Page 2 - Calauza_1997_400
P. 2
Tm xm
. . .
Săptăm ânal iridependent 'aflat'îh slujba tu tu ro r oam enilor m m
i'.xmiiiitifii
Şapte zile
SÂMBĂ TĂ îj
m TRANSFER. A ducerea pe în anul viitor, ea constituindu-
m eleagurile natale, în Trivale, a se drept revanşa întâlnirii de Un amic mi-a povestit că în satul Iul trăieşte un om, care ts
lui Iulian Chiriţă. se pare a fi PE CÂŢIVA la Bucureşti, din Iunie 1994. aproape 40 de ani, a citit atâtea cărţi câte ar încăpea intr.o ca .
un transfer spectaculos pentru • INVESTIŢIE. U ltim a in m eră de 2/3. M i s-a părut un fa p t cu care, nu te intâlneşt*
F.G. Argeş P iteşti In această q u a d £ a t i vestiţie a Rapidului, generată decât in tr.o zi de sâmbătă. L .am găsit puţin abătut. De ş ,.
acţiune se sim te im plicarea lui de o propunere a lui Lucescu, visase în zorii dim ineţii. S-a recomandat scurt: „GavrUescu, «A
Constantin Stroe — m anager ge a fost o prelată specială pentru cheamă. La fel cum îl cheamă pe m inistrul agriculturii. Dl.
neral al S.C. AUTOMOBILE protejarea gazonului, ce poate ferenţa este că eu nu sunt m inistru şi nici n .a m pus picio
DACIA SA . din localitate. fi instalată doar în 10 m inute. rul pe păm ântul Canadei. A m citit, tot ce am prins. N .am ■fă
terii unor partide de fotbal, a
• AVENTURA. A utorii ex hotărât să-şi prezinte demisia. Adusă din Italia, această inves cut nici o selecţie. A m crezut că orice frază parcursă te poate
pediţiei „TRANSBALCANIC ’97", tiţie, a „golit" bugetul Clubului îmbogăţi sufleteşte. Te poate face mal bun. Te ţine m ai
m em bri ai Clubului de Ciclotu • BĂTAIE. Hocheistul SEAN cu aproape 20 000 dolari. treaz. Mă sim t bolnav dacă nu am o carte în faţa ochilor. A cum ,
rism „NAPOCA”, doresc să or BURKE, golgeter al form aţiei • RECONFIRMARE. Comi încerc să mă gândesc la visul din zorii zilei. L .a m visat, pen-
ganizeze o nouă aventură în Carolina Horricanes, tată a doi tetul Executiv al FRF, l-a re 1 tru prim a oară pe Socrate. Şi nici nu m .am gândit la el.
ţările Baltice şi Scandinavia sau copii, şi-a m altratat soţia, lo confirm at în postul de antrenor 1 Sc făcea că eu devenisem mai înţelept decât Socrate*. O m ul
în ţările riverane M ării Negre. vind-o cu crosa —, agresiune al echipei naţionale a României, ţ şi-a tras palma m âinii drepte peste frunte. „Şi dacă to t m ă
urm are căreia a fost arestat. i cheamă Gavrilescu, de câţiva ani, mă ocup cu grădinăritul.
• AUR. La Cam pionatele Bal pe Anghcl Iordănescu. Acesta ) A sta o spun, nu să afle Domnul M inistru al Păm ântului, ci
canice de tenis de masă, desfă • ÎMPUŞCAT. M edaliatul cu încă nu a sem nat contractul, dar 1 să spun că eu cultiv cu bune rezultate castraveţii lângă co_
şurate la A nkara şi rezervate au r la O lim piada de la Los a început pregătirile jocului a- i nopidă. M orcovii lângă roşii. Usturoiul lângă pătrunjel*. Poa.
cadeţilor şi juniorilor —, la care Angeles — ANTON JOSIPOVICI, m ical cu Spania. i te om ul pe care l-am vizitat în această zi, m i.a r fi m ărturisii
au fost prezenţi sportivi din 6 • INTENŢIE. Diego M ara- 1 m ai m ulte, dacă unul dintre vecini, n .a r fi venit cu câteva cărţi,
ţări, rom ânii s-au întors acasă în vârstă de 35 de ani, a fost dona intenţionează ca dincolo de
cu 14 m edalii de au r şi 9 de ar îm puşcat în ficat, intr-un bar activitatea de pe gazon, să-şi t recent apărute. Din acel m om ent, eu nici nu m ai existam in
gint. din oraşul bosniac Banja Luca, scrie m em oriile şi să comenteze ) faţa lui ! A zi, am văzut pe unul dintre poeţii oraşului, cu iu-
i bita de braţ. Parcă oraşul s-a m istuit de linişte. Un Turn Eiffel
în
la ora
actuală aflându-se
• SUPĂRARE. Preşedintele afara oricărui pericol. la televiziune Gupa Mondială I s.a ridicat înainte de a coborî seara. Adevărata dragoste curge
Federaţiei de fotbal din Turcia, din Franţa. } pa cărările de frunze călătoare.
nem ulţum it de unele aspecte vis- • REVANŞA. Slovenii vor ju \ MIRON ŢIG
a-vis ide activitatea posturilor ca cu tricolorii rom âni o p arti G rupaj realizat de
de televiziune pe linia transm i dă am icală de fotbal, aceasta IOAN VLAD i __________ ____________
-I
CASINO ILIA — DACIA ORĂSTIE 0—1
Pe e vrem e deosebit de călduroasă, pentru ziua la meci. Se discută despre un aranjam ent al După ce şi-a omorât concubina/
de 9 noiem brie, şi cifra de spectatori a fost de A urului Brad. Alţii, discută despre câteva perechi
nivel ridicat. Pe lângă ilienţi, am văzut specta de m ănuşi, „m ade Orăştie" şi ceva gologani.
tori din Deva, Brănişca şi bineînţeles din Orăş- Vorbe şi iar vorbe. Şi m ai ales, tensiuni, din s-a sinucis la margine de pădure
tie. Repriza I s-a desfăşurat într_o notă de e- partea celor de la Orăştie, care la orice fluieră
galitate, după cum s-a şi încheiat: 0—0. Repriza tură a arbitrului, comentează. Ba, mai m ult, unul (U rm are din pag. I) Sub ochii făptaşului, tânăra
a Il-a, începe cu un plus de agresivitate a echi dintre cei cu gura m are (orăştian), a trim is co spre dom iciliul iubitei sale, E.R., îşi dă duhul şi trece în ncfiin-
pei locale, care, ajunge tot mal des în careul m una llia la origini. Parcă com una a r fi fost de în dorinţa finalizării gândului. ţă, în propria-i casă, din acea'
oaspeţilor, d ar nu reuşeşte să marcheze. în m inu vină. Pe acest fond, cu num ai 3 m inute înainte In drum spre casa unde locuia com ună prahoveană. Crim inalul
tu l 55, oaspeţii răm ân în 10 oam eni, unul dintre de fluierul final, Firu, de la Dacia, înscrie la o fem eia dorită, lui I.O. îi „înflo se sperie. Conştiinţa îl m ustra
Jucători prim ind al doilea cartonaş galben, urm at greşeală a portarului gazdă. M are bucurie în ta resc" in m inte gândurile unei şi fuge în pădurea d ia apro
de cel roşu. In nouă oameni, iar maj târziu în băra Daciei. Uşile vestiarului lovite de pumni, adevărate tragedii. A juns la des piere. Scoate cuţitul pătat de
8, in câmp, Jucătorii Daciei se mobilizează m ult bubuiau de bucurie. Povestea cu m ănuşile şi go tinaţie, replicile devin tăioase, sângele nevinovat al concubinei
mai bine şi încearcă tot mai des m ult doritul loganii s_a stins. Ga un foc de paie. Casino a iar cuvintele îi exprim ă rău ta şi cu rcm uşcarea faptei de oinoţ.
gol. Susţinătorii Daciei devin nervoşi şi aruncă cedat pe teren propriu, când puţini credeau. tea, duritatea. începe bătaia. Ca şi-l înfige în propriul piept, a:
cuvinte grele arbitrului şi observatorului delegat Ţ. MIRON m era fn care se aflau cei doi. poi cade în şuvoi de sânge, ia ,
devine un adevărat ring de tulpina unuj fag scuturat d e ,
box. P e acest fond, I.O. scoa frunze. îşi strigă pe im m e iubi
IN ATENŢIA OAMENILOR DE AFACERI STIMATE DOMNULE te cuţitul şi-l înfige dc patru ta, apoi sufletul îi- pleacă spre'
văm ile văzduhului, unde îşi va’
Doriţi să procuraţi in modul cel mai convenabil orice REDACTOR ŞEF, ori în pieptul femeii, care până prim i pedeapsa de. la C reatorul
nu dem ult îi era cel mai apro
produse din TURCIA — GERMANIA — OLANDA, având Vâ rog să-mi perm iteţi de a piat semen. vieţii. I;
cea mai bună calitate ? vă răpi câteva clipe, cu aceste
rânduri, pe care vi le adresez,
Atunci, misiunea noastră este aceea de a procură, la cu ocazia num ărului aniversar al
solicitarea clienţilor, orice mărfuri, în special produse ziarului, ce cu onoare îl con Liga Comuniştilor din România
alimentare. duceţi, dedicându-vă versurile de
Va fi in interesul dumneavoastră să ne căutaţi, mai jos :
atunci când doriţi să vă procuraţi mărfurile necesare. CALAUZA NR. 400 Declaraţie
Cu stimă,
Adresa: S.C. CESIM PIROD IMPX. S.R.L. Pentru acest num ăr aniversar, (Urm are din pag. I) oportunişti, m ediocrităţi şJ nuli
Mihai Eminescu, bl. H, sc. C, apt. 26, DEVA. Vă dedic aceste versuri In darţ naţională, gala să preia puterea, tăţi. şl
Dumnezeu să
vă ajute,
Atenţionăm , prin repetare
Telefon/fax: 054—223616. Să editaţi numere tot mai multe, la cererea claselor m uncitoare. pentru ultim a oară, -că Sn pro
4. b.G.R. cere partidelor so cesul organizatoric, -cei ce an
Pentru toţi cei care citesc, cialiste şi m uncitoreşti să se luptat pe faţă pentru cauza
NOUL DRAPEL AL JANDARMILOR C ĂLĂU ZA cu num ăr sărbătoresc. autodesfiinţeze organizatorio şi comunistă, nu adm it să fie con
Eu vă doresc m ultă sănătate, juridio şi să intre in noul duşi de cei ce au- lucrat pe
ORÂŞT1E. Zi autentică de Jandarmi — Deva, cu ocazia pri ascuns sau au stat, pur şi sim
toamnă, cu soare cald şi zâm bi. mirii noului drapel al unităţii şi Şi aniversări tot mai multe. P.G.R. plu, la pândă.
Gel ce nu vin cu noi, acum,
tor. In incinta Unităţii de jan depunerii jurăm ântului, am con.
Jos
Noua Burghezie
darmi, s_o înm ânat noul drapel, sem nat o adevărată ei de ne. Şi tuturor celor din redacţie, sunt îm potriva noastră şi 1 vom şistă şi posteeauşistă 1 eeau-
Le doresc m ultă satisfacţie.
înlătura fără milă, fără zăba
lor cel mai tânăr contingent de uitat, un m om ent înălţător, In tot ceea ce realizaţi, vă şi fără Temuşcare. Proletari din toată ţara, tre-
m ilitari a depus jurăm ântul de punctat de hotărârea tinerilor Pentru ai dv abonaţi. 5. L.G.R. cere noului P.G.R. ziţi-vă, uniţi-vă. ridicaţă-vă I
credinţă. jandarm i de a-şi apăra ţara şl Cu respect, sări înlăture din conducerea Trăiască sfinţii .Revoluţiei
A fost o zi de sărbătoare, pe păm ântul străbun —, chiar cu
care am ăesprins.o de pe jeţele preţul vieţii, de a contribui sub ! TENCZLER FRANCISG, sa şi din rândurile sale pe pa Perm anente M ondiale: Lenin.
troni şi afacerişti, carierişti
str. Horea, nr. 16, Deva
Che G uevara 1
Troţki,
şi
tuturor celor prezenţi. sem nul conştiinţei la m enţine.
In exclusivitate, pentru săp rea ordinii publice şi apărarea iN \ V V .V .S V W W W -V W V W ^ A A V W W W S A N iS IW V V V V V 'A ,A V .* .* .W .V J*nV ^ .V « * .W .* 1* .W .'.V A V U V V ,V P .-
tăm ânalul „Călăuza", ing. obiectivelor do interes naţio, noastre, au venit şi în Rom ânia
GHEORGHE BARBU , preşedinte. n a t, unii chinezi (num ărul' lor este
le Consiliului Judeţean, ne.a ( in v it a t la 7 ,C Â L Ă liZ A ") instabil) şi au dat drum ul la
declarat i mLa Batalionul — 89 i * IOAN VLAD diferite afaceri : au deschis m a
gazine, depozite en gros, chiar
(Urm are din pag. 1) şi comercială. Acesta este cel fabrici şi au inceput să cola
P O ST RESTANT mice cu state de o cu totul mai bine reflectat în volumul boreze foarte bine cu românii.
altă orientare politică ? de com erţ exterior dintre ţările
La sesizarea dlui VASILE tO- buie bilete sau verifică legali — O dată cu depăşirea războ noastre. El a ajuns acum Ia va Aceştia, zic eu, joacă un rol
NUŢ, din H unedoara, s-a luat tatea călătoriei pe baza unor iului rece, situaţia internaţio loarea de un milion de dolari. bun în relaţiile rom âno—chine
legătura cu ing. Sigismund Un legitimaţii"* nală a cunoscut m ari schim — Ge aţi făcut, dum neavoas ze. Din păcate insă1 * * 4 5 intre ei
gur, director tehnic la RAIL IOAN VLAD bări, iar factorul economic a de tră, ca ambasadei? al Ghinej Sn există şi un num ăr restâns care
H unedoara, care n e-a d e c la ra t: venit un factor predom inant în România, pe această direcţie ? nu respectă legislaţia rom ână şi
„Conducătorul auto de pe auto relaţiile dintre statele lumii. Fac — Eu am depus toate efor din nefericire ei strică imagi
nea chinezilor.
Acest . fenomen
buzul am intit de dl Vasile Io- torul ideologic a început să joa turile în acest sens. Am văzut
nuţ, a fost atenţionat pentru ce un rol din ce în ce mai mic că şi din partea rom ânilor s-a m ă este însă, deocam dată, izolat.
fapta sa reprobabilă, privind com in relaţiile dintre state. Con rit interesul pentru China şi la Luptăm şi noi, pe Cât posibil,
portam entul vis-a-vis de un om sider că ideologia face parte din fel, din partea chineză, din ce îm potriva lui, pentru că tre
în vârstă de 75 de ani. In a- treburile interne ale fiecărei în ce m ai m ulţi oam eni de afa buie să recunoaştem , este uu
oelaşi tim p s-a discutat cu şe ţări şi ca nu trebuie să fie ceri şi întreprinzători şi-au fenom en nedorit.
ful Sectorului T ransporturi din un obstacol în dezvoltarea re m ărit interesul faţă de România. — Domnule am basador I‘-TB
cadrul RAIL Hunedoara, pentru laţiilor dintre state. — In România, după cum se GUGHANG, vă m ulţum im pen
a prelucra cu toţi conducătorii — In stabilirea relaţiilor de ştie, există deja m ulţi în tre tru acest dialog şl sperăm câ
auto de pe autobuzele care e- colaborare chinezo—române, care prinzători chinezi care fac afaceri vizita în judeţul H unedoara a
fectuează transportul în comun, ar fi cel m ai im portant lucru ? destul de prospere. Aş vrea fost benefică, atât. pentru partea
să ofere posibilitatea handica — Ambele părţi au ajuns Ia însă să vă întreb care este pă chineză, cât şi perttru partea
paţilor şi a oam enilor în vârstă, înţelegerea de a dezvolta rela rerea dvs despre aşa num ita rom ână.
să urce când este aglom eraţie, ţii în tre ele, depăşind diferen m afie chinezească, ce zguduie din — Vă m ulţumesc şi' eu şî am
prin faţă, deşi urcarea în au ţa politică. Credem însă că la când în când lumea rom âneas convingerea că judeţul dvs a re
tobuze. în mod civilizat, se face m om entul actual cel m ai Impor că, m at ales prin violenţa el ? suficiente resurse în vederea
prin cea din spate, unde se TOTUL PENTRU ŢINU tan t lucru este sS ridicăm n i — tn ultim ii ani, datorită stabilirii unor relaţii ocottOmiceT'
află şi taxatoarea, care distri velul de colaborare economică deschiderii graniţelor . ţărilor im portante pentru am bele părţi