Page 2 - Calauza_1997_394

S ăp tăm ân al in d ep en d en t a fla t în slu jb a tu tu r o r o a m en ilo r

i

Marea le
MARTOR \
• PROGRAM ELECTORAL. loc Ia data de U . 01. 1998, în veghea iubirea s
A zecea reuniune extraordinară PE CAŢIVA oraşul GÂND (Belgia). Vor p ar­
b preşedinţilor şi secretarilor ticipa 49 de delegaţi ai Federa-i Liniştea se aşternea peste plajă. Se simţea, din ce în ce, mat1)
generali — m em bri ai UEFA s-a ţiilor naţionale ca de altfel un aproape, briza im ensei albăstrim i a mării. N isipul îşi pierdţL i
constituit intr-un m om ent potri­ QUADRAŢI num ăr m are de personalităţi ale din căldura ce o ojerise atâtor trupuri. Doar ei doi, îşi oferea* ,
vit pentru LENNART JOHAN- fotbalului m ondial. în tăcere aceeaşi plim bare în lungul plajei, de care, se apropia
SON — preşedintele forum ului 9 UE M ÂINI BUNE. Clubul câte un val mai săltăreţ. Se ţineau de mână şi poate ascundeau
european, în a-şi prezenta pro­ grec AEK ATENA, unde DU­ nişte gânduri, pe care, mai târziu şi le spuneau în străngereq-
gram ul electoral cu care candi­ S A :1 R ecunoaşterea de către M ITRU DUMITRIU este antre­ prelungită a trupurilor bronzate. Cu câteva zile în urmă. ««■
dează la funcţia suprem ă a FIFA. UEFA a T ribunalului de arbi­ nor şi îl are în „subordine" pe ştiau unul de a ltu l Nu-şi cunoşteau culoarea ochilor. N ici măr
Este vorba de program ul intitu­ traj sportiv (TAS) de la IA.U- T. DOBOŞ, a fost cum părat de car un zâm bet nu-şi dăruiseră. Acum , iubirea se aşezase puter-,
lat VIZIUNEA, axat pe cinci do­ SANNE. ca singură instanţă su­ un investitor englez în schimbul mc in su.jletele lor. Se cuibărise cu străşnicie. Ca o dovadă cui.
m enii: fotbal de bază. fotbal de prem ă, de apel pentru litigiile sumei de 14 m ilioane dolari focul dragostei e mai puternic decât o boală. Din paşii lor se ve-‘
elită, gestionarea fotbalului, re­ de drept civil, 9 OFERTA COREENILOR. Pi- dea acel ritm ce ducea departe. Spre o lum e. din care, m ereu să
laţiile dintre FIFA şi Confede­ teşteanului BARBU nu i-a con­ se întoarcă. M ult mai bogaţi. M ult mai frum oşi. Şi mai bunL-
raţii şi relaţiile dintre FIFA şi €» FUGA DIN TARA. IOSIF venit sum a oferită de către spon­ Mergeau în tăcere, cum o făcuseră şi cu o zi in urmă. Era o ini
Federaţiile naţionale. LUCACI, fost preşedinte al FG sorul de „SUB GRAND" pentru ţelegere tacită. Un mod de a prelungi dorul. De a nu lăsa inse»,
O O NOUA FORMULĂ. CU­ BIHOR a plecat în SUA, sub a juca în Giuleşti, renunţând cu tarea să vină. Şi totuşi, ca la o comandă s-au oprit. El a luai.
PA INTERTOTO a suferit m o­ m asca „interes de afaceri", deşi uşurinţă îrs favoarea coreenilor un căuş de nisip in palma încălzită de palma iubitei. A început
dificări. Noua form ulă prevede poliţia din O radea afirm a: „LU­ de la SAMSUNG BLUE WINGS, să num ere firele. Până când râsul iubitei s-a auzit departe. ,Apoi>
elim inări directe (meci tur-re- CACI are interdicţie de a pă­ care l-au „cum părat" cu 1 m i­ i-a suflat m palma iubitului şi firele de nisip s-au risipit suh
tur) în prim ele cinci tururi. P ar­ răsi teritoriul Rom âniei". lion de dolari — sumă din ca­ privirile jucăuşe. Parcă toată lumea devenise atentă la specta­
ticiparea răm âne facultativă, ţă­ 9 EURO — 2000. Tragerea la re a intrat „ceva" şi în buzuna­ col. La acea plim bare ce strângea în picăturile serii dorinţa de
rile cele m ai bine clasate pu­ sorţi a m eciurilor din prelim i­ rul lui. iubire. De dragoste. Intr-o lungă îmbrăţişare s-au aşezat pe nîr.
tând fi reprezentate de ' m axi­ nariile CE care va avea loc în şipul din marginea mării. Săru.tările i-au trim is undeva departe:
m um trei echipe. anul 2000. în organizarea com u­ Rubrică realizată Şi parcă să nu fe singuri in dragostea lor, peste ei s-au aşezai
O MĂSURĂ SPECTACULOA- nă a Belgiei şi O landei va avea de IOAN VLAD un stol de păsări albe, furându~le din plăcerile dragostei.
MIRON TIC (
CASINO ÎLÎA — CONSTRUCTORUL HUNEDOARA 3— 1
U ltim a dum inică a lunii septem brie, a oferit cu pase lungi până în apropierea careului ilienţi-
spectatorilor din Iii a un meci frum os, la care au lor. Totuşi, cei care m ajorează scorul sunt tot
contribuit am bele form aţii. Ir» prim a repriză, gaz­ gazdele, prin Lingurar, care se dovedeşte unul Invitaţi la
dele s-au dovedit m ult mai insistente în joc, a- dintre cei mai tehnici jucători. O neregularitate
m eninţând în mai m ulte rânduri poarta Construc­ a gazdelor le aduce oaspeţilor o lovitură de la (U rm are din pag. 1) m ilia dezorganizată reprezintă
torului. Aşa a venit şi prim ul gol, cu un grad de circa 18 m etri, care face ca scorul să devină 3—1. prim ul m ediu in care se «alte­
spectacu'ozitate, realizat de Orbonaş. La puţin A rbitrajul a fost când aplaudat, când contestat domeniu, lucrările de speciali­ rează" personalitatea copilului in
tim p scorul a devenit 2—9 pentru gazde. R epri­ aşa după cum se întâm plă cel m ai des la m eciu­ tate sunt vechi, ba pot spune că, form are. Este nevoie deci dă ' o
za a II-a debutează cu echilibrarea jocului Sn rile de fotbal, pe linia unor tem atici lipsesc cu pregătire pedagogică a familiei,
care, oaspeţii se dovedesc m ai proaspeţi insistând MIRON ŢIC desăvârşire. Se speră ca genera­ prin activitate socială m ai Jăar-
ţia tânără, dornică de afirm are, gă şi eficientă.
pe fondul unor studii şi cerce­ — Educaţia religioasă o consi­
Cine si cânii termină coşmarul doamnei E.G.? Alegeri la tări de specialitate, să acopere deraţi o necesitate?
— Educaţia creştină este ne­
golul existent in literatura ' la
PNŢ-cd care vă referiţi. cesară să prevaleze în această
f l' im a r r din O.ie I) de m ilioane, pentru îm bunătăţi­ — Cât despre procesul de mo­ epocă; în care omul a „pier­
rile făcute în garsonieră (bal­
beră, la o fam ilie tânără de cu­ Conferinţa judeţeană a PNŢ-cd delare al personalităţii umane... dut" pe M arx, d ar trebuie să gă­
rând căsătoriţi. con închis şi altele). Dar de un­ a fost dedicată alegerii Com ite­ — M odelarea, com portă discu­ sească şi să se apropie de Dum­
Au făcut actele necesare, cu de m ă rog, dintr-o pensie? tului judeţean al filialei şi a în ­ tarea problem ei pe două planuri: nezeu. Trebuie însă m ultă aten­
m enţiunea ca ei să aibă grijă Aşa a început un proces lung, ceput cu o întârziere de aproa­ grijă şi proces educativ organi­ ţie, întrucât în acest stadiu de
de dânsa până m oare, iar pen­ fără sfârşit; dânsa cere gar­ pe trei ore. fapt ce a generat o zat pentru cei foarte tineri şi recunoaştere a principiilor m orale
tru acest serviciu să le răm ână soniera înapoi, tinerii cer banii. atm osferă tensionată în rândul proces de reorientare a celor îşi fac „loc" în lum ea creştină
garsoniera. De la Judecătorie de la noi au participanţilor. mai vârstnici, desigur în tre niş­ ortodoxă „paraziţii" pseudo-re-
D ar degeaba, unde îşi bagă ajuns la Deva, iar de câte ori Au salutat participanţii la a- te lim ite cu rezerve. ligioşi ai diverselor secte, care
Satana codiţa, încep greutăţile. trebuia să m eargă la proces nu ceastă conferinţă dnii CONSTAN­ — Viaţa socială influenţează profitând de starea de sărăcie
Tinerii vâzâr.d că totul s-a făcut putea să m eargă singură, doar TIN BLEJAN — PNL, şi O VI- dezvoltarea acestei personalităţi? şi ignorantă, vin cu oferte de cu
cu însoţitor, dar trenul trebuia
cum doreau ei. du^ă 6—7 luni DIU JURCA — PD. — în mod cert. dintotdeauna, totul altă natură decât cea creş­
au uitat de binefăcătoarea lor. plătit, cum trebuie plătii orice Din partea conducerii centra­ viaţa socială a constituit unul tină. Dc aceea, in şcoala rom â­
Nici nu mai deschideau uşa ei pe lumea asta. le a PNŢ-cd au participat dnii dintre factorii de form are a per­ nească trebuie să se accentueze
Tinerii au ajuns deja la su­
să vadă ce mai face sau dacă m a de 3 000 000 lei. iar procesul SORIN LEPŞA şi TÂNASE sonalităţii omului, dar întrucât m ult mai m ult pe realizarea U-
are nevoie de ceva. Chiar când Ia doi ani şi jum ătate. BARDE, precum si profesorul mediul social a fost şi este he- nuia dintre obiectivele m ajore a-
dânsa suna. se făceau că nu suni VICTOR ISAC, preşedinte de o- terogen. influenţele acestuia nu le educaţiei, şi anum e acela de
acasă. Asta aşa. drept m uitum i- Cine şi când term ină coşma­ noare al ţărăniştilor hunedoreni, totdeauna sunt benefice. în con­ întoarcere a omului către Dum­
re pentru tet ce a făcut doam ­ rul acesta în care este această care în acest an îm plineşte ve­ diţiile actuale, din punct de ve­ nezeu şi Fiul acestuia — Isus
d 'rm n ă singură şi în vârstă, ca­
na pen ru ei. av ârd încredere re nu a avut altă dorinţă decât nerabila vârstă de 30 ani. dere moral, problem a educaţiei Hristos.
in bunătatea oam enilor. să ajute şi să fie şi ea, la rândul Vorbitorii au atras atenţia noii devine acută şl necesară, pentru — în finalul dialogului, am
Mai târziu tinerii s-au îm pă­ conduceri asupra necesităţii u- un m ediu social ce se dovedeşte dori câteva cuvinte despre Dum­
cat cu părinţii cu care erau cer­ ei. ajutată. nei im plicări m ai atente asupra in m ulte cazuri dezorganizat. neavoastră, despre activitatea ce-o
taţi din cauza căsătoriei, au în­ P.S. Am scris aceste rânduri rezolvării problem elor sociale şi După m ine, din „ploaia" de e- desfăşuraţi pe linie de cercetare
chis garsoniera şi s-au m utat cu gândul că poate îl citesc şi economice ale judeţului, aceasta m isiuni TV şi Radio, pe de o în domeniul pedagogiei.
înapoi cu ei. cei care au declanşat coşmarul necesitând prezenţa mai activă parte şi de m ateriale apărute — Sunt soţie şi mamă. Soţul
După toate cele întâm plate, a-estei fiinţe fără nici un spri- a senatorilor şi deputaţilor ţără­ în presă, pe de altă parte — m ul­ şi feciorul sunt ingineri, iar eu
d-na E.G. le-a cerut tinerilor să-i iin. ce-şj duce zilele am are ce nişti în teritoriu. te ar trebui nu cenzurate, ci tre­ m ă dedic profesiunii alese. Lu­
cedeze înapoi garsoniera centru le mai are în singurătate, lup- In funcţia de preşedinte al cute prin „filtrul" unei gândiri crez în învăţăm ântul universitar,
că nu s-au tinut de prom isiune târd u -se cu răutatea oam enilor. Filialei judeţene PNT-cd a fost responsabile şi morale. întrucât odată cu absolvirea facultăţii de
din
Dar dum nealor îi cereau o su­ Ştiţi şi dum neavoastră zicala: reales dr. IOAN RÂU. m ajoritatea beneficiarilor aces­ pedagogie a U niversităţii
mă m are de bani. fiind vorba Rău faci, rău aştepţi 1 IOAN CORDOŞ tora nu sunt pregătiţi să selecţio­ Iaşi. Am studiat şi studie2 pe­
neze şi să preia ceea ce este a- dagogia vârstelor mici, preşco­
devărat şi pozitiv. lare, fiind autorul a patru tra­
„Umanitaiea asta a ajuns o curvă în numele — Intre factorii socio-pedago- tate în domeniu. Mă preocupă
gici ai educaţiei, este inclusă şi categoria de copii dezavantajaţi
familia. Care este rolul clima­ social, dom eniu în care am rea­
câreia se poate spune orice... tului familial în educarea tine­ lizat 4 lucrări.
retului? Pe m asa de lucru, am studii
( b i m i i i t d in p a s I sunt evreii şi e cazul să Înţe­ — A tentatele (vreo 4—5 până — Fam ilia ar trebui să consti­ cu adânci rezonanţe pedagogice
legem lucrul ăsta. acum ) sunt opera unei m iliţii e- tuie un factor convergent şcolii pe linia delicvenţei, a şom erilor
despre tot ceea ce pune în dis­ Când Roger G araudy şi-a scris vreieşti, ce se num eşte BETAR, şi bisericii. Unele fam ilii nu sunt sub 18 am , a copiilor străzii şl
cuţie adevărurile impuse cu sa­ faim oasa carte despre care a şi care este dom iciliată pe B-dul însă pregătite pentru a-şi exer­ bătrânilor neajutoraţi, aflaţi in
bia şi cu tunul de către învin­ curs atâta cerneală în toată lu­ Sevastopol, la Paris..A ceastă m i­ cita rolul de factor educativ. Fa- căm ine specializate.
gătorii din cel de-al dcilea răz­ m ea. totuşi omul acesta nu şi-a liţie, care nu este nici m ăcar
boi m ondial. Pe plan cultural, putut publica cartea în ţara lui. clandestină, care terorizează
asistăm de fapt la o stare ve­ A trebuit să-l aju t eu ca să chiar şi Poliţia franceză, care Unirea eforturilor
ritabilă de război. După cinci­ şi-o publice. Am ajuns la con­ face stat în statul francez, ei
zeci de ani de la term inarea cluzia că e m om entul să publi­ bine, ăştia se consideră lezaţi, C onferinţa de presă a PDSR, discuţii pe m arginea O rd o n an ţă
războiului încă se mai aud voci căm această carte —• „Les M ythes ăştia sunt gardienii intereselor- desfăşurată Ia sediul filialei ju ­ nr. 22 a G uvernului cât şi a V-
care repun in discuţie chestiuni fondateurs de la politique isra- jidoveşti, ei au atacat librăria deţene Hunedoara; a evidenţiat nor aspecte privind situaţia e-
ce s-au judecat şi s-au clasat şi m i-au trim is o m ulţim e de a- încă o dată dorinţa acestui par­ conomică şi socială a ţării, Sn
de m ultă vreme. Se trage cu elienne" -— în Sam iszdat, adică m eninţări prin poştă, telefonic tid de a crea o diplom aţie poli­ im aginea PDSR, la întrebările
câinele îm potriva um anităţii. Dar aşa cum se făcea pe vrem ea lui sau prin viu grai, în librărie sau tică, care să ducă la unirea e- reprezentanţilor m ass-m ediei p re­
um anitatea asta a ajuns o cur- P asternak sau Soljeniţîn, la Mos­ pe stradă, de faţă cu m ulţi m ar­ forturilor, la unitatea tuturor zenţi, răspunzând deputăţii?
vâ in num ele câreia se poate cova. Iată de ce această libră­ tori sau fără nim eni, ei m i-au forţelor care doresc un progres IOAN GIURASCU, GHEOHGHB
spune orice De fapt, de îndată rie se num eşte antitotalitară. Noi lipit diverse m esaje sau steluţe economic şi social, cât şi opri­ ANA şi preşedintele filialei ju ­
ce cineva pune o problem ă ca­ nu aşteptăm cu m âna întinsă de-ale lui David pe vitrina li­ rea in acelaşi tim p a declinului deţene, dr. MIHA1 RUDEANU.
re atinge dogmele impuse de de la statul francez vreun aju­ brăriei. ei m -au atacat şi m -au societăţii rom âneşti. S-au p urtat IOAN VLAD
aceşti învingători in râzboj (şi tor, pentru că ştim că el nu a- lovit în plină stradă. Vedeţi?I
dacă stai bine să te gândeşti ci­ re decât un singur scop — a- Când ai trăit însă pe vrem ea
ne sunt a eşti învingători — ii cela de a-i strânge de gât pe lui Ceauşescu, ai cel puţin sa­ PARTIDUL NATIONAL LIBERAL - C D.
vezil) e de râu. A curs sânge francezi. tisfacţia de a putea spune că
rusesc, nemţesc, bulgăresc, ja­ — Nu cum va atentatele ce-au te-ai vindecat de frică. Spunea Convoacă, pentru data de 4 octom brie 1997, în sala de Şedinţe
ponez. chinezesc, dar să nu se avut Ioc asupra librăriei şi chiar şi Goma acest lucru în cartea a Prim ăriei Deva, o adunare, la care invită pe toţi adevăraţii H*
creadă că ăştia au câştigat răz­ a dvs se datorează şi acestor I- sa „C utrem urul oam enilor". berali să ne onoreze cu prezenţa. Va fi prezentă şi Conducerea
boiul! Cine nu ir . cge asta, să dei pe care m» le-aţi spus pâ­ Aici în: F ranţa, poliţia refuză C entrală a partidului, prin dl. preşedinte N. CERVENI, precum f i
mai ver î '-p o rla ă c :“ guru ca­ nă acum ? Pe cine incomodaţi să ancheteze şi să aresteze pe liderii DINU ZAMFIRESCU şi HORIA RUSU.
re J-c" v • - ti du­ dvs şi librăria dvs, dle George « v'orij acestor atentate, (va u r­ PREŞEDINTE. :
pă răzbii, o j'ozipe em inentă Piscocî Dănescu? , m a) * ------------------------- ------------- Ing. «A U L BOTEZ