Page 1 - Calauza_1998_415
P. 1
yWWWWW A W W ^ ftW iV W ^ A IV V V W V V W ^ W a V W W W W W W W A IW W ftV V ^ V W V V V W V y W W V tfW W W A W W W V V W V IW W W V W W V V V W W W tfW ^ .V .-.
5 ^ 5 â § Şi-a violat
S f Χ S Ori chelie ori potentă sexuală!
I S ? 8 « 2
~
u, u ^
*« "O * b c$ O Vestea descoperirii medica este însă altul. B ărbaţii cu che
C C VJ propria-i fată
S ’SSl.ts-C m entului FINASTERID, anun lie care urm ează acest tratam ent
s 3 * ° " ţată de autorităţile m edicale en sunt nevoiţi să renunţe Ia re
<■* - 2 ă Februarie 1998. Era o după- gleze şi am ericane, a făcut m are putaţia de virili, de care se
am iază liniştită. începuse a se vâlvă. .Faptul că s-ar putea auto
3 ftS £ «ţ bucură în general oamenii ce
~ a-2 însera. La dom iciliul lui Victor riza scoaterea pe piaţă a acestui nu se pot m ândri cu podoaba
•2 S - ,« -C p a Pop din A ninoasa — sem nalist produs ce favorizează creşterea capilară, din cauza altui efect
Z1*' £ S g a £ Q « la Exploatarea M inieră din lo părului la bărbaţii cu chelie, al FINASTERID ULUI. Folosirea
O _, w
' r ■3 a C3 calitate, soseşte în vizită pro- a produs m are bucurie. F1NAS-
fl s — U 5 ® acestuia, reduce apetitul sexual,
î r O O <
< <5 J- W bî> prla-i fată. A venit să-şi vadă TERID, noul m edicam ent care ■ putând duce până la impotenţă.
a <5 5 ^ a tatăl, să schimbe o vorbă cu el, a r urm a să fie utilizat de pa Aşa că bărbaţii au de ales :
r*> J2 a ■** s : să-l întrebe de sănătate. Dar cienţi în tratam entul adenom u ori cu chelie, ori im potenţi I
5/5 a > — s
•a o 3 c Victor, în vârstă de 42 de ani, lui prostatei, după primele teste,
3 3 S fc’S § *5 Altă cale nu există.
O. ® »- m cf ^ Ci om cunoscut cu antecedente pe s-a constatat că a început să Ic
in 2 *- " .5 u
*2 ^ £ J* C3 nale, în loc să se bucure de crească părul din nou. Pericolul C. STERE
I c S s w o 3 prezenţa fetei — sânge din sân * — *—*—+— * — *—* — A — >—»—.*► - *—«r- *•—*—*—■* — *—*-—k
*3
C
4) U C gele lui —■ în m intea lipsită de
w .« CJ ifl <A* luciditate, îi vine o idee năs
—. a? o -*=»•
3
truşnică, incredibilă chiar: să-şi Şi de la D U B L IN (Irlanda)
S i l i ! „dezlănţuie" sentim entele de
I 5 a g ’2 g fondul unui „amor" părintesc
SS §1 > „izvorât" din inim ă de tată. Cu un nume frum os (aşa cum v in recla m a ţii la „CĂLĂUZA"
m 3 i « 5 C5 Şi, folosind violenţa şi-a... vio
>
c «
.5 2-** « 'S la t cu forţa, propria-i faţă care îi este şi chipul) LOKENA I)E" Din ce în ce mai cunoscută senzaţional pentru o redacţie
rfi *2 C 5 o FRANCI? este elevă în clasa a
CM ^ C3 - - a deşi avea 24 de ani, nu s-a putut luna,, „CĂLĂUZĂ" a prim it în care prim eşte mii de asemenea
N S £ opune în faţa furiei tatălui, bru X ll-a C a Şcolii Normal,, „Sa
5 - N O 1- tal şi cu inim ă îm pietrită. bin Drăgoi". data de 28. 02. 1998 o rcelarnaţie reclam aţii. Numai că reclam a
- < 3 3
iy> *3
3 Ci (prin poştă) la adresa unei cu ţi;! cu pricina venea tocmai de
u IOAN VLAD noscute regii româneşti. Nimic la DUBLIN (Irlanda de Nord)...
Se zvoneşte că şeful su- 1
j prem ai cuiburilor legionare ţ
‘ din România, profesorul Ser- |
ban Surii a avut o lungă dis- f
cuţie telefonică cu redactorul 1
şef al ziarului „CÂLAUZA", |
’ ocazie in care s-a arătat in- f
teresat să participe la lansa- |
rea cărţii m ult aşteptate „O |
ISTORIE OBIECTIVA A MIŞ- ['
| Săptămânal Independent aflat în slujba tuturor oamenilor j ANUL IX • NR. 11 "> • 1993 J 8 pagini • 500 Iei • 1 DAI CARII LEGIONARE...". f
ir»V
Inspectoratul de Cultură al judeţului Hune
A MURIT MARX? doara, Biblioteca judeţeană „Ovid Densuşianu" şi MORTUL A IOST JEFUIT P o liţiştii
Cu ocazia îm plinirii a 150 de nat" din nou pe străzile Parisu G rupul de Publicaţii şi Editură „Călăuza" au c a u tă h o ţu l îm b ră c a t
ani de la prim a publicare a lui. La 10 franci bucata, Mani organizat îri com una Bretea Română prim a ac
M anifestului Iui Kar! M arx, festul Iul M arx s-a vândut în ţiune din şirul unei frum oase iniţiative : „CA
editura L’HUMANITE a scos de trei ore. „Flam m arion" pregătind RAVANA CULTURAL-ARTISTICA SCRIITORI în h a in e le m o rtu lu i !
sub tipar 35 000 de exem plare o altă reeditare de 100 000 de ÎN LUMEA SATELOR". Au participat scriitorii • Viaţa n-a fost prea generoasă cu Vasilc
din celebra lucrare care a l’avel, din Tâm na — M ehedinţi, dar nicţ m oar
schim bat soarta a generaţii în exem plare. „Le M onde", titra tea, care a venit pe neaşteptate. Singur a trăit
tregi de oameni. „Proletari din în editorialul său: A m urit pe lume, singur a m urit. Nefiresc a fost în ca
toate ţările, uniţi-vă" a „răsu M arx? Pe naiba ? O. STERE zul lui Viasile Pavel ceea ce i s a întâm plat
după m oarte. Neavând pe nimeni apropiat să-l
B O M B A D E P B O B T A T E îngroape, edilii Prim ăriei an hotărât să-l înm or
mânteze pe cheltuiala lor. Aşa că m ortul a fost
în sicriu
(i s-a pus
A E X P L O D A T .,. S Â M B Ă T A ... îm brăcat, încălţat şi pus cine să-l privegheze),
chiar capacul, neavând
urinând ca a doua zi să fie înm orm ântat, Mare
Sâm bătă 21. 02. 1998 la re ofiţerul de serviciu Ia poli- M ariana Pândarii, Petrişor Giorobeo, Daniel M a.
dacţia ziarului „CALAUZA" s-a ţia m unicipală. riş şi V aleriu Bârgău. Din partea bibliotecii a a fost m irarea oam enilor prim ăriei, a doua zi.
prezentat un tân ăr care a în Secretul bombei avea să fie participat prost. Silvia Matieş. M omentele de găsind sicriul fără capac, iar m ortul descălţat
m ânat un bilet prin care ne a- descifrat peste puţin timp de muzică folk şî um or au fost susţinute de En»«- şi cu capul descoperit. Pcstu noapte cineva in
ridicase capacul sicriului şi
ftunţa „să privim spre Cetate poliţişti şi admirat de ziarişti trase în locuinţă, şapca. mortului. Neputând
furase pantofii şi
== s-ar putea să fie o bombă!". — pe cetate se căţărau (pe noil Constantin. „C aravana" a avut o reuşită să-i scoată şi hainele, s-a m ulţum it să-i ia
Sum Cetatea Devei şl „mun partea abruptă) doi tineri in întâlnire cu elevi şl cadre didactice din co. costumul din şifonier, care urm a să fie dat
tele" de sub ea ascunde destule timp ce alţi doi se zăreau pe o m ună. Cu acest prilej scriitorii prezenţi au be de pomană.
Secrete arheologice (se vorbeşte cale mai lesniciosă... Felicitări neficiat de o bogată docum entare în lumea li Acum poliţiştii caută hoţul îm brăcat în hai
shiar despre celebrul tunel care „teroriştilor" de sâmbătă şi po nei vechi şi bogate aşezări pur româneşti. nele m ortului ! I. PAISE
iiţiştilor care au fost pe fază...
as? lega Deva de Hunedoara şl
Ii invităm pe „teroriştii" de pe
. Sfrăştie, precum şi alte chestii cetate să vină la redacţie să ne lizarea reparaţiilor curente şi
antiatomice, am luat în serios povestească aspecte de hi aprovizionarea şcolilor cu m a
avertismentul şi a fost anunţat înălţime...
Invitat la ..C  t IiifA ”! teriale pentru întreţinere, com.
bustibil etc. Am încurajat auto
Primarii hunedoreni contraatacă (II) PROF. CRIŞAN DO R IN - nomia organizatorică şi am ac
ţionat în direcţia dezvoltării u.
nul climat de exigenţă şl auto
3. OPRIŢI TĂIEREA PĂDURILOR! INSPECTOR GENERAL ADJUNCT LA INSPECTORAT!*I. exigenţă în şcoli, eu accent, pe
dezvoltarea interesului
pentru
D] A lexandru B rădeanu, ins dure în plus sau in m inus, însă ŞCOLAR AL JUDEŢULUI HUNEDOARA cultură şi valorile Intelectuale.
pector şef la RGMSILVA H u Legea 169 trebuie aplicata", a S-ou lărgit schim burile cultu
nedoara, a prom is că va da dis- susţinut un prim ar • „Reconsti — ii-le. profesor DORIN CRI consacrate învăţăm ântului, re rale cu im portante şcoli simi
■ poziţie unităţilor silvice să-şi tuirea nu se va face decât după ŞAN, in calitatea d-voastră de evaluarea perfecţionării didac lare din străinătate: Franţa, An
scotocească arhivele pentru a apariţia legii regim ului silvio", inspector general adjunct, pune. tice, m odernizarea strategiilor şî glia. Germania, Italia şl Spa
p u n e la dispoziţia cetăţenilor e» a m enţionat dl inspector şef • taţi-ne câteva aspecte privind a* tehnicilor de instruire şi edu nia.
wldenţele, acolo unde ele există, „Sa până atunci să tăiaţi cât plicarea reform ei în învăţăm ân care. A consemnat
sare să Ie perm ită reconstituirea m al m ulte păduri", a venit re tul huiiedorean, Am finalizat construcţiile în IOAN VLAD
dreptului de proprietate • în plica rapidă a unui prim ar din — Am urm ărit lărgirea ca ceput. la ICO de unităţi, am lărgit
' lipsa alto r docum ente pentru sală » Prefectul judeţului a pro» drului de aplicăre a reform ei în aria datoriilor, am urgentat rea (Continuare în pag. a 3-a)
Ocoalele silvice sunt valabile şl toate com ponentele sale. Am
înscrisurile de m ână dacă a- m is că va interveni personal la vizat astfel redim ensionarea re
eestea sunt datate, chiar ne. m inister pentru a se da dîspo- ţelei şcolare, încadrarea şcolilor
autentificate m „Noi nu ne -ni- cu personal calificat, dezvolta
»‘ fogim p en tru un hectar de pă» (Continuare în pag. a 2-a) rea şl valorificarea spaţiilor
V A P O R U L T IT A N IC T R A G E D IA O C E A N U L U I * Vă asigură transport de persoane în condiţii de confort şi I
I siguranţă prin Austria : *
(urm are din nr. 111) ofiţerii şi personalul vaporului m unte do gheaţă. Im ediat sosi
că nici o prim ejdie nu-i am e ordinul ca fem eile şi copiii să _ • GERMANIA: Regensburg, Nurnberg, Augsburg, Ulm, 1
M anheim, Franlifurt, Siegen, I
K arlsruhe, Hcilbronn,
E ra ora 10 şi douăzeci seara. ninţă şi în tr.adevăr lum ea se fie pregătiţi de debarcare. Clipa I Stultgart, Uusscldorf, Dortm und (zilnic) ; Rastalt, Honiburg, |
I Koln,
In încăperile luxoase pasagerii pregătea să intre în cabine. Dar aceasta era hotărâtoare. Orice
stătea încă la masă sau dansau vaporul sc apleca m ereu şi ne şovăire din partea com andantu I Saarhrucken (marţi),' Aalcn, lteideheim , Schwabisch, Pforzheim I
IIam -1
* (joi);
Fulda, Ivassej, Gotfingcn, Ilildeshcini, Itannover,
în sunetele orchestrelor vaporii» liniştea cuprinse iar inim ile tu lui şi a echipajului, a ofiţerilor, Passan, Oeggcmlorf, Landshut, Mnnchen, I n -«
Iui, când o zgudui tură puternică turor. putea să dezlănţuie nebunia 0- I burg (vineri),1
dar
buhul în atm osfera de veselie. în m ijlocul panicii care în goismului în faţa m orţii, mâini, I golstadt (m arii şi vineri).
In liniştea care sc făcu pen cepu să bată Ia toate uşile, go ofiţerii cu revolvere în * FRANŢA (marţi : Mctz, Keims, Paris.
tru o clipa, se auzi un pârâit nind m ulţim ea disperată po rânduiru debarcarea. M ulţi băr * IUGOSLAVIA (zilnic) : Vrsac, l’ancevo, Urngrad 9
baţi au ştiut să facă gestul e- I
form idabil. Şi se făcu iar tă punte, adevărul dezastrului se Efectuăm cărţi verzi şi asigurări medicale, J
cere. Pasagerii cuprinşi de spai» lăsa ca o aripă a m orţii. Relaţii şi înscrieri între orele 8-20, la Agenţia DEVA, tel./ 9
m ă au fosf asiguraţi de către V aporul şp ciocnise de ur , (C ontinuare în pag. a 2-a) S fax : 23 15 19. b-dul Libertăţii, bl. B l, ap. 23. 5