Page 3 - Calauza_1997_394

S ă p tă m â n a l in d ep en d en t a fla t în slu jb a tu tu rb t’ oanieniloi*

„Vă tăiaţi singur craca de Ce avem noi apropiat istoric cu Ungaria?

sub picioare domnule Brătianu" (Urmare din pag. I) tot nordul A rdealului? Acest tru el arborarea Tricolorului ro­

pertinenţa acelora care sfidând trecut istoric îi consideraţi apro­ mânesc o onoare?
piat oelor două popoare? Sufe­
Vă încântă obiceiurile lor —
n t n a f a B B n B a M H B n B M M H H n n n m M H n B i bunul sim ţ au pus pe acel steag rinţa rom ânilor — tragedia a- e dreptul d-voastră — dar îmi
şi stem a Ungariei M ari care cu­ cestui ţinut istoric trebuie s-o
H[«&REŞALUL ION ANTONESCU AVERTIZEAZĂ ! prindea şi Transilvania. Toate ştergem din m em oria rom ânilor pare sincer rău că nu vedeţi
substratul.
(IX) astea sunt m inore? Ca să facem loc reconcilierii? Biserica Reform ată din Hune­
Faceţi referire la prim arul Bine — de acord dar oare nu­ doara a r fi bine să-şi ţină stea­
Clujului — Gheorghe F unar — m ai în Rom ânia trebuie să lă­ gul prim it din Ungaria unde l-a
considerându-1 „copilandru" ce săm de la noi — num ai rom â­ ţinut şi până acum. pentru că
A runcaţi răspunderea cata­ b) Când am intrat. In Pactul se joacă de-a politica. Nici aici nii să fie concilianţi — num ai
strofei din 1940 pe regele Ca- T ripartit m -aţi dojenit din nou. nu vă dau dreptate. E PRIMA­ rom ânii trebuie să întindă m â­ aici Ia noi până acum nu s-au
rol IT. deşi ştiţi că a guvernat V-am răspuns invitându-vă să RUL REALES de populaţia Clu­ na pentru PACE şi aşezarea li­ m anifestat păreri contradictorii
cu întreg partidul liberal, a că­ luaţi conducerea pentru a fa­ jului care l-au considerat bun niştii? Ei oare nu au nici o da­ şi bine ar fi să stea pe locul lor
rui şefie nom inală totuşi aţi ce politica pe care o voiţi. şl dem n pentru al doilea m an­ torie faţă de noi cei pe care şi şi să nu agite spiritele care sunt
pâstrat-o. Aţi refuzat, afirm ând că „a- dat. Vă deranjează faptul că fa­ azi printr-o conjunctură a tim ­ destul de agitate, ajunse la li­
în sfârsit. de 2 ani, găsiri că tâta tim p cât va fi război eu ce parte din PUNR şi nu din pului şl politicii făcută de unii m ită acolo unde sunt m ajoritari
fac rău ceea ce fac şi refulaţi trebuie să răm ân la conducere PNŢ-cd? Dacă clujenii au consi­ au ajuns în forurile de condu­ şi unde ei fac legea lor în Sta­
's ă vă luaţi răspunderea. fiindcă nu pot fi înlocuit". derat că e bun, de ce noi să-l cere ale ŢARII şi de unde tot tul National Român? La Bise­
în tăresc afirm aţia cu urm ă- Poftiţi, dom nule B rătianu, vă vedem invers? A ţi fost în Cluj, CER şi CER drepturi care nu­ rica Ortodoxă din Paris la ca­
toare'e preciziuni: ofer din nou conducerea statu­ aţi văzut ce a tăcut acest „co­ m ai la noi şi la nim eni alţii, re faceţi referire s-a arborat şt
Tricolorul — dar spuneţi dom ­
a) în septem brie 1910. preve- lui şi a guvernului. pil"? Lăsând la o parte realiză­ sunt acordate graţie n u l pum n nule profesor: rom ânii aflaţi
nindu-m ă că „fac rău aducând Nu va m uri, dom nule B rătia­ rile edilitare să băgăm de sea­ de voturi? Unde e respectul LOR peste graniţele ţării oameni cin­
pe legionari la putere", m -aţi nu, de „foame" şi de „frig" po­ mă doar faptul că a pus la lo­ faţă de noi cei care UITĂM u- stiţi şi de bună credinţă, au ce­
sfătuit, sub form a, de-a „mă a- porul nici la iarnă, după cum cul lor însem nele ISTORIEI şl neori că suntem rom âni şi sun­ rut vreodată vreunui stat să pri­
juta". să fac guvernul cu oa­ nu a m urit nici în iarna trecu­ la loc de cinste a pus pe m arti­ tem ACASA? D ar dom nule pro­ mească ceea Ce au prim it ma­
m eni desem naţi de d-voastră şl tă, când încercaţi să-l agitaţi rii neam ului. Pe cine deranjea­ fesor, uitarea nu-i a celor m ulţi ghiarii la noi? Au avut ei obrăz­
de dom nul M aniu. de după paravan, cu aceeaşi ză? Pe rom âni NU! ci a acelor interesaţi şl care au nicia să ceară ceea ce nici o ţa­
Pe consideratiuni, bune sau perspectivă. Părerea d-voastrâ, precum că uitat ISTORIA şi trecutul A r­ ră din lume nu dă. indiferent
rele. asupra cărora nu este m o­ Vă tăiaţi singur craca de sub deschiderea Consulatului m a­ dealului. Toate au o lim ită şi de num ărul indivizilor de altă
m entul să m ă opresc, am de­ picioare, dom nule B rătianu, cu ghiar de la Cluj ar aduce servi­ un sfârşit pentru că de „iia tă­ etnie, ceea ce noi dăm cu atâta
clinat sfatul si v-am oferit dum ­ aceste agitaţii. cii ţării, nu toţi rom ânii o îm ­ rii nu va putea nimeni să-şi mai largheţe şi inconştientă acestei
neavoastră şi dlui M aniu con­ Orice nouă m işcare socială, părtăşim . Nu străinătatea, care bată joc şi rom ânul îndură m ul­ etnii?
ducerea statului. pe orice temă, va nărui defini­ cu mici excepţii ne vede bine, te dar nu le uită — iar atunci Nu sunt şovină — departe de
A ti refuzat-o şi unul şi altul tiv şi total tot ceea ce d-stră, ne aduce prestigiu. când e vorba de ceea ce avem m ine gândul, dar sunt rom âncă
sub pretext că, având în vede­ cei bogaţi, ati agonisit. Va fi Vorbiţi de îm bunătăţirea rela­ de o veşnicie, NIMENI nu are şi aşa cum sunt, o fiinţă neîn­
re arm ata, num ai eu puteam , m oartea d-voastră. ţiilor a două state vecine cu dreptul a batjocori. sem nată. mă dor nedreptăţile ca­
in m om entele acelea, să domin V-am scăpat o dată. „trecut istoric apropiat". Dom­ A devărat e, m aghiarii caută cu re se fac rom ânilor mei alături
situaţia. Nu voi m ai putea să vă scap nule profesor, ce avem noi a- orice prilej şi prin orice m ijloa­ de facilităţile şi tot ceea ce se
V-am asigurat concursul a r­ a două oară. dacă scap ordinea propiat istoric cu Ungaria? ce arborarea tricolorului m a­ face ca m aghiarii să aibă. cum
m atei pentru o conducere în ­ şi liniştea din m ână. (va urm a) SUBJUGAREA AUSTRO-UNGA- ghiar — o fac prin folclor, prin spuneţi d-voastră „satisfacţii su­
ţeleaptă şi totuşi nu aţi accep­ RA? Suferinţa până Ia nefiin­ biserică, prin orice, d ar o fac. fleteşti alături de noi rom ânii",
tat. MAREŞAL ANTONESCU ţă a sute de mii de oam eni? Aţi îm i pun întrebarea: ei care zic satisfacţii pe care noi nu le a-
uitat oare cele întâm plate în că sunt locuitorii acestei TARI vem. stim ate dom nule profesor,
decursul tim pului? Ati uitat de şi prin tim p şi-au câştigat drep­ pentru că rom ânii au ajuns mi­
IP — TRAZNEA — SARMAŞ tul cetăţenesc alături de români noritari în ţara lor şi noi nu
DREPTUL LA REPLICĂ — MOISEI — şi în general de — de ce nu consideră a fi pen- AVEM ceea ce dăm la alţii I

. Martorii lui Iehova Ziua liceului A murit Miko fcrvin

Aflu cu întârziere că a m u­ celent în rom âneşte, citea, pă­
„TRAIAN“ rit Miko Ervin. A lături de m a­ trundea ca foarte puţini alţii
contraatacă Liceu apărut in peisajul în­ rii mei dascăli M arin P reda” fenomenul literar românesc. EL
de scriitori rom âni
Ion Caraion. Mircea Ciobanu. a ales 55
văţăm ântului devean acum 31 Ion Gheorghe (mă întristez pentru a înfrunta anul 2000.
de ani. Liceul „Traian" şi-a a- când bat la m aşină şi constat Vă închipuiţi ce curaj 1
doptat actualul num e în data că prim ii trei deja au murit!), Mik6 era un om deosebit, un
DOMNULE PLOPEANU, de 30 septem brie 1992, odată îl păstrez şi pe Miko Ervin. un scriitor, un artist al interviu­
cu transform area lui în liceu nobil peregrin care a avut în­ rilor.
teoretic. credere în m ine şi m -a impus Dumnezeu să te odihnească
S unt o creştină M artoră a Iul (sau la dom iciliu) de m artori ai •De atunci, în fiecare an, în cu un dialog am plu în cunos­ în îm părăţia Cerurilor. îţi pro­
Iehova şi m -am sim ţit îndem ­ iui Iehova, însă nu cred că ci­ data de 30 septem brie profeso­ cuta sa carte de interviuri ÎN­ m it Mikd. că voi aprinde câte
nată să vă adresez această scri­ neva s-a gândit că sunteţi o rii şi elevii sărbătoresc Ziua TÂLNIRE CU ANUL 2000, a- o lum ânare pentru drum ul tău
soare în urm a lecturării artico­ persoană care întruniţi asem e­ liceului. Directorul liceului, dl. părută în anul 1989. Scria ex­ de din-'Ur.t VALERTU BÂRGÂU
lului „Sataniştii" de la rubrica nea condiţii. profesor SINGER ROBERT, a
„Părinţi în panică", articol pu ­ Nimeni şi nim ic nu cred că evocat această sărbătoare în Candidatul P.N.Ţ.-c. d. »a
blicat în revista „Călăuza" din vă dă dreptul să jigniţi pe ci­ cuvinte calde şi em oţionante.
9 august 1997. neva într-o asem enea m ăsură şi în continuare, profesoara M a­
Am fost neplăcut surprinsă să m anieră. riana Oprişa a evocat viaţa şi primăria oraşului Simeria
constat că există o m ulţim e de îm i am intesc faptul că în se­ personalitatea lui M arcus UI*
pius Traianus, iar dl. profesor
neadevăruri într-un articol de colul I e.n., conducătorii comu­ Manoiescu, directorul Clubului GABOR ALEXANDRU
num ai câteva rânduri, nem ai- nităţii iudaice din Roma au fă­ elevilor din Deva. şi-a depănat
luând in considerare caracterul cut urm ătoarea rem arcă referi­ am intirile din pelegrinările sale Iei telefonice Şi introducerea sis­
am biguu, lipsit de concret ce-1 toare la creştinism : „Despre par­ prin Roma, însoţite de im a­ . .. tem ului ALCATEL, m ărirea nu­
afişa ţi tida aceasta am aflat că pretu­ gini video. A fost citită, de a* m ărului de posturi telefonice •
Indignarea şi uim irea sunt cu tindeni sc vorbeşte îm potriva semenea. scrisoarea statornicu­ aplicarea corectă a Legii 18 a
atât mai m ari, cu cât Ia profe­ ei". Aici conducătorii au făcut lui prieten al liceului din Salz- fondului funciar, rezolvarea tu­
sia şi pretenţiile pe care le a- însă un lucru lăudabil: ei s-au burg. fizicianul Corneliu Stan, turor plângerilor referitoare la
veţl este de-a dreptul înjositor dus la apostolul Pavel, care pe cel care a donat un superb ta­ aplicarea acestei legi • obţine­
să publicaţi inform aţii nefonda­ atunci avea dom iciliul fortat la blou al lui Traian, ce se află rea cotelor de gaz necesare o-
te, fără a culege m inim um de Roma, şi au spus: „Am vrea să expus în holul principal. raşului şi satelor aparţinătoa­
inform aţii. auzim ce gândeşti". (Fapte 28 : în încheierea sărbătoririi li­ re şi întreprinderilor din oraşul
Am dedus că ori nu cunoaş­ 22). Ei au ascultat un creştin ceului ce poartă num ele acelui Sim cria • activităţi culturale
teţi clar term enul „satanişti" şi inform at, nu pe cei care vorbeau ilustru simbol al latinităţii — în cinem atograful „M ureşul",
caracteristicile persoanelor care îm potriva creştinism ului. TRAIAN —, un cor alcătuit din prin preluarea acestuia de la
se identifică astfel, sau nu-i cu­ M i-ar fi plăcut să proteilaţi elevi ai Liceului de artă „Sa­ direcţia cinem atografică • mo­
noaşteţi deloc pe M artorii Iul şi dum neavoastră astfel. Dacă bin Drăgoi" a interpretat câ­ dernizarea străzilor din oraş şi
Iehova, ceea ce în am bele ca­ sunteţi ziarist, atunci a r trebui teva frum oase piese corale. din Sântandrci, Bărcea Marc,
zuri nu poate scuza ignoranţa să aveţi pretenţia de a fi obiec­ DANIEL MARIŞ Săuleşti. Simcria Veche • acor­
dum neavoastră. tiv şi deci, bine inform at. ryYW rtW wri-«Tr>-i n . v . .v ^ r» V darea unor priorităţi şomerilor
Este foarte adevărat că exis­ D ar cred, că nici acum nu es­ RĂSPUNSURILE din oraşul Simeria, pentru an­
tă grupuri sataniste care pro­ te prea târziu. Noi. M artorii Iul CORECTE PENTRU gajarea la societăţile din oraş
• finalizarea înfiinţării Asocia­
m ovează practici dintre cele Iehova, suntem la dispoziţia tu­ PREMIILE ţiilor de proprietari şi termofi-
m ai m alefice şi antisociale, în­ tu ro r celor care vor să ne cu­ carea fiecărei scări cu centrale
să organizaţia religioasă „M ar­ noască, iar pretenţia pc care o DE FIDELITATE P ata naşterii: 1 iulie 1957 • proprii, prin îm prum uturi pe
torii lui Iehova" nu se caracte­ am , ca dum neavoastră să dez­ DIN LUNA AUGUST Locul naşterii: Ponor, jud. Hu­ term en lung cu dobândă mică
rizează prin aşa ceva. Noi nu m inţiţi cele publicate (excluzând AU FOST: nedoara • Domiciliu: Simcria, • construirea unui magazin co­
depunem „jurăm ânt pentru slu­ organizaţia M artorii lui Iehova str. 1 Decembrie, bl. in i, sc R, mercial m odern în spaţiul situat
jirea consum ului de alcool şl din acel curent satanist), cred Nr. 385 — 1) La SIDERUR­ ap. 12 • Stare civila: căsătorit între Casa de Cultură şi Spita­
droguri", nu aducem „jertfe de eu că este justă. GICA SA H unedoara (apa care • Studii: Şcoala G enerală Po­ lul CFR ' • canalizarea şi intro­
anim ale", nu practicăm sexul în Deşi nu împărtăşesc idei Nerv răceşte zgura din furnal); 2) nor • Liceul M inier Deva • ducerea apei în satele Uroi. Si­
Facultatea de Mecanică Cluj •
grup şi nu invocăm spiritele Age am constatat că nici în a- în oraşul Luduş. Ocupaţia: Şef birou CTC la m eria Veche, Sântandrci • fi­
N r. 386 — 1) Alcoolul Ia băr­
m alefice, ceastă privinţă nu aveţi prea baţi; 2) Infidelitatea la femei. REVA S1MERIA • Program ul nalizarea lucrărilor de introdu­
Toate aceste afirm aţii suni multe cunoştinţe. De aceea, eu Nr. 387 — 1) Dl Ralf Breth, candidatului GABOR YLEXAN- cere a gazului m etan în Cărpi-
efectiv fără nici-un suport real permisiunea dumneavoastră vă DRU cuprinde urm ătoarele ac­ niş, Sântandrei. Bărcea Marc
ca să n u m ai vorbim despre Ofer un material avut la dispo­ consul general al R.F. G erm a­ tivităţi şi iniţiative : continua­ • construirea slatiei de medie
faptul că spuneţi cum că m a­ ziţie nia Ia Sibiu; 2) A bdel S altar rea Şl finalizarea lucrărilor la presiune la Uroi • canalizarea
Badaonl.
jo ritatea aderenţilor a r fi per­ Am speranţa că ceea ce s-a Nr. 388 ■— 1) Jn g rajd : 2) Casa de C ultură • canalizarea râului Cerna • am enajarea po­
soane psihopate şi cu grave tu l­ întâmplat a fost un accident şl Banii. părţii de est a oraşului • atra­ pasului Camping Strei • înfiin­
bu rări în com portam ent. că aveţi bunăvoinţa de a efec­ N r. 389 — 1 )' La Heidiodon, gerea de investitori pentru con­ ţarea unor birouri de inforina-
Cu tot respectul cuvenit. _ eu tua corecturile necesare. in apropiere de Bethleem (Cis­ struirea de locuinţe pe str Ate­ tii şi consultanţă gratuită in
su n t convinsă că vi s-a întâm ­ iordania)); 2) 13 prem ii, , lierelor • m odernizarea ccntra* cadrul prim ăriei.
p lat să fiţi abordat pe stradă MARIANA PR U rEA N U