Page 6 - Calauza_1997_402
P. 6
Săptăm ânal independent aflat în slujba tuturor oam enilor
PKIMA EUROREGIUNE
RIN ESTUL EUROPEI Sărbătoare pentru limba română
La it-ccnla conferinţă de presă <le un forum ai preşedinţilor
« CONSILIULUI JUDEŢEAN din rândul cărora va fi ales
HUNEDOARA, domnul preşedin preşedintele executiv (ales întot la liceul teoretic „IRAIAN“
te GIJEORGHE BARBU, a comu deauna pe un an). Forumul se
nicat presei că la SEGIIEDIN va întruni de trei ori pe an şi
a sugari;»), a avu» loc semnarea va stabili concret direcţiile de ilustre ale culturii române, pe la publicul cititor ziarul „Că
Din iniţiativa profesorilor de
protocolului de constituire a colaborare. Aceste şedinţe vor limba română, de la Liceul care domnia sa le-a cunoscut şi lăuza" şi despre modul cum
primei MUOREGIUN1 din Estul avea loc prin rotaţie, în fie teoretic „T R A IA N " din Deva, intre care a trăit înainte şi ime s-a născut revista „Ardealul
Europei, DUNÂRE — MUREŞ care judeţ sau provincie şi ele în amfiteatrul acestei institu diat după război, anunţând literar şi artistic". Prozatorul
— t is a (DMT). La acest ade se vor desfăşura în limbile ro. ţii şcolare de prestigiu a avut totodată cartea generaţiei ti Gligor Haşa, în calitate de
vărat ac( istoric au participat mână, maghiară şi sârbă, dele nere, pe care a scris-o şi va
trei tari : ROMÂNIA, UNGARIA gaţiile participante fiind obli loc o întâlnire a scriitorilor apărea la Editura „Călăuza" — gazdă, 1-a prezentat pe toţi
re
membri ai colegiului de
ceilalţi, desigur polemizând în
ş: SER iii. \ gate să-şi asigure translatorii „O istorie obiectivă a Mişcă
necesari delegaţiei. dacţie ai revistei ARDEALUL stilu-i binecunoscut cu Va
f»i oa'-ea română, semnata, LITERAR ŞI ARTIŞTI® cu rii Legionare". leriu Bârgău.
re alt acestui act au fost 4 De reţinut este faptul că în elevii. Poeta Mariana Pândaru a
jci/lete; Hunedoara, Timiş, Arad, cadrul acestei colaborări, fie. A fost o întâlnire extrem de fost invitată să citească un Elevii au primit în dar re
şi Caraş-Severin. care dintre cele 9 judeţe mem caldă şi interesantă, la care au vista ..Ardealul literar şi artis
bre va acţiona conform legis poem şi să vorbească despre tic". precum şi două dintre
Ce urmăreşte în primul rând participat: scriitorul şi filozoful activitatea din jurul revistei
protocolul semnat ? Cooperarea laţiei ţării, din care face parte. Victor Isac, poeţii Mariana „Ardealul literar şi artistic". cărţile domnului profesor Vic
economică este cea care va o- Colaborarea recent încheiată tor Isac. Scriitorii prezenţi au
constituie de fapt „primul mare Pândaru şi Valeriu Bârgău, Prozatorul Petrişor Ciorobea
Cuoa primul loc în colaborarea eveniment de cooperare inter — prozatorii Gligor naşa şi Pc- (un mare îndrăgostit hispanist) acordat autografe şl au sem
celor trei ţări. Dar nici schim europeana din sud-estul Euro. trlşot Ciorobea, profesorii Mioa. a descoperit în sală o elevă, nat în Cartea de Onoare a
burile cultural.artistice nu vor pei, de după cel de-nl doilea care i'a fost cea mai bună la liceului.
<i ignorate. război mondial. Un adevărat ra Suciu, Filomela Buligan, So. orele de limba spaniolă şl i-a A fost o după-amiază exce
rin Suciu şi Ileana Jur că.
Un rol important pe care-1 va moment istoric", după cum s-a oferit cu dedicaţie volumul lentă, într-un mediu cultural,
Profesorul şi filosoful Victor
fura această EUROREGIUNE afirmat în finalul conferinţei de Isac a răspuns la întrebările „CASARABASA". Asta, spre în care limba română este Ia
va f; acela de detensionare a presă. invidia celorlalţi colegi ai eL ea acasă, cu profesori şi elevi \
Stărilor conflictuale din zonele elevilor în legătură cu revista Valeriu Bârgău a fost in care ştiu că fără limba ro
respective. Ea va fi condusă M IH AELA OPREA ARDEALUL LITERAR Şl AR- vitat de o elevă să vorbească mână, secolul X X I ar putea să
TISTIG şi eu personalităţile despre priza pe care o are nu existe.., (Cronicar) V
l
Picătura de sânge... politie PIERDEREA
AILViiN iSTILVll -\ LOCALĂ ÎN ATENŢIA P.N.Ţ.-C.D. SAU FURTUL t ^ i m c e a c a r e s - a
Corrtervnţa de presă a ergani- investiţii pentru oraş nu trebuie PAŞAPORTULUI
saţtez municipale Deva a PNŢCD ratată, în pofida unora care-şi văd
a beneficiat de prezenţa preşedin în mod deformat interesele peri
telor PNŢ-CD Hunedoara; dr. clitate din cauza concurenţei. SE PUBLICĂ ÎN
i£OAN BAU, care a ţinut să evi Varianta de restructurare a MONITORUL OFICIAL a p ă r a t s i i i g j i M i
denţieze evoluţia organizaţiei de RAGCL, variantă care prevede
la itna neperformantă în anii împărţirea în trei societăţi co_ Potrivit Ordonanţei nr. 65 pri
anteriori, la una dinamică, care-şi mericale, a fost respinsă de vind regimul paşapoartelor, DOM NULE REDACTOR ŞEF,
aduce un important aport in Consiliul Local, şi ar fi creat, a fost introdusă obligativitatea Dacă mergeţi la Geoagiu-Băi, făcut foc de îndrăzneala b&băl-
aetFV' mstratia locală. în cazul aprobării ei, un mediu publicării în Monitorul Oficial pe ruta Simeria — Rapolt — nenilor. După cercetări s-d
( W eprim arul municipiului De. concurenţial ce ar fi redus pier al furtului sau a pierderii pa. Geoagiu, la intrarea în satul hotărât dărâmarea crucii mon
tea s» purtător ol de cuvânt al fi derile numeroase înregistrate la şaportului. Cererea pentru eli Bobâlna, pe partea stângă, o să tate ilegal. Dar la rugămfnţite
lia le) municipale a partidului, dl nivelul regiei şi ar fl dus la o berarea unui nou paşaport în vedeţi CRUCEA ILE G A LIS TA cetăţenilor şi probabil Că în
tHvmitFu Gâlcescu, şi-a exprimat loouT celui pierdut sau furat, LA CARE V A ROG SĂ VA sufletul autorităţilor comuniste
încrederea în efectele benefice optimizare a personalului. va fi primită după publicare O P R IŢ I şi să citiţi mesajul bi mai exista un pic de credinţă în
ale investiţiilor preconizate ori Un obiectiv prioritar al ac blic scris pe dânsa. Şi acum Dumnezeu, s-a ajuns la înţele
in curs de derulare ale firme- tualei administraţii a municipiu (dovada constituind-o Monitorul istorioara acestei cru ci:
(Sererile pentru elibe
Oficial).
Hbr SHELL şi MOL, fără a se lui este, începând cu anul viitor, rarea unui alt paşaport, în ca Lângă satul Bobâlna, a existat gerea ca să fie mutată crucea
încălca nimănui dreptul la pro demararea lucrărilor pentru con o cruce din piatră, cu o vechi undeva in dosul satului, pe
prietate. struirea unui bloc de locuinţe zul pierderii, furmiui sau de me necunoscută, însă periodic câmp, spre a nu se vedea de
Oportunitatea unor asemenea sociale. teriorării se depun Ia sediul trecătorii de pe şosea, A fost
serviciilor judeţene de paşapoar la ea se făceau slujbe religioa- comandată o automacara şi după
P.N.L. FA TA IN FATA CU REMANIEREA te, pe raza cărora au domici se pentru belşugul recoltelor. în ce a fost legată cu un odgon
„PJM.L. va susţine un guvern mătoarelor condiţii : relansarea liul cel în cauză. O notă în primăvara anului 1988, un trac rezistent spre a fi ridicată cru
remaniat" — a afirmat în ca economiei prin modernizarea in plus : cei care cer publicarea torist ATEU (sau poate însărci cea cu tot cu soclu, la manevra
nat de autorităţile commiiste), a
drul conferinţei de presă a or dustriei naţionale şi agriculturii, în Monitorul Oficial a paşapor rea braţului, macaraua s-a de
ganizaţiei PNL Hunedoara, se promovarea ideilor liberale in tului pierdut sau furat se pot a- intrat cu tractorul şi a sfărâmat fectat. Şoferul a dus macaraua
natorul Constantin Blejan, proas actul de guvernare, protejarea efresa la : Bucureşti, str. Blan- crucea în bucăţi. Actul profa la atelier şi după ce a fost re -
pătul vicepreşedinte al' Grupului Capitalului autohton prin asi tfuzici, nr. 1. Cererea trebuie să nator a indignat profund pe parată, a doua zi a fost din nou
Liberal din Senat. gurarea egalităţii între investito cuprindă datele personale ale bobâlncni şi ca reacţie s-a for
Partidul a pregătit, de aseme rii români şt cei străini şi prin mat un comitet de iniţiativă legată crucea, dar la punerea
nea. un proiect de legi privind susţinerea întreprinderilor mici solicitantului, numărul paşapor din gospodinele: SOFIA V A - braţului în sarcină a crăpat co
loana hidraulică şi a început să
reducerea fiscalităţii pentru ex şî mijlocii. tului şl seria fM cazul mode LEAN, TOM A A N U ŢA şl bătrâ
portatori şi scutirea de im po în ceea ce priveşte actualita lelor vechi) şi va fi însoţită de nul CHER.TA IO AN. care m-au curgă ulei. Şoferul fiind extra
wfte pe profitul care se' reirrves- tea bunedoreană, PNL- respin un mandat poştal în valoare de rugat să confecţionez o cruce ordinar de emoţionat, a dezlegat
teste. ge interesele unor benzinari ÎS 150 lei. plătit in aontul nr. din mozaic, pe care să o pună în odgonul şi le-a spus celor de
Constitui Naţional al' parti. autohtoni care stau In spatele locul crucii sfărâmate da acel fa ţă : „Oameni buni, eu am copii
tfunu. desfăşurat recent, a con- „scandalurilor" MOL şi SHELL. 309612o04. deschis la Banca S o tractorist. şl cred in Dumnezeu, nu vreau
diiti®waţ continuarea acordării rfitercialâ Română. Consultându-mă cu parohul să fiu pedepsit pentru această
sprijinului său politic actualu VALERIU RÂUREANU, din sat. Părintele SABAU IO AN, nelegiuire". A luat macaraua şl
lui guvern de fcidiepiSnise# ur DANIEL MIABJŞ 1. DUCU am scris pe cruce următorul ci a plecat la unitatea lui. întâm
tat b iblic:
„CRUCII TA LE NE
plarea a avut un efect benefic
lte „Este răspunsul unul soldat care ÎN C H IN AM ŞI SFANTA ÎN V IE pentru bobălneni, deoarece au
REA TA O LĂ U D Ă M
ŞI O
torităţile, speriate şi ele, au re
nunţat ta mutarea crucii ilega
M Ă R IM ". în
luna august 1988,
crucea a fost montată la margi
şl astăzi
că
listă,
care cred
nu are nimic de ascuns.. it nea şoselei, pe un soclu de be dăinuie la intrarea în Bobâlna,
în
ton armat, solid implantat
l pământ. spre cinstea bobălnenilor şl în
special a celor două gospodine
te;
9Bci t » noi, domimfe' Bră- s-a» comat sub şefia «Troasfrâ, regulă în ţară şi viaţa nhnă- După câteva zile, a trecut pe care au avut iniţiativa ■ şi care
I Ctto. na nuri « t e tor pentru tmtinuâinf » (tteid tra comu noî nu mal este în pericol, să şosea tovarăşul primar şi cu se mi-au plătit lucrarea,
^mncinni" şi „himere" şi) uraşi nitatea românească ca pa * ridicaţi capul dc după saltare cretara comunei Rapolt, de care
•lM> na mai pu.em» să ne turmă de sclavi, pe care —• le consiliilor do administra- aparţine satul Bobâlna, şl s-au BAGU GUEORGHE
plătim luxul de a face prostii, împreună etr tefeiatlş organi ţie, a industriilor şi a mul.
V-aai răspuns, domnule Bră- zaţii politice, cu firmă naţie- ţiplelor afaceri PENTRU A
Uaau„ punct cu punct,, nu na- M A ACUZA. 1
Ei bine, domnule Brătianu,
mai la scrisoarea d-voastră. când cineva a fost şeful unul ( Publicitate în mari !
de la 34 septembrie, dar şi
la cele antei mare Marosalul Ion Anfotiescti partid care, de la mare (a
sat
mie, de la primăria din
Este răspunsul unui soldat, până la cabinetul miniştrilor { cotidiene naţionale
care no are nimic de ascuns avertizează î
şi care este conştient de greu (X ) are răspunderea destrăbălării
tăţile şi pericolele ceui-ului de administrative, dezmăţului mo S La sediu] publicaţiei „Călăuza* din Deva, str. 1 Decembrie,
faţă, precum şi- de mdatori. ral, a iudeo — masonizării ţă ţ nr. 27, telefon/fax 214684. so poate realiza mică şl mare publi-
ri!t şi de răspunsurile Iun rii, a venalităţii, a compro l citate, reclamă în mari cotidiene naţionale; A DE V A R U L şi
V-am răspuns cum v-am nalistă, însă în acord cu oculta miterii viitorului neamului şi a 1 R O M Â N IA LIBERA.
răspuns fiindcă nu aţi înţeles iudeo — masonică cu care catastrofei graniţelor, nu mai
mei finuta si nic-: înţelepciu numai pe fată eraţi în luptă—% are calitatea să vorbească în ( Preţul reclamei esfe acelaşi ca şl cum ar fi realizat la IJu-
ne* ea care am voit să trec aţi exploatat.o şi în cele din numele comunităţii româneşti, 7 cureşti, redacţia noastră ncpcrcepSnd comision. Venind la noi
atât peste greşelile trecutului armă. din neputinţă, afi dus o, să dea sfaturi de conducere ■ scutiţi o mulţime de telefoane costisitoare, faxuri, viramente,
Că» Şi peste marii vinovaţi de mână în mână cu trinitatea altora şi mai ales să.i acu 1 trimiteri de sume prin poştă.
effc Tătărăscu — Urdâreano — Lu ze că lucrurile nu merg cum
Ca oamenii Cei mai' lipsiţi de peasca, la catastrofa din 1949 trebuie. 1 V E N IN D L A „GA LA U Z A " puteţi realiza M IC A P U B LIC IT A -
păcat, uitând marile şi nume. şi fei rebeliunea din 1911, în | TE şl R ECLAM A la A D E V Ă R U L şl R O M Â N IA LIBERA. Veniţi £n
roasele- greşeli politice care drăznii j astăzi, când $-a pus Mareşal ANTONESCU \ contact ca tara cluar de la Deva!
ft