Page 2 - Calauza_1997_402
P. 2
Săptăm ânal independent aflat în slujba tu tu ror oam enilor
• HOTAR ARE. Comitetul e* clubului JIUL, C. Cătuţ, spe
xecutiv UEFA a notârât — de ră într.o relansare financiară a
cizia fiind definitivă — ea Clu P E C Â Ţ I V A alb-negrilor. Toţi jucătorii vor Cristirm este o fetiţă cuminte şi isteaţă. Poate prea cuminte )
pentru vârsta ei. Tatăl Cristinei a si?nţit şi el acest lucru şl se 1
bul Steaua să primească de la semna noi contrage de m unci întreabă, mai ales, de ce Cristina cade aşa de des în tăcere? 1
Atletico Madrid s u m a de O U A D ^ A Ţ I fapt ce le va impulsiona ati De ce nu zâmbeşte ? De ce nu este mai zvăpăiată? lntr+,< n i
2.536.500 dolari pentru transfe tudinea de pe teren.
din aceste zile, am privit.o şi eu pe Cristina. l-am reţinut ţw-t' J,
rul lui DANIEL PRODAN. Cele virea blândă şi inteligentă. I-am remarcat cuminţenia pe care |
două cluburi vor plăţj msâ o su « DESTIN. FERI VAŞTAG • DURITĂŢI. Prezent la în o afirmase şi tatăl ei. N-am reacţionat cu nimic. în nici un fel. i 1
mă infimă, pentru sheltuieli de este noul antrenor coordonator tâlnirea de fotbal VEGA DE l-am urmărit doar micile ei intenţii. Un fel de chemare care ?
judecată. V A — CORVINUL HUNEDOA venea de dincolo de geam. Am văzut-o cum îşi lipeşte privi' *
al lotului olimpio de box. li RA, corespondentul „Sportului
urăm succes I rile de geamul camerei. Am văzut cum explodează în tr.o bu- i
• ENIGMA. Deşi şj a anunţat românesc". Ioan Jura, ne-a o- curie fără margini. Şi dintr-o dată, strigătul ei s-a umplut de «
de şase ori retragerea M ARA ferit următoarele amănunte i zâmbet. Care, ne.a bucurat şi pe noi. Afară cădeau prim ii J
DONA a fost dat pe lista cu • PE PODIUM. In sala a fost un joe presărat cu duri fulgi de zăpadă. Prim ii fluturi ai acestei ierni. Cristina mi-a j)
jucători Ia F.C. Atlante — „SALLE D’ETOILE" din MONTE tăţi, de multe ori dezaproba spusj „De acum, voi zâmbi mereu. Odată cu dansul fulgilor de 1
CARLO, F.I.A. şi-a desemnat
unde apărea şi românul ILIE te de publicul spectator. Jocul nea"... J
DUMITRESCCJ Nu peste mult liderii pentru anul 1997. nesportiv al celor două forma Nu ştiu de când stătea în marginea şoselei naţionale. Acolo |
Gabi Szabo — cea mal ti
timp. s*a zvonit că va prelua ca ţii a fost penalizat cu 10 car în preajma unei parcări de tiruri. Se intrase bine în seară şi I
trată atletă a României, în a- vântul te izbea cu rafalele de ploaie şi de frunze. Ea, „pisica" |
şl antrenor o echipă din divizia tonase galbene, de către „ca
cest an, a ocupat un bineme valerul” de centru, care a prestat plouată, dădea semnale disperate la tirurile ce treceau în vi- ţ
a doua argentinianâ. Ce se teză. Poate, nu a fost observată. Poate, n.a existat tentaţia I
ritat loc trei. Felicitări I un arbitraj de calitate.
va mai auzi în viitor... vom nici unuia să-i ofere păsării de noapte, ajutorul. Cine ştie de |
vedea. • REDRESARE. Preşedintele IO AN VLAD c â n d a c o l o ? Şi cât o mai fi stat, fiindcă arăta mai rău J
ca o „mâţă”. Poate într-un târziu, cineva i.o fi fost milă ţ)
şi i-o fi stat la dispoziţie, să-i usuce hainele. Şi să-i înfierbăn- ţ
te trupul. i
„ST EA U A " LA A circula pe şoseaua naţională Deva — Arad, nu înseamnă |
SĂ AJUNGEŢI LA NUMĂRUL 4000... j să o prazi de acele cutiuţe fluorescente. Toate acestea s-au pus t
spre binele şi pentru siguranţa circulaţiei. Dar, grădina
este !
5 în cuprinsul acestor rânduri, adresate dvs cu ocazia apari- î „C Â LĂ U Z A " mare ! Podul de peste Mureş, din zona lliei, a fost modernizat, ţ
iar lateralele şoselei au fost luminate cu acele plăcuţe. Acum, să |
| ţiel numărului 400 al ziarului „Călăuza", doresc din tot sufletul | cau{i cu lumânarea că nu mai vezi una. /J
Printr-o înţelegere intervenită
I întregului personal al redacţiei, multă, multă sănătate şi pu_ » I n t r e conducerea revistei MIRON ŢIO J
I tere de muncă, să ajungeţi la numărul 4000, poate şi mai mult | I Scriitorilor din România, în co.
„STEAUA", editată de Uniunea
şi cu tiraj cât mai mare, şl cu premii cât mai multe pentru *
J Cititorii ziarului.
I Cu stimă şl respect un cititor care iubeşte foarte mult zia- J laborare cu Redacţia Publica
« rul „Călăuza". > ţiilor pentru Străinătate şi publi- ION I.C. BRATiANU COMEMORAT LA DEVA
1 PA V E L IANCU, I caţiiile „C A LA U Z A " şi „ARD EA. Organizaţia hunedoreană PN L închipuie că politica e un Iei
* Vulcan î LU L LITERAR Şl ARTISTIC", a organizat la Deva un simpo. de distracţie, cu foloase şi o-
6 ______ . I
£ aamr s b Btmm 8 a m v # a amaa a mmm t rnmmm a a mmm a mmm a m m m mmm a mmm zion dedicat comemorării a 70 noruri. Politica e ceva grâu,
la sediul redacţiei „Călăuza" a
sosit revista „STEAUA", nr. 8 de ani de la moartea cunoscu grav de tot. A i în mâna ţa
viata şi viitorul ţării tale"
ION
om politic liberal
tului
Tara Haţegului in pragul restructurării (proaspăt scos de sub tipar de la I.C. BRATIANU. La simpozion a participat şi
Imprimeria „Ardealul" din Cluj- Mircea Muntean, primarul cel mai vârstnic membru al
Liga Sindicatelor Miniere „So de la turism, creşterea ani Napoca. Devei, Şimion Molnar şl Ion Ma- partidului, dl Petru Jurcouţ, din
lidaritatea ’92" din Deva, a or. malelor în ferme experimenta Numărul este foarte dens în covei, membri în conducerea lo Haţeg, de 91 ani, fost primar
ganizat o conferinţă de presă, le răspândite în întreaga Ţară linia obişnuită a elegantei pu cală a partidului, precum şi liberal în 1937, ia ClopotîVfl şi
având ca temă un program de a Haţegului, înfiinţarea unor blicaţii, apărute Ia Cluj-Napoea. alţi Invitat!, au evocat persona. participant activ In Campania
relansare economico-socială a fabrici de industrializarea le Poate fi procurată de la sediul litatea celui care a dominat cu din Răsărit a celui de-a)1 Aeîlea
ZONEI HAŢEG. Acest program gumelor şl fructelor, -a laptelui, autoritate timp de două decenii război mondial. . . J
prevede reintroducerea în cir precum şi a unei riupercârii la redacţiei „Călăuza", viata politică a României şi
cuitul economic a E.M. Boiţa, Mina Boiţa şl a unei ferme Poftiţi doamnelor, domnişoa care afirma : „Cei mai mulţi îşi
unde recent au fost cuprinşi In piscicole la Cariera Ohaba — relor şi domnilor I (V.B.).
procesul de restructurare 350 Ponor.
de mineri şi a Carierei Ohaba — Prin acest program se ur
Ponor, prin constituirea unei măreşte, aşadar, aşa cum sub tţtttts *t***t***s t*tt*t********** Primarul Hunedoarei în fruntea
companii pe acţiuni rezultată din linia dl Nicolae Ciocan, pre
fuziunea unor întreprinderi şedintele Ligii, să se ofere so Pavel Corul Alianţei pentru România
din perimetrul Haţegului. Aceste luţii viabile pentru oamenii
unităţi sunt: E.M. Boiţa. mina angrenaţi până mai ieri în acest Remus Mariş, primarul Hu NICOLAE POPA. deputat de
aparţinând de R.A.G. Deva Ca domeniu de tradiţie al jude la Deva nedoarei, a fost ales pre Alba şj membru al Comitetu
riera Ohaba-Ponor. aparţinând ţului, mineritul. şedinte al filialei judeţene a noii lui Naţional de Iniţiativă ai
de S.C. Bentocalcar Deva. Agro- Aşteptăm deci, cu interes, Printr-un fax primit la re grupări politice — Alianţa pen partidului, a atenţionat guver
com S.A. şj Haţegana S.A. O- derularea „experimentului Ha dacţie suntem rugaţi să infor. tru România. nanţii că ia manifestările de
biectul de activitate al acestei ţeg". măm cititorii că, în data de 29 „Ţinem Ia moralitate şi nu la Alba-Iulia, prilejuite de săr
companii este divers. începând D ANIEL MARIŞ noiembrie 1997, ora 11,00, la îi vom susţine ca personaje pe bătorirea Zilei Naţionale a
Sala mică a Casei de Cultu foştii lideri pedeseristi — MUN- României, s-ar putea să fie
ră Deva va avea loc o întâl TEANU. DINIŞ şi RAlC AN ", a huiduiţi ca şi la Ţebea.
Ia
„Va fi vai de capul lor.
îmi este dor de tine mamă! nire cu scriitorul PAVEL CORUŢ. subliniat dl REMUS MARIŞ. Alba Iulia", a concluzionat
Credem că dl Coruţ (care a fost
intervievat la vremea respec Alianţa pentru România are re domnia sa, la conferinţa de
(Urmare din pag. 1) să înlocuiască dragostea părin tivă în „Călăuza"), are destui laţii foarte bune cu P.D.S.R. şl presă, e a urmat întrunirii.
tească de care a fost lipsită cititori care să umple până la încearcă să se extindă şi să se
familie, are şi copii. Ultima în atâţia ani. Timpul s-a scurs, refuz sala mică... (V.B.). dezvolte Ia nivelul judeţului. DANIEL &IARIŞ
tâlnire au avut.o pe când Elena acum este o domnişoară, asis e mmm a m m a mmm a ammm a aama a aamm a mma $ m
avea 20 de ani. Trecuseră ani tentă medicală. Frumoasă, iu.
destui de când nu s*au văzut, bitoare, harnică (fără nici un cupoane, din totalul i-prosima-
înainte de întâlnire, Elena cre defect). Şi totuşi plânge. O liv de 165 000
dea că nu va fi in stare sâ-şi piatră rece a mormântului ta ( I n v i t a t l a m C Ă L Ă U Z A ” '} — „Căzni Cinciş" — privind
recunoască mama, după chipul tălui n-o poate încălzi, dra dreptul de proprietate al lo„
din fotografia veche. calnicilor pe terenul din ju
Au plâns de bucurie, s~au îm gostea bunicii nu poate s-o în (Urmare din pag. I) judeţeană de aplicare a Legii rul lacului, il cunoaştefi ?
brăţişat, dar câteva zile nu pot locuiască pe cea maternă. fondului funciar. — Da, Acolo undo e posi
— Oamenii vin cu încredere — Cum se implică in acest bil să nu se încalce legea, te
la d-voastră? caz. Serviciul de resort al Pre renul va ■ fi returna» cetăţeni,
— Da. Dovadă că în acest an fecturii ? lor. care posedă acte de pro
— Am transmis tuturor pri
Merită bieţii ţărani numărul oamenilor care ne-au măriilor adrese pentru elucida prietate. Vom face acest lu
contactat a crescut cu peste 500
cru până la sfârşitul anului, N<
faţă de anul trecut rea cazurilor nerezolvate şl tre vom face un program de Utcru
— Ce aveţi înscris în pro cerea la procedura de punere în pentru finalizarea acestui caz.
o atenţie mai mare ■■■ gramul de muncă al perioadei 7 posesie, ca de altfel eliberarea — Nu credeţi că se vor oPu
— Ne ocupăm de unele situa- titlului de proprietate. Dorim să ne sindicatele care au pe a
(Urmare din pag. 1) Domnule Preşedinte, domnilor ţil-problemă, întâlnite pe li aşezăm relaţii bune intre pro ceste terenuri unele construcţii
parlamentari, mal încercaţi să nie de fond funciar la Haţeg prietarii de teren şi arendaşi, — Sindicatele să-şi cumper
sus să mărească suprafeţele ce aiutaţi poporul acesta obidit de şi Orâştie. Încercăm să spri acestea desigur pe baze legale. teren acolo unde doresc. Noi n
au fost stabilite prin Legea 18. soartă. Gred că ajunge I... jinim cetăţenii care au primit Şi sunt sigur că vom reuşi. împroprietărim pe nimeni ît
Ei nu văd bine că nu s-a ter Nu vedeţi că nu au cu ce suprafeţe de teren ca şl acţio — La nivel de judeţ câte li. defavoarea deţinătorilor do te
minat încă nici cu împărţirea lucra nici terenul pe care l-aţi nari, dar nu li s-a eliberat tluri de proprietate s-au elibe ren. Legea arendei este lege
celor până la 10 ha şi vor ca dat 7 titlul de proprietate. Sunt în mai rat ? care reconstituie dreptul de pr<
acum să întoarcem lucrurile pe Ar fi bine dacă guvernul ar multe localităţi probleme de a- — Avem o evidenţă. Numărul prietate şi apoj îl eonst**'”
dos, alte comisii, alte certuri, gândi să ebberezo nişte ordo cest fel, pentru că nici legea proceselor verbale pentru pune Se dă teren celor care au
alte onoruri, alte judecăţi, alţi nanţe de urgenţă, să se înfiinţeze nu a fost prea clară, aspecte re în posesie este de aproape de proprietar. Societăţile «c
bani cheltuiţi de bieţii oameni. la nivel de primării nişte ferme ceri dezavantajează pe unii 42 000, al titlurilor completate şl merciale nu pot cere teren, e
Gred că ar fi mult mai bine de producţie, unde guvernul, prin proprietari de teren, care nu au semnate peste 41 700, iar nu trebuie să şi-l cumpere-, dac
sS-i lăsăm să mai răsufle săra grija sa nemijlocită , să le a- primit dreptul cuvenit conform mărul titlurilor înmânate peste vor. Pot purta tratative <3
unele
contractului încheiat cu
cii. că nu mai pot nici ei, *au probe prin Banca Agricolă îm ferme horticole. 41 400. în această perioadă se cumpărare ou proprietarii. Oi
poate s-au gândit cei din con prumuturi pe 5—6 ani, cu o vor elibera încă 250. cum. dorim ca oamenii . di
ducerea tării că le merge prea dobândă de 15—20 la sută, pen — Şi clne-l vinovatul ? — Privind cupoanele agrico Ginciş să fie mulţumiţi i
bine la ţărani î să nu fim noi tru utilaje agricole şl irigaţiile Desigur, comisiile locale de le ... felul în oare vom finaliza pi
în pielea lor, cum este acum, care au fost distruse definitiv. aplicare a legii, cât şl alţi fac nerea lor în posesia pământ
în s p e c i a l cu inundaţiile Aşa poate-i mai ajutăm pe ţă tori care nu s.au implicat, şt — La această dată sunt elibe lui ce-1 deţin de la rao&i-st!
care l-au potcovit de j a l e , __ rani, dar nu să-l încurcăm. nu în ultimul rând, Gomisia rate peste 100 000 de asemenea moşi. — ......