Page 1 - Calauza_1998_411
P. 1

Daeă  i-au  luat  banii  nu                                           rs »«  S<5                            LA  INTERVALE  BINE. STUDIATE  DE
                                                                                  fi «
                                                                                 0)  u
                                                                                       a
                                                                                 “O    8 ^ U                         TIMP,  IN  JUDEŢUL  HUNEDOARA  APAR
                                                                                  u m
          trebuiau  să-i  ia  şi  viaţa!                                          a  «  w  >  u  ©                       C R I M I N A L I I !
                                                                                       3
                                                                                       u  fc* 3  ««S
                                                                                  u  u
                                                                                  O    a  o  n
                                                                                       <D "M
       A utogara  Deva.  O  fem eie  de   Lucra  la  F urnale  în  cadrul  S.O.   c       ,a  &                         M ultor  hunedoreni  le-a  fost  răscolită  inim a
                                                                                          w> S
                                                                                       .-"O
      vârsta  a  treia,  stătea  stingheră   Siderurgica  H unedoara.  Era  şl   <C3   •3. G                        la  auzul  veştii  că  bătrâna  Barbu  M aranda   din
                                                                                  E
                                                                                       O)
      în  aşteptarea  autobuzului.  Faţa   ziua  de  leafă.   Tim pul  trecea.    o    .S  N                        oraşul  lor  a  fost  om orâtă  în  data  de  21  ianuarie
      îi  era  brăzdată  de  riduri  ale   Acele  ceasornicului  indicau  m ie­        > £ 0) 8 .3                  a.c.,  iar  casa  în  care  locuia  a  fost  incendiată,
      durerii,  ochii  fiindu-i îm păienje­  zul  nopţii.  Constantin  al  meu     J2  3  C   O                     probabil  pentru  ca  asasinului  să  i  se  piardă  ur­
      niţi  din  cauza  lacrim ilor  ce  i-au   nu  mai  sosea.  îm i  puneam   sem ne   O  3                       ma.  Iată  că  poliţiştii  din  Sim eria  l_au  prins  pe
                                                                                       B  .
      '**undat  în  ultim a  vrem e  obra-   de  întrebare:  ce  s-o  fi  întâm ­  • M  O  e*        crim inal.  El  se  num eşte  BUMBA  IONEL,  e  din  H unedoara  şi  are
                                                                                   Q.
      sîîl  palid.  Ne  apropiem   de  ea.   plat?  Era  un  băiat  liniştit,  cum ­  c  O  a        31  ani.  A  mai  comis  o  tâlhărie  in  data  de  30.  11.  1997  şi  un  furt
      Încercăm   să  dialogăm.  Ochii  i   pătat.  Mă  uit  din  nou  la  ceas,    q,                In  26  ianuarie  a.c.  la  un  bar  din  Simeria.  L-am  văzut  pe  Bumba
      se  umezesc,  iar  lacrim ile  încep   noaptea  era  târzie,  îm i   era   ? f .          oi   înţr-un  birou  al  poliţiei.  Dă  vina  pe  oricine  că  l-a  îndem nat  la
      să-i  cadă  brusc.             somn,  ochii  mi  s-au  închis.  Am                        3    crimă.  Numai  pe  el  şi  pe  înfăţişarea  lui,  nu. Priviţi atent figura crim i­
       —  Dacă  i_au  luat  banii,  nu   adorm it.  L-am  văzut   în  v is ;            I  B.   .5   nalului  şi  luaţi  am inte  in  jur!  La  intervale  bine  studiate  de  timp,
                                                                                                G
      trebuiau  să_i  la  şi  viaţa  —  m ur­  parcă  îşi  sărbătorea  ziua   îm ­  >n  w*  I ^  O   în  judeţul  H unedoara  apar  crim inalii  !   ION  PATUUOCHI
                                                                                  c  c
      m ură  cu  o  voce  trem urândâ,   plinirii  vârstei  de  30  de   ani.      E o          u
                                                                                   o
      femeia.                        Erau  lângă  el  şi  cele  3  surori.       ci
                                                                                 OL
                                                                                  G “ O  CC
        Curioziitatea  de  reporter,  ne   D ar  m-am_ trezit  brusc.  Privind,   i/i C  <J>                 DISTRIBUIREA  CUPOANELOR  PENTRU
                                                                                     C  O
      face  să  intrăm   în   am ănunte.   lângă  m ine  nu  era   nim eni.        ti <cc
      Fem ela  se  destăinuie:  „Era  o   La  uşă  însă,  bătea  o   vecină.     C3  -  95  E  2          AGRICULTORI  VA  ÎNCEPE  LA  1  FEBRUARIE
                                                                                  O w
                                                                                     o  a
      seară  de  ianuarie.  Luna  lumina                                         O.S     E            Distribuirea  cupoanelor  pen­
      oraşul.  Eu,  îmi  aşteptam   ca  de         IOAN  VLAD                     ■  »   'C ’c      tru  agricultori  va  începe  ia  I   fi  acordată  este  de  3 200  mili­
      obicei  feciorul   ce  trebuia  să                                           K  E  ’2         februarip  a.c.  şi  sc  va  încheia   arde  Iei,  din  care  vor  fi  deduse
      vină  acasă  din  schim bul   doi.  (Continuare  în  pag.  a  2-a)           W 'a  ’2.        la  20  februarie.  Suma  care  va  cheltuielile   de   difuzare.
                                                                                                                                      Se  zvoneşte  că  fiecare  al
                                                                                                                                     doilea  locuitor   al  judeţului
                                                                                                                                     H unedoara  are  dorinţa  apri­
                                                                                                                                     gă  de  a  studia  lista   celor
                                                                                                                                     313  m iliardari,  listă  care  se
                                                                                                                                     află  intr-un  loc  sigur.   Ac­
                                                                                                                                     cesul  liber  la  dosarele  secu­
                                                                                                                                     rităţii  ar  ii  un  algocalmin  pe
                                                                                                                                     lângă  cianurii  de   potasiu  a
      |  Săptămânal  independent aflat  în  slujba  tuturor oamenilor  |  ANUL  IX  #   NU.  411  •   1998  J 8  pagini #50 0   lei  •   I  DM j  acestei  liste...
      IN STATELE UNITE-1,8 MILIOANE DE ROMANI |  (                                                                              „t<l ,AraA„ ţ
                                                      sută  bine,  15,2  la  sută  nu  prea  bine  şi  5,8  la
          Lum ea  civilizată  ştie  că  în  S.U.A.  se  vorbeşte   sută  bine,  15,2  la  sută  nu  prea  bine  şi  5,8  ia  |
          Lum ea  civilizata  ştie  că  în  S.U.A.  se  vorbeşte
      lim ba  engleză  oficial.  Un  recent  raport  al  Biro­  sută  nu  ştiu  deloc.  Zonele  cu  concentrarea  cea
      ului  de  recenzare  a  populaţiei,  citat  de  cotidianul   mai  m are  de  vorbitori  de  alte  limbi  decât   en­  La  Inspectoratul  Şcolar  Judeţean  Hunedoara
      „USA  TODAY",  atestă  că,  în.  fapt  fiecare  al  şap­  gleza  sunt:  California,  New  York,  Chicago şl  Florida.
      telea  cetăţean  am erican  vorbeşte  în  fam ilie  o   Cât  priveşte  rom âna,  datele  precizează  că  aceasta   UN  NOU  INSPECTOR  GENERAL  ADJUNCT
      altă  lim bă  decât   engleza.  Este  rezultatul  unui   se  află  pe  locul  36  şi  este  vorbită  de  1,8  milioane
      m asiv  val  de  em igrări  în  ultim ele  şase  decenii   de  oameni,  m ajoritatea  trăind  în  statul   New*   Profesor  SIMION  MOLNAR
      în   Statele  Unite  din  toate  colţurile  lumii,  ceea   York.
      Ce  a  făcut  ca  31,9  milioane  de  noi  veniţi  să  vor­  Este   interesantă  politica   am ericană.   Deşi   —  Dle  profesor  SIMION   MOLNAR  recent
      bească  în  329  de  limbi  în  dialecte  diferite.  există  o  populaţie  eterogenă,  în  S.U.A.  nu  sunt   aţi  fost  num it  inspector  general  adjunct,  la  Ins­
          Din  rândul  acestora  se  detaşează   spaniola,   şi  n .au   fost  partide  etnice  şl  nici  „pretenţii"  de   pectoratul  Şcolar  Judeţean  Hunedoara.  Săptăm â­
      vorbită  de  17  milioane  de  oam eni,  respectiv  56   izolare  teritorială,  adm inistrare,  învăţăm ânt   şl   nalul  „Călăuza"  vă  felicită  şi  vă  propune   un
      la  sută  din  cei  pentru  care  engleza  nu  e  lim ba   cultură  separatistă.  Sub  acest  aspect  Constituţia   scurt  dialog.
      m aternă.  Pe  urm ătoarele  locuri,  în  ordinea  frec­  S.U.A.  interzice  (aţi  citit  bine)  asemenea  pretenţii   Pentru  început  dorim  să  vă  faceţi  o  scurtă
      venţei  dc  folosire  a  limbii,  se  situează  franceza,   şi  nici  populaţiile  nu  îndrăznesc  să  se  m anifeste   prezentare  biografică.
      germ ana,  italiana  şi  chineza.  Polriviţ  raportului   în  acest  sens  din  respect  faţă  de  statul  am erican.  —  Sunt  născut  în  oraşul  reşedinţă  de  judeţ,
      m enţionat,  56,3  la  sută  dintre  vorbitorii  de  alte                                                     unde  de  altfel  am  term inat  şi  studiile   prim are,
      lim bi  în  dialecte  ştiu  engleza  foarte  bine,  32  ia            S.CERVENITA                             gim naziale  şi  liceale.   Am  absolvit  Facultatea  de
                                                                                                                    istorie  „A lexandru  Ioan  Citza"  din  Iaşi  —  fiind
                                                                                                                    şef  de  promoţie,  apoi  m-am  specializat  în   pro-
                  O  MULT  AŞTEPTATA  MĂSURĂ  FISCALĂ  DIN  ACEST  AN                                bleme  de  politică  extern  -  ă   _  a   —  Cu  C(v  gânduri  aţi  pornii
                                                                                                    României  în  perioada  interbe­  la  drum ,  ca  şl  inspector  general
        Firme!®  pot  sâ  cheltuiască  cât  vor  pentru  publicitate                                lică,  Am  publicat  mai   m ulte   adjunct?
                                                                                                    articole  in  „Analele   Universi­
                                                                                                                                     —  Gu  dorinţa  de  integrare  a
        începând  cu  data  de  1   ia­  prevederea  care  consfinţea  po­  lile  de  publicitate  din   venitul   tăţii"  —  Iaşi,  şi  am  obţinut   învăţăm ântului  hunedorean  în
      nuarie  a.c.  cheltuielile  de  pu­  sibilitatea   deducerii,   pentru   brut  impozabil.     com petenţa  de  a  preda  în  în­  accelerarea  procesului  de   re­
      blicitate  se  deduc  integrai  din   cheltuielile  de  reclam ă  a   unu!   Bătălia  pentru   promovarea  văţăm ântul   superior   sau  a
      profitul  impozabil.   Aceasta,  ca   procent  de  3  Ia  sută  din  pro­                     lucra  în  domeniul  cercetării.  Am   formă.  Militez  pentru  redarea
      urm are  a  faptului  că  guvernul   fitul  brut  impozabil,   dispare,    DANIEL  MAR1Ş      funcţionat  la  Şcoala  Generală   dem nităţii   cadrului   didactic,
      a   adoptat  O rdonanţa  de   Ur­  societăţile  com erciale   putân-                          nr.  8  din  Deva,  devenită  Liceu   şi  a  pune   învăţăm ântul   în
      genţă  nr.  63,  potrivit   căreia  du-şi  deduce  integrai  cheltuie­  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  dc  muzică  şi  arte  plastice.  Sunt   postura  enunţată  de  Constituţie
                                                                                                    profesor  c u .  gradul  didactic  I,   şi  de  Legea  învăţăm ântului,  a-
                                                                                                    consilier  judeţeam   şi  m em bru   dică  „de  prioritate   naţională".
      D U P Ă   D E Z M E M B R A R E A   IU G O SL A V IE I  PRO V O C A TĂ                        a]  Delegaţiei  perm anente   —   Doresc  şi  în  judeţul  nostru  un
                                                                                                    secretar  al  comisiei  cultură  —   învăţăm ânt  perform ant,   com-
              DE  S.U.A.  ŞI  G E R M A N IA ,  U R M A   R O M Â N IA                              învăţăm ânt  din  cadrul  Consi­
                                                                                                    liului  judeţean.  Şi  încă  un  a-   Dialog  consemnat  de
        A bia   acum  serviciile  secrete                            vastate,  cărora  Li  s-a  adăugat,   m ănunt:  am  fost  director   al   IOAN  VLAD
      aduc  în  actualitate  cauzele  dez­                           m al  grtav,  răspândirea  animo­  Liceului  de  muzică  şi  arte  plas­
      m em brării  fostei  Iugoslavii,  cu   Din  culisele           zităţilor  etnice  în  întreaga  E-   tice.                      (Continuare  în  pag.  n  2-a)
      toate  că  la  vrem ea  respectivă,   serviciilor  secrete     uropă  de  Est  şi  în  Balcani.  Dis­
      am eninţau  întreaga   Europă.  -Se                            puta  asupra  drepturilor  mino­
      m ai  cunoaşte  faptul  eă  tensi­                             rităţilor  m aghiare  din  Slovacia   TOTUL  DESPRE  NOILE  TAXE  LOCALE
      unile  etnice  clin  spaţiul  iugos­  state  satelit,  pro  —  germane,   şi  România  dovedeşte  din  plin
      lav,  au  fost  abil  alim entate  de   ,de-a  lungul  Adriaticii,  din  Slo­  faptul  eă  această   am eninţare   Prin  am abilitatea  dom nului  AUGUSTIN  MUREŞAN,  directorul
      puterile  occidentale  —  de  SUA   venia  si  până  in  Albania,  ©e-   era  (şl  este)  reală,   depăşind   A dm inistraţiei  Financiare  a  m unicipiului  Deva  am   intrat  în  posesia
      şi  Germ ania,  în  prim ul   rând   cidentul  nu  bănuia  la   vremea   speculaţiile  făcute  dc  serviciile   noilor  taxe  şi  impozite  locale  care  se  percep  la  persoanele  fizice,
      •—  şi  folosite  pentru  a  promova   respectivă  ce  efecte  nefaste  au   secrete.  Controversa  s-a   ac-  alo  căror  nivele  s-au  m ajorat  cu  indicele  de  inflaţie  200  la  sută.
      destrăm area   federaţiei   într-0   aceste  strategii  —  sute  de  mii                          Astfel,  potrivit  O rdonanţei  de  Urgenţă  privind  modificarea  Le-
      serie  de  state  mici.  Se  miza  pc   de  vieţi  omeneşti  secerate  de   TtOMEO  CltlSTESCU
                                                                                                                                            DANIEL  MARI.Ş
      dim inuarea  puterii  sârbilor  şî  ‘ cel  mai  sângeros  război   din
      m ai  ales  a  scăderii  influenţei   ultim a  jum ătate  de  secol,  1100   (Continuare  în  pag.  a  2-a)                      (Continuare  în  pag.  a  3-a)
      ruşilor  în  zonă,  crearea   unor  oraşe  şi  .sate  -distruse  şl   de­
                                                                     Absolvenţii  clasei  a  VIII-a  vor            în   ARMATĂ,  DlSPONIBlL1ZĂliI
                                                                       da  examen  la  patru  materii                       ÎN  STIL  MINERESC!
                                                                  I                                                     Potrivii  estim ărilor  oficiale,  peste  60 000  de
                                                                         Exam enul  de  CAPACITATE  cu.  care  se  în­  cadre  ale  M inisterului  A părării  vor  fi  scoase  din
                                                                     cheie  studiile  gim naziale  se  va  susţine  la  patru   efectivele  A rm atei  începând  cu  1998.   Reducerea
           Vă  asigură  transport  de  persoane  în  condiţii  de  confort  şi  |
        siguranţă,  la  preţuri  accesibile,  în  i               »  m aterii,  conform  unui  am endam ent  la  ordonanţa   drastică  a  efectivelor  este  urinare  a  noii  concepţii
           •   GERMANIA  (prin  C ehia):   Nurnberg,  Augsburg,   Ulm.  I  de  m odificare  a  Legii  învăţăm ântului.  Cele  patru   privind  o  forţă  m ult  mai  mică,  dar  cu  o  mobili­
       StuMgnrt,  K arisruhe,  Rastait,  Ilom burg,  Saarbruckcn,  Heidcheim,  J   m aterii  su n t:  *  LIMBA  Ş l  LITERATURA  RO­  tate  şl  o  dotare  m ult  mai  bune.  Disponibilizarea
        Aalcn,  Schwabisch-Gummd,  Pforzhcim ,   Hellbronn,   Manhcim,  >   MÂNA  •   MATEMATICA  •   ISTORIA  ROMANI­  sc  va  face  „în  stil  m ineresc",  adică  m ai  m ulte
       F rankfurt,  Sicgcn,  Koln,  Dusseldorf,  Dortinund  (zilnic):  Fulda,  ţ   LOR  »  GEOGRAFIA  ROMÂNILOR.  Elevii  apar­  cadre  vor  fi  ispitite  cu  20  de  solde  ca  să  lasă  din
       Kassel,   G odlngen,   Illldescbcim   Ilanover,  IJam burg  (marţi  şi  J   ţinând  m inorităţilor  naţionale  vor  susţine   tot   A rm ată.  Dacă  o  soldă  bunicică  este  dc  circa  1,5
       Vineri):                                                   {  patru  probe,  având  de  optat  între  Istoria  Rom â­  milioane,  In  30  dc  milioane  se  vor  înghesui  cam
           •   FRANŢA  (niarţi):  Metz,  Reims,  Paris}           »  nilor  şi  Geografia  Românilor,  susţinând  o  probă   m ulţi  să  plece.  Problem a  num ărul  unu  este  sâ
           •   IUGOSLAVIA  (zilnic);   Vrsac,  Pancevo,  Beograd  j   |  suplim entară  la  lim ba  şi  literatura  m aternă.  Con­  dispună  A rm ata  de  bani,  că  şi  aş«  nu  prea  stă
           E liberăm   asigurări  m edicale şi  cărţi  verzL      *  form   variantei  Iniţiale  exam enul  trebuie  susţinut   pe  roze.
           R elaţii   şî  înscrieri  la  Agenţia  DEVA,  lel./fax  231519,  orele  »  num ai  Ia  trei  m aterii,  elevii  având  de  optat  în ­  După  ultim ele  inform aţii  şl  la  M inisterul  de
       8 —20,  b-flul  Libertăţii,  bL  B  X,  ap.  E3.           <  tre  Istoria  rom ânilor  şi  Geografia  României.  Interne  sc  preconizează  aceeaşi  reţetă  de  succes
                                                                                    v               O.  STER»       Dolitic  al  convenţiei  lo  liniere.   I-  l’AISBl
   1   2   3   4   5   6