitrul  de  ring  nu  a   O   TOP.  Arbitrul  I.  CRÂCIU-   A  aruncat,  ce  nu  i  s-a  părut  demn  de  a  rămâne  reţinând  ce
             WORLD  BOXING  ORGANIZA­        fost  mai  sever  cu  el.  După  ce   NE.SCU,  conform  unei  statistici   este  cuprins  între  cele  două  coperţi.  Nu  ştiu  dacă  i-am  spus,
             ŢI ON.                          mi-a  spart  arcada  am  devenit   realizate  de  UEFA,  vis-a-vis  de   dar  această  carte  ar  putea  fi  folosită   în  cinematografie.   Ce
               După  o  perioadă  de  tatonare,   mai  nervos.  începând  cu  repriza   cele  5  sezoane  ale  CHAMPIONS   scenariu  de  film  s-ar  putea  scoate !  Poate  cineva,  se  va  apleca
             în  care  ambii  pugilişti  au  ezitat   a  3-a,  am  avut  şi  dureri  la  bra­  LEAGUE,  figurează  cu  cele  mai   asupra  acestei  cărţi  şi  va  realiza  scenariul  dorit.  Despre  Pe­
             să  se  „arunce"  in  luptă,  hunedo-   ţul  operat.  Toate  au  trecut,  acum   multe  jocuri  conduse  la  centru,   trişor  Ciorobea,  nu  se  poate  vorbi  decât  de  bine.  Prezenţa  sa
             reanul  şi-a  dovedit  superioritatea,   sunt  fericit  că  am  câştigat".  afiându-se  la  egalitate  cu  cehul   oriunde  creează  o  bună   atmosferă.   Intră  în  „horă“  cum  se
             punctând  prin  directe  şi  croşee                             VHCLAV  KRONDL.                 spune,  cât  ai  bate  din  palme.  Creează  atmosferă.  Işt  face  au­
             de  dreapta,   in  pofida  stilului   9   UPERCUT  IN  VALEA  DO-                                ditoriu.  Mai  ales  prin  umorul  de  care  are  parte.  Care  nu  se  re­
             obstrucţionist  al  irlandezului,  ca­  MANULUI.  După  finalul  întâl­  •   MECI  DE  EXCEPŢIE.  Chiar   petă  ci  vine  cu  ceva  nnu.  Cu  ani  în  urmă,  ne  întâlneam  la
             re  l-a  lovit  de  mai  multe  ori  cu   nirii  de  fotbal  CSM  REŞIŢA  —   dacă  rugbyştii  din  Valea  Jiului   fiecare  final  de  an,  pentru  a  sorbi  dintr-o  gtajâ  tăria  de  prună.
             capul  in  arcadă,  pe  campionul   JIUL  PETROŞANI  (4—1),  antre­  au  părăsit  terenul  învinşi  (Dina-   Atunci,  Petrişor  vedea  departe.  Cum  ar  putea  construi  un  ro­
                                                                             mo  —  Minerul  Lupeni  23—37),
             român.                          norul  gazdelor  susţinea  că  golul   disputa  a  fost  dârză  pe  fondul   man  stând  într-un  bazin  cu  apă  albastră,  la  o  maşină  de  scris
                                                                                                             plutitoare.  Prietenul  Petrişor  Ciorobea  a  încercat  multe  acti­
               Aşadar.  MIHAI  LEU  a  înre­  Jiului  s-a  „simţit"  asupra  jocu­  unui  joc  curat,  în  limitele  spor­  vităţi.  A  fost  profesor.  Inspector  la  cultură.  Iar  profesor.  A  lu­
             gistrat  săptămâna  trecută,  cea   lui  echipei  sale,  dar  pregătirea   tivităţii.  Ştiinţa  Petroşani  a  sur­  crat  la  Crucea  Roşie.  Şi  iar  a  revenit  la  cultură.  Aici,  ii  şade
             de  a  28-a  victorie  consecutivă,   ei  fizică  şi-a  spus  cuvântul   in   clasat  fără  emoţii  pe  „U"  Mar-   cel  mai  bine.  Poate  puţini  îl  pot  egala.  încă  e  inepuizabil.  Şi
             succes  pentru  care  merită  feli­  repriza  secundă.  D.  MARCU,  o-   celini  cu  scorul  de  30—0  credem  că  aşa  va  rămâne  mereu.  Prieteneşte  îi  şi  dorim.
             citări.  Reîntors  în  ţară  a  decla­  mul  de  Ia  „timona"  minerilor                                                                    MIRON  Ţ1C
             rat  Sn  exclusivitate  pentru  săp­  recunoştea:  „Am  format  un  lot   Rubrică  realizată  de
             tămânalul  „Călăuza”:           de  16  jucători,   rămâne  acum        IOAN  VLAD
                                                                                                     *— ♦—          în  aşteptarea  haosului
                 Este  VINOVAT  sau  NU  *                                       UNDE-I MUZICA
                                                                                      UŞOARĂ                                 din  anul  2050
              generalul  Pavel  Abraham?                                         ROMÂNEASCĂ  ?                    (Urmare  din  |»ag.  I)  a  omorî  cinci  miliarde  de  oa­

                                                                              După  cum  se  observă,  în  ulti­                           meni  şi  s-au  făcut  aluzii  discre­
               „Asupra  puterii  actuale planea­  se  face  privatizarea  Ia  nivelul   mul  timp,  posturile  noastre  de   „Presa  este  simbolul  Satanei”,   te  la  practica  „omorului  liber*,|
             ză  lucruri  gravei",  a  recunoscut   judeţului,  FPS  încercând  să  fa­  televiziune,  dar  în  special  TVR 1   au  mai  afirmat  sectanţii,  la  fel   în  sală  au  izbucnit  vociferări  şl;
             senatorul  CONSTANTIN  BLE-     vorizeze  unele  grupuri  de  inte­                            ca  şi  jocurile  de  loto,  fotbal  şi   strigăte,  iar  un  evreu  din  Deva,|
             JAN  la  ultima  conferinţă  de  pre­  res  locale.            şi  TVR 2,  marginalizează  muzi­  alte  concursuri.           vizibil  deranjat  de  sloganurile
                                                                            ca  uşoară  românească,  precum  şi
             să  a  PNL,  unde  unul  din  prin­  „Fenomenul*   Valea  Jiului  a   pe  cea  populară.  In  schimb,  noi,   Nici  politicienii  nu  au  fost  ier­  anti-evreieşti,  şi-a  pus  ostenta- 1
             cipalele  subiecte  a  fost  destitui­  fost  din  nou  pus  în  discuţie  a-   telespectatorii  suntem  sufocaţi de   taţi,   cei  mai  virulent  atacaţi   tiv  tichia  pe  cap  şi  a  cerut  in­
             rea  incorectă,  fără  motivaţii  cla­  firmându-se  că  actualele  măsuri   muzica  zisă  „m odenă"  fiind  „usediştii  şi  udemeriştii  ca­  terzicerea  unor  asemenea  mani­
             re  a  şefului  IC.P.  generalul  PA­  luate  de  guvern  vor  duce  la  ren­  Cred  că  ar  fi  cazul  ca  TVR 1   re  sunt  uneltele  Răului  in  Ro­  festări  care  incită  la  ură  rasiaif.
             VEL  ABRAHAM.                   tabilizarea  şl  relansarea  mineri­  şi  TVR 2  să  acorde  o  atenţie  mai   mânia".          Câţiva  membri  ai  sectei,  aflaţi"
               A  fost  exprimată  de  asemenea,   tului  şi  nu  la  dispariţia  lui.  mare  frumoasei  noastre  muzici   Participanţii,  îndeosebi  tineri,   printre  spectatori  au  ţipat  Insă
             nemulţumirea  faţă  de  modul  cum          DANIEL  MARIŞ                                      dar  şi  pensionari,  intelectuali,  au   înverşunaţi:  „jidovul  să  iasă  a-
                                                                            uşoare  româneşti,  precum  şi  mu­
                                                                            zicii  populare,  ambele  având  ma­  părut  că  ascultă  cu  interes  şl  cu­  fară I"
                        UN RECORD FĂRĂ PRECEDENT                            re  priză  la  telespectatori.  riozitate  aceste  sloganuri.    Aşadar  prima  întâlnire  „ofi­
                                                                                                              Bine  dotaţi  logistic,  organiza­
                                                                                        NICU  SBUClIEA                                     cială"  a  sectanţilor  lui  Bivolaru
                                                                                                            torii  au  proiectat  diverse  filme   cu  devenii  nu  a  fost  decât  o  mi­
               In  flecare  zi  85  de  inculpaţi                                                       m   celor  prezenţi.               că  furtună  într-un  pahar  cu  a-
                                                                                                             Insă  în  momentul  când  s-a  lan­
                                                                                                                                           pă.  neavând  nici  pe  departe  efec­
                                                                                                        \
                                                                                                            sat  ideea  că  francmasonii  au  con­
                                                                                                                                           tul  scontat,  acela  de  a-şi  câştiga
                                                                                                                                           noi  membri.
                           ajung  după  gratii                              i      Un  apel             %   ceput  SIDA  în  laborator  pentru  * — *—
                                                                                                        \
                                                                            |   Un  apel  disperat  adresea-  %
              Se  pare  că  recordul  cel  mare,   neral  aflăm  însă,  că  din  cel  a»   J ză   TEREZIA   ARMENCIU
             în  care  românii  au  devenit  „spe­  restaţi  (aproape  o  treime)  nu  au   din  Hunedoara,   str.   Batiz,   I  Dilemele  managerilor
             cialişti"  sunt  infracţiunile.  Cifre­  fost  trimişi  în  judecată  găsin-  I  t  bL  L I ,  ap.  12,  tuturor  aee-
            le  nu  ne  înşală.  In  prima  jumă­  du-se  varii  motive,  instanţele  re­  lora  care  îi  pot  ajuta  fami-   l  (Urmare  din  pag.  I)  sultă?  —  ESTE  DOCTOR  •  Spu­
             tate  a  anului  1997,  au  fost  tri­  vocând  măsura  arestării  preven­  I                                                 ne  bancuri?  —  ESTE  NESERIOS
            mişi  In  judecată  in  stare  de  a-   tive,  mulţi  dintre  aceştia   fiind   lia  compusă  din  şapte  copii,  I  concediu? —  NU-ŞI  DA  INTERE­  •  Nu  spune  bancuri?  —  ESTE
            rest  preventiv  15 848  inculpaţi,   puşi  în  libertate  pentru  a  fi  cer­  I  fără  nici  o  sursă  de  subzis­ %  SUL  •  Nu  pleacă?  — IŞI  PĂZEŞ­  PLICTISITOR  •  Are  succes?  —
            respectiv  8619  in  primele  trei   cetaţi  în  această  stare.  tenţă.                    I   TE  SCAUNUL  •  Sc  consultă  cu   A  AVUT  NOROC  •  Ceva   nu
            luni  şi  7229  în  următoarele.  Asta   La  ora  actuală  am   devenit   I      D.  MARIŞ  *   colegii?  —  NU  ESTE  ÎN  STARE   merge  bine?  —  BINEÎNŢELES,
            înseamnă  că.  în  fiecare  zi,  în  ţa­  unici  în  Europa  în  materie  de                    SA  IA  DECIZII  *  Nu  se  con­  ERA  DE  AŞTEPTAT.
            ra  noastră  au  fost  arestaţi  85  de   arestări  şi  nu  există  nici  o  spe­
            oameni,  adică  circa  4  oameni  în   ranţă  de  a  stăvili  starea  infrac­
            fiecare  oră.  Aceste  arestări   re­  ţională;  motive  şi  cauze   sunt                                                      care  se  intră  la  închisoare,  care
            flectă  o  criminalitate  ieşită  din   destule,  dar  principale  şi  domi­  In v ita ţi  Ia „ C ă lă u z a “                 sunt  cărţile  pentru. care  se  asa­
             comun.  Din  aceleaşi  statistici,  da­  nante,  rămân  alcoolul  şi  sărăcia.                                                sinează  oameni,  îşi  dă  seama  de
            te  publicităţii  de  Parchetul  Ge­          TICU  MAICAN                                                                     ce  spun  eu  că  talpa  iadului,  ră­
                                                                                  (Urmare din  pag.  I)     ţeles,  dar  de  Ce  antitotalitară,  a-   dăcina  terorismului  comunist,  se
                                     O   ÎN T Â L N IR E                                                    cum  la  vremurile  astea?     găseşte  aici  în  Occident.  Nu  este
                                                                              A  fi  librar  român  la  Paris  es­  —  De  un  an  de  zile  se  numeş­  cred,  nevoie  să  amintesc  că,  mi­
                Joi,  25  septembrie  a.e.,  a  avut  loc  la  Primăria  Deva  o  întâlnire   te  poate  altceva  decât  a  vinde          liardele  de  dolari  de  care  a  fost
                                                                                                           te  antitotalitară.  Pe  vremea  când
             a  redactorului  şef  al  ziarului  „Călăuza*  cu  primarul  municipiului                     totalitarismul  făcea  ravagii  în  Ro­  nevoie  pentru  ca  imensa  Rusie
             reşedinţă  de  judeţ,  di  M1RCEA  MUNTEAN.   Cu  această  ocazie,   sarmale  româneşti  la  Paris  sau   mânia,  lumea  credea  că  acolo   să  fie  pusă  la  pământ  şi  răstig­
             au fost purtate discuţii  de larg interes.  (LV.)              a  vinde  cămăşuţe  şi  alte  obiecte   este  răul  şi  aici  este  binele,  că   nită  şi  terminată,  au  venit  tot
             • —                                  - • —                     de  folclor,  real  sau  imaginar.  A                          de  aici,  de  la  aceeaşi  bancheri
                                                                            fi  librar  român  la  Paris.  înseam­  acolo  este  mizeria  şi  foametea  şi
                            DIN CULISELE ISTORIEI                           nă  a  arăta  Franţei  că  avem  ce-  aici  raiul  pe  pământ!  Pe  plan   care  l-au  împrumutat  şi  pe  Cea­
                                                                                                            teoretic  se  poate  accepta  acest   uşescu.  Nu  putea  Ceauşescu,  nu­
                                                                            va  de  spus,  că  reprezentăm  ce­  lucru,  dar  pe  plan  practic,   în   mai  cu  banii  poporului  —  care
                în  1951,  Horia  Sima  lega                                va  şi  că  avem  greutatea  noastră.   nici  un  caz.  Ceea  ce  vă  pot  spu­  nu  erau  puţini,  dar  nu-i  ajun­
                                                                            Asta  se  putea  spune  şi  acum  o   ne  este  că  aici  nu este  binele  ab­  geau  totuşi  pentru  megalomania
                                                                            sută  de  ani,  pe  vremea  când
                                                                                                                                           lui  —  să  construiască  toate  com­
                  România  de  NATO d u                                     Franţa  era  Franţa.  Astăzi  însă,   solut.  Terorismul  Anei  Pauker,   binatele  alea  mamut  «are  lucrau
                                                                                                           al  lui  Teoharie  Georgescu,  al  lui
              Există  două  explicaţii  pentru   „sovietizaţi*  vom  recunoaşte  gru­  când  Franţa  este  departe  de  a   Ceauşescu,  erau  plătite  cu  bani   cu  cărbune  adus  din  India,  cu
            a  lămuri  atitudinea  acelora  care   puri  de  „clintonizaţi";  punctul   mal  fi  ceea  ce  a  fost,  când  ea   grei  de  aici,  din  Occident.  Mi­  minereu  adus  din  Algeria  etc.  I
                                            lor  de  vedere  este  unul  secular,   este  pe  calc  de  dispariţie,  ca   liardele  de  dolari  ce  1  s-au  dat   s-au  dat  bani  de  aici ca să  facă
            nu  suportă  adevărul  istoric:  1.                                                            lui  Ceauşescu  nu  i  s-au  dat  pen­  lucruri  rele.  Şi  când  Ceauşescu
                                                                            neam,  ca  substanţă  biologică,  a
            Doar  cu  câteva  săptămâni  in  ur­  fără  Dumnezeu  şi  deci,  în  contra   fi  librar  român  la  Paris  înseam­  tru  că  el  avea  ochi  frumoşi.  I   şi-a  dat  seama  şi  când  până  la  ,
            mă  (dar  înainte  de  summit-ul   ordinii  şi  ierarhiei.  In  contra  o-                                                     urmă,  umbra  de  român  din  el *
            care  ne-a  abandonat  pe  tuşă  n.r.),  mului  şi  a  tradiţiei;  aceşti  oa­  nă  a-1  da  Franţei  o  mână  de  a-   s-au  dat  de  către  bancherii  din   crescut  şi  a  vrut  să  facă  totuşi
            Primul  ministru  al  României  a   meni  sunt  îmbrobodiţi  cu  pas­  jutor,  să  se  trezească,  pentru  că   Occident,  pentru  a  distruge  ţara
                                            teluri francmasonice care aplicate   eu  cred  că  o  astfel  de  trezire  es­  şi  neamul  românesc.  Talpa  iadu-   şi  altceva,  atunci  a  fost  pus  la  1
            anunţat  oficial  că  se  Iau  măsuri   In  practică  generează  carnagii,                     iul  este,  deci,  aici.        zid.  Dar  astea   sunt  probleme
            de  DESOVIETIZARE  A  STRUC­    asemănătoare  cu  cele  din  perioa­  te  Încă  posibilă.        Librărie  antitotalitară...   este   mai  mult  de  politică.  Problema
            TURILOR  PUTERII,  deci  va  mai   da  Revoluţiei  franceze;  cu  sau   A  fi  librar  român  la  Paris  în­  normal  să  fie  aşa,  când  după  10   mea  este  una  de  natură  exlsten-
            curge  apă  pe  Olt.  Mureş  şj  Du­                            seamnă  şi  a  arăta  că  se  poate
                                            fără  ştiinţă,  ei  servesc  aceluiaşi                         —12  ani  de  viaţă  trăită  la  Paris,   ţială.  Ca  român  am  învăţat  câ
            năre  până  când  „sovietizaţii"  vor   stăpân  cu  „sovietizaţii*;  ei  tre-   face  ceva  şi  pe  planul  reprezen­  iţi  dai  seama  că  Franţa  este  o   nu  pot  face  altceva.  Eşti  român1
            ieşi  cu  toţii  Ia  pensie;  iar  legio­  buie  să  accepte  faptul  că  legio­  tării  culturale  şl  pe  planul  re­  ţară  in  care  oamenii  intră  la  în­  şi  român  mori..,   1
            narii  lui  Horia  Sima  paraşutaţi   narii,  după  alianţa  cu  Germania   zistenţei  economice,  pentru  că  a-   chisoare  pentru  ideile  lor.   Nu   Antitotalitarismul  librăriei  ro­
            de  avioanele  NATO,  în  1951  ve­  contra  comunismului,  găsiseră  a-   devărul  este  că  banii  frumoşi  pot   sunt  multe  ideile  pe  care  nu  al   mâneşti  de  la  Paris,  provine  de
            niseră  aici  să  lUDte  contra  so­  tâta  înţelegere  la  NATO.  fi  câştigaţi  in  alte  domenii.  însă   voie  să  le  afişezi,  dar  sunt  to­  la  aceea  că,  eu  personal şl oame­
            vietelor  şi  a  slugilor  acestora  —    (va  urma)            cu  cartea  n-a  ajuns  nimeni,  nici­  tuşi  idei  importante  care  struc­  nii  cu  care  lucrez  aici.  nu accep­
            ceea  ce  au  «i  fâ-ut  u  preţul  vie­                        odată,  milionar.               turează  gândirea  contemporană.   tăm  nici  o  idee  de  i-enztwSj
            ţii;  2.  PrjţvTe  tincni  democraţi             G,  QVJDIU         Librărie  românească  am  în-  Gine  este  atent  ia  ideile  pentşit  ^   tv  (va  urma)  ^
   1   2   3   4   5   6   7