Page 2 - Calauza_1998_413

..................... *......... ................... '' ' lW |Ţ .................................. '.............1..........................................................................................................
, S ăp tăm ân al in d ep en d en t' a fla t în slu jb a tu tu r o r o a m en ilo r

QavteacuC
MARTORI i
• RĂTĂCIT. După ce a a- CUPA LICEELOR şi apxanatut
sistat la întâlnirea de fotbal
DEBRECEN V.S.C. — „U" CLUJ P E C Â Ţ I V A DEVENE LA BASCHET Clădirea a rămas pentru încă m ulţi ani, ştraşntcă. Se a p t
şl neştiind lim ba m aghiară, pre­ „Cupa Liceelor’ 1998, la ba­
şedintele Clubului de pe Someş, Q U A D Â A Ţ I schet, un fel de N B A al elevi- nu departe de gara oraşului. Şi de abator. Zidurile groase ^ r ,
prof. REMUS VLAD, nu s-a lor deveni, a luat sfârşit cu jum ătate de m etru, ar fi putut servi de fortăreaţă. Dar, <&nt>
aici, s.au depo­
a fost nevoie ca oraşul să aibă un aprozar,
p u tu t înţelege cu localnicii, care victoria elevilor de la Liceul zitat toate legumele păm ântului. De la roşii, cu obrazul ca ;
l-au sfătuit să meaTgă pe o „Transilvania", care beneficiind
scurtătură, rătăcind astfel d ru . prim it o nouă tranşă d e bani de serviciile jucătorului BOG­ flacăra, până la ardei, de-ţi lua gura foc. Cei din preajm ă, de
m ul spre... casă, ocolind 80 de de la „U" CLUJ, în contul D AN DRÂGOI, com ponent al la abator, când se săturau de carne, dădeau fuga şi se delec­
kilom etri. transferului lui SZEMEL.Y. lotului naţional de juniori, au tau cu trufandale. Până in tr.o noapte, când un dovleac visă,
Restul de bani vor intra In
• SFÂRŞIT TRAGIC. Ci­ contul clubului devean în zi­ surclasat echipa Liceului Spor­ că, în scurtă vreme, o să devină Prinţ. Mai mare peste apro­
clistul olandez ROB MULDERS, lele ce urmează. tiv, cu 109—38. zar. Cum nu era molatec, cj destul de sprinten, nu răm â­
in vârstă de 32 de ani. circu­ • BATAIE. După întrecerea La fete, victoria a revenit nea decât să.şi regleze educaţia. Făcu ceva şcoală şl se im -
lând cu o viteză excesivă, cu de baschet dintre HERLITZ — Şcolii Norm ale „Sabin Drăgoi", • brăcă la două ace. Prinţul-dovleac, in scurt tim p, învăţă r e ­
propria-} m aşină. în apropierea TARGU MUREŞ şi DINAMO urm ată de Liceul „Traian" şl gula manierelor. Se privea tot m ai des în oglindă. Şi chiar
localităţii Apeldoom , a fost sur­ BUCUREŞTI, gazdele au a- Liceul „Transilvania", exclam a; „Sânt cel puţin ferm ecător!“. N u trecu m ult tim p,
prins de un val de ceaţă şi a runcat în teren o petardă, iar Lăudabilă a fost şi Iniţiaţi, şi se gândi că nu trebuie să.şi piardă tinereţea fără a se în ­
pierdut controlul volanului, ie. un suporter l-a atacat pe a r­ va organizatorilor: DJTS Hu­ drăgosti de fetele din preajmă. Aşa, într.una 'din zile, fu vă­
şind astfel de pe autostradă, bitrul bneureştean BADILA, cu nedoara şl organizaţia pentru, zu t ţinând o ţelină pe un genunchi. Pe altul o ridiche. Şi
izbindu-se violent de un copac. o lovitură de karate, spărgân- tineret „PHOEN1X‘ de a asi­ una, şi alta se bucurau de mângâierile Prinţului.dovleac. 4
U rm are acestui impact, sporti­ du-i buzele. gura un cadru festiv acestei ? \ el. era din zi în zi mai încântai. Şi tnai isteţ, li ve­
vul a decedat. G rupaj realizat de com petiţii, cu trupe de m ajo. neau în m inte tot felul de idei. Pe toate le spunea slujitori,
rete şl frum oase premii.
• TRANŞA. VEGA DEVA a lOAN VLAD relor lui. Nicicare nu îndrăznea să se împotrivească. PenttM
ca iubitul lor să.şi poată îndeplini misiunea, îi făceau cajco.
D A N IE L M A R IŞ
Iar când ll prindea un fel de guturai, ceai fierbinte. Toete
ADOLF HITLER A FOST UCIS LA KARLOVY VARY bune până inlr-o noapte, când între cele două zâne, s-a iscat
ră­
vroia să
scandal.
un
Ridichea, mai aţoasă şi m ai rea,
mână câte două nopţi cu Prinţul.âovlcac. Ţelina să se m ul­
(Urm are din pag. 1) iivâ a devenit un subiect de con­ CONCURSUL ţumească doar cu o noapte. Ba, ridichea il ceru şl de b ăr­
flict disputat în relaţiile germano-
tiunii, loc porte din istoria oraşu­ cehe, pe care Bonn ul şi Praga PRONOSPORT bat. Dovleacul, nu mai avu ce face. N u vroia să se facă de
lui Karlovy Vary din secolul XX". încearcă acum să le rezolve. Or, D IN 15. 11. 1998 i'uşine, intre atâtea legume. Moi ales că ridichea devenise
Merită amintit că circa 3 milioane borţoasă. Cel doi se gândeau la ziua nunţii. Dar, proble­
de germani din regiunea sudetă ştergerea lui Hitler din docu­ 1. Roma - Bologna 1 ma cea mare era cine să Ie fie naşi ? O chemară cu m ulte
au lost expulzaţi din Cehoslova­ ment, este sigur, va accentua cri- 2. Piacenza - Brescia 1 rugăminţi pe domnişoara ţelină. H propuseră să.şi găsească
cia în 1945, iar acţiunea respec- za. 3. Empoli - Florentina X un iubit şi să fie părtaşi la cununie. Dar, Ţelina cu educa­
4. Bari - Lazio X ţia ei, le puse o condiţie: „numai dacă-mi cum păraţi de
5. Inter - lecce 1
6. Vicenza - Mifan X peste trei mări rochia cu diamante ce strălucesc precum ste­
Pentru legalizarea bordelurilor 7. Atalanta - Napoli 1 lele". Cum Prinţul-dovleac, nu obţinu paşaport, rochia pretin­
8. Udinese - Parma X să, nu putu fi adusă. Aşa că, nunta avu loc fără naş),
(U rm are din pag. 1| Se cunoso Insă cauzele care 9. Juventus - Sampdoria 1
generează acest flagel social, 10. Genoa - Ancona 1 | Despre cele întâm plate se mai vorbeşte cu „a fost odată"!
PERSOANE C ARE AU ÎNCLI­ vechi de când lu m ea ; lipsa 11. Pescara - Fidelis Andria
N A ŢIE PENTRU AC EASTA mijloacelor materiale de trai, 12. Verona - Padova X \ A1JK O N Ţ I O
M ESERIE", şl -NU CRED CA şom ajul care a scos In stradă 13. Foggia - Torino 1
O FEMEIE CARE DOREŞTE mai întâi fem eile, îngroşdnd X
SA FACĂ PROSTITU ŢIE, N A rândurile prostituatelor, proli­
FĂC U T.O P A N A ACUM DIN ferând proxenetism ul şi negoţul
„Aşa vremuri grele nu am mai petrecut
CAUZA CĂ NU ERA LEG AL’. cu cam e vie. (Va urma).
(Urm are din pag. 1) Eu, dacă aş fi redactor-şei ştie bine că pc om ul bine feră-
in baie era plin de sânge şi... intestine din cei 2(1 ia sută din popu. publica în ziar astfel de gogo­ nit nu îl prinde gerul. ce -cvRi i
nu aş da dreptul nim ănui de a
La încheiere iată
laţie, ce este privilegiată cu u» mănii, la negru să_l spun alb Biblia în Eclesiastul, capitol»!
(U rm are din pag. t) pereţi aj încăperii încearcă să-şi salariu sau pensie marc, ocntru şi invers. Eu nu am fost m cm . 8 cu verset 9: „Toate acestea
taie venele, produce leziuni la
bru PCK, dar am avut curajul
nimicească toate planurile, să-şi gât, apoi cu un ultim efort Că cei 80 ia sută din popu. să scriu şi pe tim pul lui Ceau­ le-am văzut şi m i.am îndreptai!
spre tot ce se face sub!
inim a
laţie trăieşte prost şi nicidecum
pună capăt dorului de mai bine, îşi spintecă burta, din care nu-l poate lăuda pe domnul şescu greşelile care s-au petre­ soare. Este vrem ea când un ora'
... Venele de la mâini tăiate, !
prin sinucidere. El s-a hotărât năvălesc intestinei’3 aburinde. Victor Ciorbea, care a spus să stăpâneşte pesto alt om, fia
»n sinea-i, să-şi sfârşească via­ strângem cureauu, m etodă fo­ cut, în perioada lui IliesCu Ia
ţa prin m oarte, prin cruce şl leziune la gât şi intestine flen- losită şi de Ceauşescu. Astăzi, fel, dc ce nu şi acuni când sa.l facă nenorocit'', „Pom ul'
m orm ânt. durând — iată tabloul sum ­ când 20 Ia sută il laudă, in ne putem exprim a liber păreri. bun nu poate face roade rele,
... Noapte de februarie, cu clar bru întâlnit în baia din apar­ Ie. nici pomul rău nu poate face i
de lună. H. I. supărat pe anii tam entul făptaşului şi care a tim p ce 80 la sulă din popu­ Eu ceea ce scriu este bun roade bune", iar m faptele
de boală ce nu j-au ocolit deloc dus la trecerea în nefiinţă a laţie îl critică, printre aceia din scris, scriu în aşa fel încât să Apostolilor 5/39 „Să nu vă tre­
şi eu,
care
urm ă mă num ăr
bătrâneţea, lasă o scrisoarea fa­ unui om, care singur şi-a „rupt” după 37 de ani lucraţi m -am redau adevărul pentru ca ci. ziţi (pomeniţi) că luptaţi îm po­
miliei dragi, prin eare.şi cere firul vieţii. EU şi-a închis ales cu pensie din care pot titorul să nu mă blesteme, dar triva lui Dumnezeu".
iertare pentru fapta ce i-a „cartea vieţii* printr-un păcat m ânca doar 2 mese la cantină, nu pream ărind pe cine nu tre­ Ain Grt do ani, ilar aşa vr€-
curm at viaţa. îndem nat parcă ce*i va chema sufletul spre lo­ cu astfel de viaţă, cum pot să buie; şi eu sunt moţ de lângă m uri grele nu tun mai petre­
de duhuri necurate, ia un cuţit, cul de osândă cu foc nestins scriu aşa cum este trecut la Câmpeni, judeţul Alba, dar nu cut, suntem săraci m tară bo-
intră în baie, blochează uşa şi chinuri grele. Până atunci, sfârşitul articolului dom nului mă pot lăuda cu cine nu pot gală.
acesteia, apoi la o hotărâre noi semenii, îi zicem în gând: Victor Isac că domnul Ciorbea să mă laud. îm i place să scriu direci,
stu p id ă : să se sinucidă. Nevă­ Să-ţi fie ţărâna uşoară, omule m erită încredere, cinstire, spri. Mă întreb de ce au m urit in pentru că nu mi-c frică eă-ml
zut de nimeni, între cei patru nesăbuit I la boii de la căruţă, deoarece
jin pentru a ne dovedi ade. gerul din 16—17 decem brie 1907,
văraţî patrioţi alături de el. 41 persoane ? O are do sătui? Se nu_i am.
Noul sistem de cupoane agricole lent, ci bazat pe competenţă!
şi capacitate. (
(Urm are din pag. 1) m otorinei, lucrărilor mecanice ( invitat la „CĂLĂUZA” l — Este în plină desfăşurare
de arat, grăpat, discuit, semă­ finalizarea Legii 18/1990. Caro
către furnizori prin băncile co­ nat, de întreţinere a culturilor oslo rolul poliţiei aici ? (
m erciale, începând cu data şi de recoltat, inclusiv a celor (Urm are din pag, lî Nu pot să nu consemnez aloi — Trebuie să se implice b» '
distribuţiei • cupoane pentru efectuate pe păşuni şi fâneţe. că, in ultim a perioadă opinia a nreveni conflictele bazate pe
cam pania agricolă din toamnă, M otorina ce se livrează pe — Mal m ult accent pe Ideea publică s-a convins că poliţia atribuirea suprafeţelor de te­
ce vor putea fi decontate de bază de cupoane pentru agri­ de prevenire, care trebuie să funcţionează bine, deci s-a ren.
furnizori începând cu data de cultori se exceptează de la pla­ ajungă până la nivelul cetă­ m ărit încrederea in aparatul — Se vorbeşte că, poliţia va
1 septem brie 1998. ta taxei de 25 la sută pre. ţeanului. Trebuie făcut acest poliţienesc, chiar dacă rata fi subordonată prim ăriilor. Este ,
adevărat ?
Pe baza acestor cupoane, b e. văzută în Legea nr. 118/1996 lucru cu paşi m ărunţi, dar si­ crim inalităţii a cunoscut în ju­
neficiarii pot achita contrava. privind constituirea şi utilizarea guri. Aş puncta necesitatea, deţul Hunedoara, noi valenţe. — Este o problem ă in plan
loarea sem inţei certificate, a fondului special al drum urilor deci, a conceptului de preve­ — D.le general, ceva despre teoretic. In acest caz. ar trebui
m aterialului de plantat pomicol publice. nire in activitatea lucrătorilor dotarea poliţiei, ne puteţi spu­ luate m ăsuri legislative şi or-s
şi viticol certificat, seminţei Valoarea cupoanelor va D de poliţie. ne ? ganizalorice, pe fondul una»
condiţii m ateriale.
Deocam da­
certificate de cartofi. îngrăşă­ stabilită prin H otărâre de Gu­ Aş mal adăuga: îm bunătăţi­ — Vis-a-vis de program ul de tă. lotul este de dom eniul teo­
m intelor chimice. pestlcidelor. vern. austeritate pot spune că se fao
rea imaginii poliţistului în re­ riei. ;
• • ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ • • ■ ■ • ■ ■ ■ • • ■ « • ■ ■ • ■ ■ • ■ • ■ ■ a laţiile cu cetăţenii şi creşterea eforturi susţinute pentru com­ — Şi o ultim ă întrebare ; «e 1
încrederii populaţiei fată de pletarea cerinţelor logistice şi trebuie să aibă înscris în a - «
CUNOŞTINŢELE ÎN TÂM PLĂTO ARE acesta; încrederea cetăţeanu­ de personal. ceasta perioadă, pe agenda sa
lui în activitatea poliţiei; re­ — N um ărul de infracţiuni de lucru, poliţia hunedoreană 1
TB BAT C H IA R LA PO ARTA prezentarea corectă a inform a, descoperite situează poliţia hu. — Paleta activităţilor trebuie
ţiilor privind rezultatele m un­ nedoreană pe prim ul loc, pe su fie bogată. Punctez totuşi
(U rm are din pag. 1) şani, L.V., de 16 oni, din Bordu- cii poliţiştilor; eforturi m ai tară, cu cea m ai ridicată rată câteva acţiuni de prim ordini
de
este
a crim inalităţii.
Ce
şani, judeţul lolomiţa, care a co­ susţinute pentru descoperirea accentuarea activităţii preventl- i
ice tâlharii în cursul zilei de mis şi onferior fapte penale, a- m arii crim inalităţi, în special făcut în acest caz? ve; m enţinerea ferm ităţii in
februarie a.c., după investigaţii jutaţi „fovărăşeşte" de GRĂDI­ a celei econom ico-financiară | — Pornind de la prem isa că, descoperirea infracţiunilor; spo*
cercetări minuţioase, constâ­ NARII DOREL IACOB, de 24 ani, influenţarea factorilor responsa­ prevenirea şi reprim area cri­ rirea eficienţei în descoperirea
nd că victima a consumar (nu din Simeria, fost condamnat şl bili (şcoală, fam ilie, instituţii m inalităţii reprezintă două di­ Infracţiunilor de natură eoono>
mai suc) cu aceştia, ta Barul S.G.E., de 16 oni, din Orăştie, de ocrotire etc.) în scopul pre­ recţii de acţiune cu aceeaşi e- mică, care prejudiciază avi»*
JABRIELA", prilei cu core s-o toţi fără ocupoţie. venirii infracţiunilor in rândul senţă, infracţiunile in judeţul tul publio şi privat ; creşterea
udat cu starea sa materiolă, In Organele de parchet au emis m inorilor şl tinerilor, în gene. H unedoara pot, fi elim inate, dar exigenţei în activităţile desfă­
rsoana numiţilor M IHAILA BEBE- la propunerea polijiei mandate ral pentru com baterea delic­ este nevoie de un proces eta_ şurate pentru com baterea acte»
ţiSILE, de 18 ani, din Petro­ de arestare preventivă. ventei juvenile. . * pizat, ce nu trebuie să fie iar dp corupţie eto. .