Page 2 - Calauza_1997_404
P. 2

Săptămânal  indejţendent aflatiîn slujba tuturor oamenilor





                                                                                                                MARTORI  Colt  Alb

                 •    M a SCOt A.   La  partidele                             Vâlcele,  a   stat   în  stare   de
               susţinute  de  către  C.S.M.   RE-                             comă  o  lună  de  zile.  Cu  toate   ■ D n n R B ^ B n H n r a n i                        I
               ŞIŢA,  în  campionat,  antrenorul   PE  CATIVA                 că,  se  preconizau  măsuri  pentru   ;   Cine  l-a  citit  pe  Jack  London  îşi  mai  aminteşte  de  Colţ  Alb.
               I.  SDROBIŞ  este  „asistat"   de                              o  intervenţie  chirurgicală   la   V  Vn  fel  de  Hercule.   De  mare  erou  al  speciei  canine.   Colţ  Alb  i
               propria-i  mascotă  :  UN  OLTEAN   q u a d Aa t i             Budapesta,  un  alt  infarct  „venit"   ţ  trezeşte  în  paginile  romanului,  o  simpatie  sufletească  de  mari  i
               DIN  M AG LAVlT,  cu  care   s-a                               pe  neaşteptate  a  adus  sfârşitul   i  proporţii. _  Acest  personaj,  face  deosebirea,  între  un  suflet  bun
               împrietenit  încă  de  pe  vremea                              tânărului   fotbalist.   Să-i   fie   i  şi  unul  rău.   El  se  bate   in  duel,  pe  viaţă  şt  pe  moarte.   Este
               când  pregătea  formaţia  Electro-                             ţărâna  uşoară  I              \  pus  să-şi  descarce  ura  şi  cruzimea,  nu  din  propria  lui  fire,   ci
                putere.   Olteanul  este  şi  mas­  să   se  retragă  de  la  „timona"                       l  din  răutatea  stăpânului  şi  a  spectatorilor,  care  se   întrec   in  <
                                               acestuia.
                                                        Ca  noutate,  în  jocul
               cotă,  dar  şi  ORACOL,  el  pre­  cu  „U "  CLUJ,  la  JIUL   a  de­  •    IN APŢI.   Supărat  pe  re­  )  pariuri.  Colţ  Alb  îşi  linge  blana  şi  îşi  calmează  rănile.  Se  gân-  I
               zicând  rezultatele  întâlnirilor.                             zultatul  obţinut  de formaţia JIUL   )  deşte  poate  la  noaptea  geroasă.  Scoate  un  urlet,  când  stăpânul  |
                                               butat  un  tânăr  de  16  ani  :  MA-                         1  e  plecat  departe.  Şi  se  întristează  când  cade  o  stea.  Îl  simt  pe  l
                                               RINCAN.                        din  PETROŞANI,   preşedintele   i  Colţ  Alb.   li  văd   silueta  sa  uriaşă,  li  simt   respiraţia  agitată  I
                 •  ÎN  IMPAS.  JIUL  PETRO­                                  acestui  club  din  Valea  Jiului,
               ŞANI  este  mereu  în...  impas.  In   •   DECES.  Fundaşul  echipei   se  gândeşte   că  nu  ar  fi  rău   1  de  bucuria  întâlnirii.   Se  gudură  prietenos.   De   fapt,   el  este  ţ
               întâlnirea  cu  „U "  CLUJ,  băieţii   F.C.  Tractorul  Braşov,  VASILE   ca  jucătorii  care  într.un  meci   ţ  singurul  prieten,  care  m-a   condus   mai  departe,  printre  arbo_
               din  Vale  au   dovedit  reale  că­                            nu  se  ridică  la  valoarea  aştep­  l  rii  bătrâni  şi  niciodată  grăbiţi.   Până  acum,  mă  gândeam  doar
                                               SPINACHE,  în  vârstă  de  22  de                             /  la  mine.   De  acum,  mă  gândesc  şl  la  el.  Avem  un  drum  în  a-
               deri  psihice.   După  acest  insuc.   ani,   încercând  o  preluare   pe   tată,  să  fie   declaraţi  „inapţi"   )  ceasta  lume,  pe  care  o  străbatem  uneori  cu  zâmbete.   Dar  şl
               ces  (0—4),  în  faţa   studenţilor,   piept  a  balonului,   a  făcut  in­  pentru  Divizia  A.  i  cu  regrete  şi  oftate.   Trecem  mai  departe  pe  sub  vremuri.   Nu
               antrenorul   Jiului   se  gândeşte  farct.   Internat  în  spitalul  din     IOAN  VLAD       t  avem  de  ales  şi  ne  resemnăm  purtând  propria  povară.  Mă  gân-  }
                                                                                                             )  dese,  că  mai  târziu  voi  fi  întâmpinat  de  jivine.  V or  fi  multe  fi *
                      A V A W . V . V A W M W A W W W W W W W W M M '. V . V . W . V W W . V . V . W . V . V . V . W A V W
                                                                                                             l  rele ?  Voi  jputea  scăpa  uşor ?  Poate  însoţitorul  meu,  urmaşul  •
                                                                                   RĂSPUNSURILE              /  lui  Colţ  Aîb   mă  poate  apăra.   Jivinele   au  trecut  la  distanţă  ţ
                Consilierilor  municipiului  Deva                                 CORECTE  PENTRU            )  de  calea  noastră.  Poate  erau  sătule.   Se  ospătaseră  undeva  în-  I
                                                                                     P R E M I U L           i  tr-un  ascunziş.  Fără  să  mă  mai  gândesc  la  jivine,  m-am  înţe-  ?
                                                                                                                                Apăru  în  calea  mea,  fără  să  ştiu  de  unde.  j
                                                                                                             »  pat  într-un  spine.
                     (Urmare  din  pag.  I)     Vă  reamintim  faptul  că   nu
                                              eraţi  adunaţi   pentru   a  evoca   DE  FIDELITATE            i  Parcă  îl  azvârlise  cineva.  Şi  înţepătura  ustură.  Târziu,  de  un_ 1
               turile  cu  societatea.  Nî  s-a  tăiat   personalitatea  lui  Iuliu  Maniu,   „CĂLĂUZĂ",  PE  LU N A    ţ  deva   a  apărut  soarele.  Părea  mai   mult  buimac  decât  vesel,  i
               respiraţia  când  am  auzit  că  vom   pe  care  o  puteaţi  face  în  orice   NOIEMBRIE      1  Era  extenuat  de   lupta  sa  cu  arborii  pădurii.   M i  se  părea  că  1
               fi  nevoiţi  s_o  luăm  de  la  capăt.   alt  cadru  solemn,  ci  pentru  a   Nr.  399  —  a)   In  municipiul   J  mă  cheamă  o  voce.  Cineva  încerca  să  scurteze  clipa.  Să  o  facă ţ
               Exact  aşa   era  să  se  întâmple   susţine  şi   rezolva  problemele   Hunedoara;  b)  Abonamentul  Ia   )  mai  puţin  aşteptată.   Dragul  meu  prieten.   Se  apropie  zăpezile,  t
               şi  cu  str.  Mihail  tininescu,  a*   cetăţenilor  care  v-au  ales.   Nu   „Călăuza".       î  Troienele,  ne  vor   împiedica  să  mergem  mai  departe.  Poate  fi  1
               Cum  câţiva  ani;  dacă  nu  se  in­  este  vina  noastră  că  aţi  uitat  de   Nr.  400  —  a)   „Noaptea  Săr*  1  aşa  am  ajuns  prea  departe.   De  aici,  se  vede  până  la  capătul  |
               tervenea,  Poetul  Naţional  ar  fi   ce  vă  aflaţi  acolo 1  bătorilor";   b)   Ambasadorul   i  veacului.   Şi   arborii  s-au  dezbrăcat  de  vânt.   Întârzie  în sin-  i
               fost   scos  cu  infantilism   din   Ne  îngrijorează   perspectiva   Republicii  China,  Liu  Guchang.  ^  gurătatea  zărilor delirante.   MIRON  ŢIC   /
               conştiinţa  publică.           răspopiţi  şi  rebotezaţi  cu  nume i
                                              că  după  fiecare  scrutin  să  fim
                 Noi  v-ain  ales  cu  încrederea
               că  aveţi  disponibilitatea  intelec­  de  liberali,   de  democraţi,   de   Nr.  401  —  a)  La  sediul   re.   SCRISOAREA COLONELULUI TRAIAN SIMA, DIN
               tuală  şi  afectivă  să   ne  repre­  habsburgi,  ori  honvezi,  de  romi   dacţiei  „Călăuza";   b)   Drepta-
               zentaţi  interesele,  pentru   care   sau  ecologişti,  de  împăraţi   mai   (  ta   faceţi   iute   noroadelor I   ÎNCHISOAREA  TIMIŞOREANĂ  „POPA  ŞAPCĂ"
               vă  bucuraţi  de  onoruri  şi  indem­  noi  sau  mai  vechi,  după   sim­  *  D R E PTA TE !
               nizaţii.  De  Ce  ne  dezamăgiţi  ?!   patiile  Şi  algoritmul  câştigăto.   Nr.  402  —  a)  Din  Transilva­
               Veţi  veni  curând  să  ne  convin,   rilor  alegerilor.       nia   (Mediaş) j   b)   Pittsburg
                                                                              (Pensylvania).
               geţi  că  sunteţi  cei  mai  buni  şi                          Poşta  sociaiă                 DE CE  A DAT  BIR  CU  FUGA  MIHAI  PACEPA
               să  ne  cereţi  VOTUL I          Deva,  3.  X L   1997
                                                                               o    TANASIE  CONSTANTIN        „Spuneam  că   Securitatea   a   Ministerului  de  Interne,  am  aflat
                                                                              HAŢEG:   Acţiunile  pe  care  le   făcut  totul  ca  să  menţină   în   că  Pacepa  a  rămas  în  America
                                                                              deţineţi  la  ÂGROMEO  HAŢEG   afara  graniţelor,  biserica  orto­  şi  că  nu  mai  vrea - să  se  întoar­
               „Oare  sunt  drepturile  etnicilor                             nu  se  tranzacţionează  pe  piaţă,   doxă  a  ţârii,  nu  pe  cea  a  le­  că.   Inchipuiţi-vă  ce  scandal  a
                                                                                   nu  le  puteţi
                                                                              deci
                                                                                                                                                         Cu  o  săptămână
                                                                                                                                                 atunci.
                                                                                                depune  la
                                                                                                                                            fost
                                                                                                             gionarilor.  Popa
                                                                                                                             şi  cu  familia
                                                                              firma  GEPA  S.A.              urmau  să  plece,   dar  a  trădat   înainte  de  trădarea  lui  Pacepa,
                                                                               în  momentul  în  care  se  vor   Pacepa.   înainte  de  a   părăsi   acesta  a  primit  o  notă  secretă
                        români  în  Ungaria?”                                 tranzacţ.iona,  vă  puteţi  prezenta   ţara,  generalul  Mihai  Pacepa  a   de  la  Serviciul   de  informaţii
                                                                                                                                                                     ţară
                                                                              cu certificatele de  acţionar  şi cu
                                                                                                                                            rusesc.  Cum  eram  înlr-o
                                                                                                                         toate  documentele
                                                                                                             microfilmat
                                                                              actul  de  identitate  la  orice  so­  importante,   pe  care  mai   apoi   socialistă,  colaborarea  cu  ruşii
                    (Urmare  din  nr.  403)   se  confruntă  populaţia   româ­  cietate  imobiliară,  pentru  a  le   le*a   pus  la  dispoziţia  servicii­  era   firească.  Pacepa  a  primit
                                              nească  din  zona  Covasna  —  Târ-   depune  la  GEPA  S.A.   lor  secrete  americane,  cu  foarte   într-o  zi  de  la  K.G.B.  o   notă
                 Cum  îşi  permite  un  primar  să   gu-Mureş  —  Odorhei,  probleme   O    N. V.  —  CRIŞCIOR:  Prin   mare  uşurinţă.  în  marile   con­  secretă,  pe  care  a  decodificat-o.
               batjocorească  un  aşezământ  în   de  instruire  şi  educaţie  în  şcoli   hotărârea  nr.  881/5  decembrie   tacte  tehnice  era  băgat  şi  Pa­  Prin  acea  notă,  ruşii  i-au  adus
               care   au   fost  adăpostiţi  nişte   cu  predare  în  limba  maghia­  a.c.  s.a   hotărât  de  către  Co­  cepa,  care,   pe  post   de  consi­  la  cunoştinţă  generalului   că  %
               copii  năpăstuiţi  ai  soartei,  că­  ră,   unde   copiii românilor   din  misia   pentru   protecţia   copi­  lier  al  lut  Ceauşescu,  pleca  cu   „sunt   în  posesia  unor  informa­
               lugăriţele  care  aveau  grijă   de   aceste  zone  sunt  obligaţi  a  le  lului  Hunedoara,  menţinerea  mă­  preşedintele  în  marile  delega­  ţii  oare  atestă  faptul  că   un.
               aceşti  copii  au  fost   batjocorite   urma,   întrucât  şcolile  cu  pre­  surii  de  plasament  familial   la   ţii.  Eram  în  contracte  foarte  a-   în:lt  demnitar  român  a  fost  ra.
               şi   date  afară  din   aşezământ,   dare   în  limba  română  s.au  familia  dvs.  Potrivit  noilor  pre­  vansate   în  „FOKKER",  ca   să   colat  de  serviciile  secrete  ame­
               prin  violenţă,  aşezământ  în  care   desfiinţat.            vederi,  banii  cuveniţi  de  pe  cele   facem  cu  ei  avioane  în  Româ­  ricane".   Ruşii  nu  ştiau  pe  a-
               îşi  desfăşurau  activitatea  creş­  Cum  pot  fi  învăţaţi  şi   edu­  trei  luni  vor  ajunge  în  pose­  nia.   Pacepa  l-a   adus  la  Ora­  tunci  numele  demnitarului  ro­
               tinească  de  îngrijire   a  acestor   caţi  copiii  românilor  din  aceste   sia  nepotului  dvs.  dea  pe  preşedintele  companiei,   mân,  dar  totul  era  o  chestiune
               copii.   Unde  se  află   acest  in­  zone  româneşti,  despre  dragostea   O    VOICU  UNGUR  —  PE­  care  a  stat  la  noi  o  săptămână   de  timp.   Cine   s-ar  fi  gândit
               divid,  în  România  sau  în  Un­  faţă  de  ţară  şi  dezvoltat  patrio­  TROŞANI:   Conform  H.G.   nr.   în  casa  de  oaspeţi.  După  ce  a   că  generalul  Pacepa  era   agent
               garia  V                       tismul  în  aceste   şcoli,   unde  471'25.  08.  1997,   privind  mă­  fugit,  totul a căzut.  Ştiu  că  eram   mai  vechi  al  americanilor?  Aşa,
                Iată  cum  un  individ  precum cel   procesul  instructiv-educativ   al   surile  de  protecţie  socială,  aju­  la  Bucureşti  toţi  şefii  de  Secu­  că,  simţinându-se  în  pericol,  Pa­
               enunţat   mai  sus,  provoacă  în­  elevilor  se  desfăşoară  în  limba   toarele  pentru   deces  acordate   ritate  din   judeţe   şi  aşteptam   cepa  s-a   dus  la   Ceauşescu  şi
               călcarea  legilor   ţării  noastre.   maghiară  şi  după  manuale  ve­  pensionarilor  militari,  se  acordă   ca  generalul  Pacepa  să  vină  să   i-a  cerut  voie  să  plece  în  Am e­
               Unde  este  respectul  pentru  se­  nite  din  Ungaria  ?     astfel:  pentru  titular  —  600 000   ne  facă  instructajul  şi  o  scurtă   rica,  pentru   unele  treburi   de
               menii  săi,   unde  este  toleranţa   Iată,  încă  un  exemplu,   d-1-   lei,  iar  pentru   membrii  fami­  informare.  Nu  a  mai  venit,  iar   stat.   De   atunci   nu  s-a   mal
               despre  care  vorbiţi,   cine   se   profesor ?               liei  —  450 000  lei.          mai  târziu,  după  ce  am  văzut   întors".
               face  vinovat  în   cazul  enunţat   In   anul  1997,  dl  Birâu  Du.   D ANIEL  MARIŞ        vânzoleală  mare   pe   coridorul         S.  DlACONESCU
               mai   sus ?   Ce   merită   acest   mitru,  cetăţean  român,  locuitor
               individ  care,  este  reprezentan­  al  oraşului  Câmpia-Turzii,   este
               tul  etniei  maghiare   în  Sfântu-   dat  jos  din  autobuz  pentru   un   (Urmare  din  pag.  1)                           Capitalei,  a   putut   ajunge   în
               Gheorghe  ?                    singur  motiv :  că  este  român  şl                           FOBIA  „CIORBEA"               vârful  piramidei,  fără   merite
                Stimate   domnule   profesor   că   nu  vorbeşte  limba  maghia­  tez  a  prezenta  doar   o  opinie                        excepţionale?   Apare  ceva   de
               Victor  Isac,  credeţi  că  în  Un.   ră.   O  să   răspundeţi  că   este   personală,   autorizat   de   cei   ceea  ce  s.ar  fi  putut  face.  Cine   neînţeles  că  între  străini,   deşi
               garia  există   un  etnic   român   un  caz  singular.  Poate,  d-le  pro­  peste  60  de  ani  de  angajare  şi   poartă  vina  ?  Indiscutabil  gu­  criticat,   este  totuşi  şi  apreciat,
               care   să  nu  ştie  limba   ma­  fesor,   dar  acest   lucru   s-a   afirmare  în  viaţa  politică  a  Ţării   vernanţii  sunt  cei  mai  vinova.   dovadă  sondajele  de  opinie,   in
              ghiară  ?                       întâmplat  unui  cetăţean  român   Mamă.                      ţi,   dar  vinovaţi  sunt  şi  guver­  timp  ce  în  judeţ,  critici  şi  ma­
                Nu,   nu  există  aşa  ceva,  fo­  în   România,  şi   nu  în  Unga­  Un  cadru  didactic  competent   nanţii  care  pierd  din  vedere  că   nifestări  jignitoare  sunt  la  tot
              losirea  limbii  române  in   co.   ria.   Atunci  mă  întreb,   cine   ce  l-a  avut  elev  pe  Victor  Cior-   cetăţenii  onorabili  au  şi  obliga­  pasul,  lipsind   orice  cuvânt   de
              munităţile  româneşti   constituie   pe   cine  asupreşte?  Cine   este   bea,   l.a  caracterizat  ca  elev   ţii  nu  numai   drepturi  la  pre.   laudă,   părând  a   se   prefera
              un  afront adus  limbii  maghiare.   şovin ?   Cetăţeanul  român  care   dotat şi  excesiv  de studios,  preo­  tenţii,  cum  se  obişnuieşte.  schimbarea  guvernamentală  sau
              Faptul   implică  folosirea  limbii   nu  ştia  ungureşte,  sau  etnicul   cupat  mereu   de  probleme   şi   Reţinând  vinovăţia   guvernu­  alegeri  anticipate,  ceea  ce   ar
              maghiare,  chiar  în  cadrul  fa­  maghiar,  cetăţeanul  român  care   reţinut  de  la  micile   distracţii   lui,   alcătuit  numai  din  specia­  constitui  un  adevărat  dezastru.
              miliilor  etnicilor   români,   dar   era  obligat   prin  sarcinile   de   tinereşti.   La  fel  a  fost  şi  ca   lişti   de  forţă,   autorizaţi  ştiin.   Se  mai   comite  şi  înfiorătoa­
               vedeţi  dvs„  în  România   există   serviciu   să  respecte  călătorii,   student,  ca  jurnalist,  ca  sindi­  ţific,  apare  problema  :  Cine  este   rea  eroare  de  a  se  ofensa  Vie.
               etnici  maghiari  care  nu  cunosc   indiferent  de  etnia  căreia  îi  a.   calist.   în  campania  electora.   competent  şi  autorizat  a  formu­  tor  Ciorbea,  prin  comparaţie  sau
               limba  ţării  în  care  au  văzut  lu­  parţine.              lă,  pentru  alegerea   de  primar   la  critici ?   Drept  are  orice  ce­  în   numele  naţionalismului  Iul
               mina  zilei,   au  crescut  şi  s_au   De  ce  românii   sunt  etiche­  general  al  Capitalei,  toţi  bucureş-   tăţean,  dar   competenţa  trebuie   Avram  lancu.   E  o  dovadă  vie
               desăvârşit  ca  oameni.   De  ce ?   taţi  ca  şovini  de  către  o  parte   tenii  cu  care  am  stat  de  vorbă,   pusă  la  îndoială,   cercetată   şi   că  nu  se  cunoaşte  poziţia  ideolo­
               Cine  este  intolerant  şi  şovin  ?  a  etniei  maghiare,  când   şovi­  l-au  apreciat   pe  Victor  Cior.   judecată.  în  aceste  condiţii. tre.   gică,  de  înaltă  demnitate  uma­
                                                                                                                                            nă,  la
                                                                                                                                                          s.a
                                                                                                                                                    care
                                                                                                                                                               învrednicit.
                Nu  vreau  să  fac  nici  o  glumă,   nismul  şi  intoleranţa  începe  de   bea,  deasupra   celorlalţi  candi­  buie  privită   personalitatea   şi
               dar  etnicii  maghiari,  prin  UDMR,   la  ei?                daţi.   La   consultările   pentru   figura  istorică  a  lui  Victor  Cior­  Avram  lancu,   al  cărui  urmaş
               vor  solicita  studierea  limbii  ro­  Slujitorii  bisericilor  să-şi  vadă   primul.ministru  a  fost  preferat   bea.  Dacă  orice  cetăţean   are   demn,  corect  şi  onorabil   este  I  I
                                                                                                                                            Victor  Ciorbea.
               mâne  în  limba  maghiară.   Nu   de  treburile  lor,   treburi   pen­  tot  Victor  Ciorbea,  singurul  CE   dreptul  să  obiecteze  în  aceeaşi
               credeţi  stimate  domn’ profesor ?  tru  care  s-au  consacrat  în  slu­  N-A  PRETINS  —,  generând  in­  măsură,  orice  hunedorean  are  a‘   Dacă   politic  i  se  vor   găsi
                 Nu  consideraţi   că  etnicilor   jirea  Domnului,  şi  nu  să  se­  vidia  devenită   acum  duşmănia   cclaşi  drept,  dar  în  plus  are  şi   inevitabile  scăpări  sau  chiar  gre­
               maghiari  din  România  să  H  se   mene  de  la  amvonul  bisericilor   multora,   ce  demult   se  consi.   obligaţia  de   a  se   mândri  că   şeli,  să  nu  se  piardă   din  ve­
               acorde  aceleaşi  drepturi,  de  care   vrajba,  ura  şi  intoleranţa  între   derau  competenţi,  a  fi  şefi  de   un  băştinaş  al  judeţului  şi  un   dere  că  Victor  Ciorbea,  moral
               se  bucură  şi  etnicii  români  din   creştinii  diferitelor  confesiuni.  guvern.   Acesta   este  trecutul,   discipol  al   Hunedoarei,  a  fost   rămâne:  modelul  de  om  polL  ,
               Ungaria ?  Doar  este  vorba   de   Românul   nu  este  intolerant,   incontestabil,  pe  deplin  onora­  apreciat   şi  promovat  în   cea   tic,   modest,   demn  şi   sărgu-
               Recomandarea  1201  I          iartă  orice  nedreptate  pe  care   bil,  în  contrast  cu  prezentul  în­  mai  înaltă  funcţie  guvernatnen.   incios  la  limitele  maxime   ale
                                                                                                                                            vieţii.  El  merită  încredere,  cin*
                Cred  că  este  necesar  să   fie   cineva  i-a  făcut-o,  dar  nu  iartă   tru  totul  dezonorabil,  ţinând  cont   tală.
               scoase  la  lumină  şi  cunoscute   jignirea  şi  batjocura.   de  stările  de  fapt.           Se   poate  pune   la  îndoială   ştire  şi  sprijin  spre  a  ne  do­
               de  către  toţi  locuitorii   Româ­                             De  recunoscut   că  realmente   că,  născut  în  Munţii  Apuseni  şi   vedi  adevăraţi   patrioţi  alături,
               niei.  grelele  probleme  cu  care  GHEORGIIE  VASILE          guvernul  aciuai  n.a   făcut   tot  ajuns  în  concurenţa  sălbatică  a  de  el.          >
   1   2   3   4   5   6   7