Page 4 - Calauza_1998_411
P. 4

*5      S ăptăm ână!  in d ep en d en t  a fla t  în   slu jb a  tu tu r o r   oam en ilor


                                                                           EPIGRAME  DE  URGENŢĂ
                    Automobilul rege                                       SOLUŢIA  CIORBEA  —                     CÂINELE      —   PRIETENUL  OMULUI
                                                                           STRÂNGEM  CUREAUA
                                                                           A usteritate,  vrem uri  grele.
                                                                           G ăurim   şi  strângem   ia  curele;  Câinele la ceasul suferinţei
                                                                           Să  scăpăm  de  belele
                                V W   W   12                               Ne  cum părăm...  bretele.
                                                                                                               Gând  un  câine  este  sănătos  m al  m are  sau  m ai  mică  decât
                 VW  \V12  este  uii  automobil  com paraţie  cu  ale  altor  mo   DEMOCRAŢIA  CIORBEA       singurele  lui  preocupări  sunt  valorile  norm ale.
               supersport.  A  fost  prezentat  in  toare  cu  aceeaşi   configuraţie   IN  GUVERN           joaca,  plim barea  şi   dorinţa   Pulsul  este  a  doua  com po­
               prem ieră  toam na  trecută   la  (L  —  510  mm,  1  —  700  mm).   A juns  m inistru,  vrea  nu  vrea,   de  a-i  face  pe  plac  stăpânului.  nentă  ce  se  m odifică  şl  care
               Salonul   Auto  de  la  Tokio.  M otorul  este  cuplat  cu  o  cu-   Joacă  cum  cântă  Ciorbea   Ochii  lui  sunt  vioi,  nasul  este  trebuie  exam inată.  Un  câine
               Unul  dintre  cele  mai  intere-  tie  de  viteze  secvenţială  cu  6   Strâm b,  e  perm isă  o  m işcare:   tot  tim pul  um ed  şi  rece,  blana  sănătos  are   pulsul   cuprins
               sânte  lucruri  la  acest  auto-  trepte,  iar  tracţiunea  este  in-   Fiecare  are  dreptul  să...  zboare!  lucioasă.   in tre  90—100  la  un  câine  a»
               mobil  este  motorul.   Acesta  tegrală  perm anentă  tip  Syncro,   LUMÂNAREA  SPERANŢEI       Gând  câinele  insă  are   o  dult  şi  110—120  Ia  căţei.  La
               este  un  W12  form at  din   2  cu  diferenţial  central  autoblo-                           suferinţă,  şi  este  afectat  de  câinii  bătrâni  pulsul  este  între
               m otoare  VR6  având  între  cele  cabil.  La  caroserie  s-au  folosit   Tunelul  tranziţiei,  lung  şi  boală,  întreaga  lui  atitudine  se  70—80.   Exam inarea  pulsului
               2  blocuri  un  unghi  de  72  gra_  elem ente  de  la  Passat  şi  de        întortocheat,   schimbă.  Este  abătut,  indispus,  se  poate  face  prin  apăsarea
               de.  iar  între  rândurile  fiecărui  la  Golf.  Interiorul  este  sportiv   fl  străbaţi  pe  frig  şi  nem âncat.   nu  mănâncă,  vomită,  are  dia­  uşoară  pe  o  arteră  situată  pe
               VR6  un  unghi  de  15  grade,  şi  are  un  design  ultram odern.   La  capăt  au  aprins  însă  o  ree  sau  este  constipat,  nasul  plan  osos.
               Capacitatea  cilindrică  este  de  La  construirea  maşinii   s-au               lum ânare    ii  este  uscat  şi  fierbinte,  pă­  A  treia  constantă   ce  se
               5,0  1.  Puterea  m axim ă  a  W12-  folosit  m ateriale  uşoare,   ast-   Speranţă  într-o  creştinească...  rui  nu  mai  are  luciu,  îi  curg  modifică  la  câinele  bolnav  este
               ului  este  de  420  CP/5800  rpm  fel  VW  W12  cântăreşte  1200           înm orm ântare I  ochii,  stă  retras  în  colţul  lui,   respiraţia.  Respiraţia  norm ală
               iar  cuplul  m axim  este   de  kg,  cu  250  kg  mai  puţin  decât   REFORMA  CIORBEA  —  PE   refuzând  joaca,  iar  din  când   este  între  10—30  de  respiraţii
            \  530  Nm/3000  rpm.  Dimensiunile  Honda  NSX.               PA INF                            în  când,  plânge.           pe  m inut.  Când  însă  câinele
               m otorului  sunt  foarte  mici  în             DANIEL                                                                      suferă  de  insuficienţe  ale  a -
                                                                           Suferim   de  un  an  şi  nu  s-a   Prim a  constantă  ce  se  mo­
                                                                                                                                                     respirator,
                                                                                                                                          paratului
                                                                                                                                                                febră,
            '  Informaţii  pentru  iubitorii  automobilelor  \             Reforma  ţărănistă  cu  ce  se    difică  la  câinele  bolnav  este   afecţiuni  cardiace,  anem ie,  res­
                                                                                               spus  încă
                                                                                                             tem peratura.  Ca  urm are,  pri­
                                                                                                m ănâncă     ma   diagnosticare   trebuie  să   piraţia  este  mai  m are.  Când
                                                                           Prem ierul,  la  înghesuială,  ne   se  facă  în  acest  sens.  Tem pe­  însă  suferă  de  stenoze   ale
                                                                                               lăm ureşte:   ratura  norm ală  a  unui  câine   căilor  respiratorii,   m eningo­
                                                                                                                                          encefalite.  intoxicaţii  etc.  frec­
                CĂLĂUZĂ ALĂTURI DE OAMENII NECĂJIŢI  I                     Reforma  pe  pâino  ne-o  serveşte!  este  cuprinsă  între  38—39  gra­  venţa  respiraţiei  scade.
                                                                        %
                                                                           DISCIPLINA  ÎN  GUVERNUL          de  C,  pentru  un  câine  adult,   După  toate  aceste  constatări,
                 Dna  ŞOIT  ZENOVIA  (Min­ beneficia  de  lapte  praf   gra-  t   CIORBEA                    şi  38,5—39,5  grade  G  pentru
                                                                                                                                          apelaţi  de  urgenţă  la  medicul
               tia):  Am  discutat  pentru  dum ­ tuit,  până  când micuţul Constnn-  '                      căţei.  Tem peratura  o   puteţi  veterinar.  Cu  ajutorul  lui  şi
               neavoastră  cu  dl.  doctor  DE_  tin  va  cântări  0  kg  şi  va  to-  i   Guvernanţi...  bază  Ciorbea...  m ăsura  cu  term om etru,   uns  al  dragostei  dvs.  vă  veţi  putea
               METER,  purtătorul  de  cuvânt  lera  şi  alte  alimente.  Un  am-  '           v-aliniaţi !
               al  Spitalului  Judeţean   Deva.  balaj  specia]  IMILUPA  valo-  j   Drepţi,  în  front  să  nu  mişcaţi!   şi  introdus  în  rect.  unde  se  salva  un  adevărat   prieten,
               C hiar  dacă  şi  Spitalul  se  con-  rează  88000  lei  şi  ajunge  10  I   Ilolgcş!  Să  nu  se  audă  o  vorbă!   ţine  3—5  m inute.  La  un  câine  poate  chiar  unicul,  deşi  necu­
                                                                                                             bolnav,  tem peratura  poate  fi vântător.
            j   fruntă  cu  greutăţi   financiare,  zile.  însănătoşire  grabnicăl  Fiţi  guvernanţi  de  soarbe...                                         ANDY
               este  lăudabil  efortul  pe  cnre-1                      l                          ciorbă                                                            U  I
            j   face  spre  a  vă  ajuta.   Veţi          IM.  OPREA               BAR/'VCEANU  VIOREL
                                                                                                                          PRIMIM  LA REDACŢIE
                                                                                                             Num ărul  12  al  revistei  „TI-   In  fruntea  acestei   publicaţii  j
                    In teresu l  de  cu n oaştere:  stim ularea                                            BISCUS"  editată  de  Societatea   lunare,  puternic  ancorată   in   :
                                                                                                           L iterar-artistică  a  rom ânilor  c*in   tradiţiile  limbii  şi   poporului
                                                                                                           Uzdin  (Banatul  '  Iugoslav),  con­
                               şi  dezvoltarea  lui  la  copil                                             ţine  in  paginile  sale   articole   rom ân  se  află  acelaşi  neobosit
                                                                                                                                          om  de  cultură,  Vasile  Barbu.
                                                                                                           incitante,  prezentarea  unor  a-   Urăm  revistei  şi  tu tu ro r  co -  1
               Copilul  vine  pe  lume  cu  o  anum ită  doză  de   află  în  faţa  unor  întrebări   care  le   depăşeso
            curiozitate.  încă  din  prim ele  săptăm âni  de  viaţă   puterea   de   a   le  răspunde  —   căci  copiii  pariţii  editoriale  noi,  poezii  şi   laboratorilor  ei  un  nou  an  cât
             întoarce  capul,  sau  mai   degrabă  privirea,  în   pun  şi  asemenea  întrebări  —  să  am âne  răspunsul   diverse  m anifestări  culturale.  mai  bogat.  (D M.)
             direcţia  în  care  aude  vocea  mamei,  sau  există  o   pentru  altădată,  între  tim p   să  se  documenteze
             sursă  de  lumină  sau  de  zgomot.  Aceste  m ani­  din  cărţi,  din  dicţionare,  sau  întrebând-o  pe  edu­
             festări  indică  acea  curiozitate  specifică.  Din  a-   catoare  şi  astfel  să  dea  un  răspuns  copilului.  D  E -A   L  E  M  Â  N  C  Ă  R  I  I
             eastă  „rădăcină  biologică"  se  va  form a  sub  in­  La  vârstele  mai  m ari  situaţia  părinţilor  se  U-
             fluenţa  educaţiei  interesul  de  cunoaştere,  care,   surează.  acum  copilul  găseşte  singur  răspunsurile   ORIZONTAL :  1)  Con­  1  2  3  4  5  6  7  8  9  10
             in  anum ite  etape  ale  dezvoltării,  copilul  —  şi  anu­  la  m ultiplele  întrebări  care  bat  la  poarta  sufle­
             me  între  3—6  ani  şi  între  10—15  ani.  adică  la   tului.  consultând  cărţile,  revistele,  enciclopediile,   sum atori  de   anum ite
                                                                                                          paste  făinoase;  2)  „aur"
             vârsta  preşcolară  şi  în  perioada  preadolescenţei   pe  care  dacă  nu  le  are  acasă,  le  găseşte  la  bi­
             se  m anifestă  foarte  puternic.  Acestea  sunt  eta­  blioteci                             pentru  gurm anzi  (pl.);
             pele   în  care  „foamea  intelectuală"  şi  „setea  de   Oricând  şi  oricum  s-ar  m anifesta,  interesul  de   3)  Zeiţa  egipteană   a
             "unoaştere"   sunt  foarte  acute.  M ultiplele  şi  di­  cunoaştere  trebuie  satisfăcut  şi  cultivat  căci  el   cerului  —  Unt  cu  una!
             versele  întrebări  pe  care  le  pun  preşcolarii  şl   constituie  o  pârghie  pentru  părinţi  şi  educatori  în   —  Patim a  tim pului;  4)
             preadolescenţii  sunt  sim ptome  ale  acestei  acute   dezvoltarea  intelectuală  a  copilului,  în  lărgirea   A lim ent  care   conţine
             nevoi  de  cunoaştere.  Ce  întreabă  şi  ce  nu  întreabă   orizontului  lui  de  cunoaştere.  De  aceea  este  ne­  m ulte  calorii  —  Peşte
             copiii  mai  ales  la  vârsta  grădiniţei?  Uneori  pă­  cesar  ca  părinţii  să  răspundă  cu  calm  şi  pe  înţe­
             rinţii  le  răspund  cu  calm  şi  cu  pricepere  la  a-   lesul  copilului  la  întrebările  care  Ie  pune,  iar   gustos  (pl.);  Gai   fru ­
             ceste  iscoditoare  întrebări.  De  cele  mai  m ulte  ori   când  se  află  în  fata  unor  întrebări  care  le  de­  moşi  —  „M unca"   pi­
             părinţii  se  irită  şi  le  curm ă  şirul  întrebărilor  cu   păşesc  puterea  de  a  le  răspunde — căci  copiii  pun   sicii  de  lângă  sobă;  6)
             un  „lasă_mă  în  pace  că  sunt  obosii"  sau:   „de   şi  asem enea  întrebări  —  să  am âne  răspunsul  pen­  A lt  peşte  apreciat  de
             unde  ai  mai  scos  şi  prostia  aceasta".  Unii  copii   tru  altă  dată.  pentru  a  se  documenta.  gurm anzi  —   Numele
             insistă,  alţii  abandonează  trişti  şi  dezam ăgiţi  de   De  fapt  întreaga  dezvoltare  a  personalităţii   unor  specii  de  tecoma.
             neputinţa  părinţilor  de  a  nu  le  putea  da  răspun­  copilului  este  puternic  influenţată  de  interesul              japoneză;  5)  A jutoarele  bucătă-
             sul  dorit.  Această  atitudine  de  refuz  şi  neputinţă   de  cunoaştere.                   7)  A pare  şi  Ileana  —  Serveşte
                                                                                                           la  pregătirea  unor  supe  bune;  reselor;  6)  Sufix  în  chim ie  —
             a   părinţilor   de  a  le  răspunde  are  consecinţe   Astfel  parafrazând  o  cunoscuta  zicătoare  ro­  8)  Osiei  —  F luturi  brodaţi  —   Râu  in  Congo  —   Dublu;   7)
             negative   asupra   copilului  căruia  i  se  inhibă,  i   m ânească  am  putea  zice:  „Spune-m i  ce-1  intere­  Sete  m are!;  9)  A lt  peşte  ape­  La  linte I  L aurenţiu  Rădulescu  —*
             se  „toceşte"  interesul  de  cunoaştere  şi   aceasta   sează  pe  copilul  tău,  pentru  ca  să-ţi  spun  ce  este   tisant  —  Folosit  de  către  co­  A m eţit  (de  foame?);  8)  Cu  m ult
             dăunează  dezvoltării   Iui  intelectuale,  lărgirii  ori­  şi  mai  ales  ce  va  ajunge  în  viaţă".  Căci  interesul
                                                                                                           lindătorii  cărora  li  se  dă  mere,   ozon  —  întrebare   rustică;  9)
             zontului  lui  de  cunoaştere.  De  aceea  este  necesar   de  cunoaştere  determ ină  întreaga  orientare  şl   nuci  etc.;  10)  O trăvite  cu  ciu­  La  făină I  —  M âncare  a  săra­
             :a  părinţii  să  răspundă  cu  calm  şi  pe  înţelesul   evoluţie  a  omului.                perci.                         cului;  10)  U rm are  a  Ingerării
             'opilului  la  întrebările  care  le  pune,  iar  când  se  Prof.  univ.  dr.  IOAN  DRAGAN                                  unor  cantităţi  prea   m ari   de
                                                                                                            VERTICAL:  1)   Golegil   lui   alim ente.
                                                                                                          Flăm ânzilă;  2)   Pe  ' jum ătate   DICŢIONAR:  NUT, IPE,  INO,
               •   O  cratiţă  pe  care  s-a  prins   SFATURILE  BUNICII   roşu,  sarea  fină,  ajută  la  dis­  pâine  —  N u m e ;   3)   Fructe  ©NÂ.
             m âncarea  poate  fi  curăţată  cu                            pariţia  petcL  Se  limpezeşte  cu   foarte  căutate  —  M unte 1;   4)
             zaţ  de  cafea,  sau  cu  foi  de  ceai   de  culoare  închisă  (neagră)  se   apă  rece.    în ain te  de  m asă  —  Localitate         NICU  SBUCIIEA
             răm ase  după  fierbere,  prin  fre­  calcă  pe  dos  pentru  a  nu  prinde   •   P ata  dc  rugină  poate  fi
             care.                          luciu.                         curăţată:  se  întinde  pânza  d ea .
              •   R ufele  aibe  se  calcă  pe   •   P entru  ca  fierul  de  călcat   supra  unui   vas  cu  apă  caldă,   Dezlegarea  careului  24  IANUARIE
             faţă  ca  să  capete  luciu  de  lu­  să  alunece  pe  rufe.  se  adaugă   se  îm bibă  cu  zeam ă  de  lămâi*
             cru  nou  .                    câteva  picături  de  oţet  în  scro-  caldă  şi  apoi  se  lim pezeşte  cu   apărut  în  numărul  410
              •   Lucrurile  brodate  se  calcă  '  beata  preparată,  dând  -  astfel   apă  rece.  Rugina  poate  fi  cu­  UNIREA  PRIN  — A  —  TAEATA  — C  —  ZEAMA  —  IŞTI  — UR­
             întâi  pe  faţă,  apoi  pe  dos.  tn   o  transparenţă  frum oasă  pân­  răţată  şi  cu  zeam ă  de   lămâie,   LETE  —  TOP  —  O  —  I  —  A  —  NUCA  —  N1ET  —  CARAT—  A  —
             schim b  feţele  de  pernă  se  calcă   zeturilor  subţiri.   apoi  se  acoperă  cu  o  pânză  udă   N1R  —  IN  —  E  —  OFIŢER  —  A IL  —  IO  —  ADES  —  TO  —
             întâi  pe  dos,  apoi  pe  faţă.  •   Prcsărattă  im ediat   după   şi  sc  pune  fierul  fierbinte.
              •   Rufele  colorate,  m ai   ales  pătarca  feţei  dc  masă  cu  vin        I.  DEAL       URDNAXELAR.
                                                                                                              SOLUŢIA:  UNIREA  PRINCIPATELOR  ALEXANDRU          IOAH
                                                                                                          CUZA.
                                                                           lilncczelii  şi  al  pasivităţii.  In ­
             O M U L — T A I N Ă   N E B Ă N U I T Ă                       dică  un  caracter  slab  d ar  ca­
                                                                           pabil  de  stări  excepţionale,  cu   I
                                                                           totul  ieşite  din  comun.     î    P e  adresa  revistei   „AR-
                  ÎNFĂŢIŞAREA  TRADUCE  CARACTERUL                           Ochi  rotunzi                |    DEALUL  LITERAR  $1  AR-
                                                                             Sunt  oehj  scânteietori  şi  clari.
              Ochi  bulbucaţi               intensă.  Ei  analizează  pe   cei­  Ei  aparţin  celor  foarte  energici   »   TISTIC"  a  sosit  o  interesantă
              Când  sunt   deschişi.   mari,   lalţi  şi   trag   concluzii  strict   dar  şi  foarte  supârăcioşi.  I   scrisoare  aparţinând  cunoscu-
             ndicâ  receptivitate   faţă   de   personale.  Dacă  ochii  sunt  foarte                     ‘   tuiul  muzicolog  şi  om   de
                                                                                                                                 SAVA.
             lume  eu  inima  şi  spiritul.  Dacă   afundaţi  în  orbite  este   clară  Ochi  ce  cad  spre  exterior  I   televiziune   IOSIF  conducerii
                                                                                                          I
                                                                                                             M aestrul  solicita
             sunt  proem inenţi,  sensibilitatea   tendinţa  de   reculegere,  omul   Indică  tendinţa  de  m elanco­
             este  mai  m ult  ca  sigur  creatoare.   fiind  un  taciturn  şi  neîncreză­  lie.  sentim ente  predispuse   la   « revistei  să  i  se  trim ită  exem ­
                                                                                                                         „ARDEALUL...®
                                                                                                                    din
                                                                                                             plare
             Astfel  de  ochi  indică  im agina­  tor  ce  preferă  să  facă   totul   scepticism  şi  depresiuni.  I   despre  care  a  aflat  din  sora
             ţie  şi  îndrăzneală.  Ideile  şi  sen­  singur.  Sunt  de  obicei   ochii  Ochi  ridicaţi  spre  exterior  noastră  de  Ia  C luj  —  „Stea-
                                                                                                   mim,  1
             tim entele  fac  casă  bună.   Me­  oam enilor  zgârciţi.       Indică   dispoziţie  de      *   ua"...
             moria  este  excelentă           Ochi  sub  form ă  de  m igdală  fineţe  şi  senzualitate.
                                                                                       (va  urm a)
              Ochi  afundaţi  în  orbite     Deşi  sunt  ochii  îndrăgiţi  Je
              Indică  o  viaţă  interiorizată,  poeţi,  ej  sunt  un   simbol  al  ____    ELENA  PAL
   1   2   3   4   5   6   7   8