Page 2 - Calauza_1998_415

........T ' 1 1 "« i i ■' ' [ ' ' j 1 ■■■■■■■ ■
S ăp tăm ân al in d ep en d en t a fla t în slu jb a tu tu r o r o a m en ilo r

De Mărţişor. f

Cu Dragoste. 5
SUCCESOR. După victoria la prim a înfrângere din totalul de
puncte, obţinută în dauna ame- 30 meciuri disputate. Nu, n-am să uit niciodată această zi. Privirea mea, se ex- i
ricanulu LEONARD TOWNSEND P E C Â Ţ I V A tinde. Ia o form ă. Reprezintă un efort. Se relaxează. Este aşa /
rusul AHMED KOTIEV, este RALIU. MIHAI LEU şi AL. cum m i-o imaginez stând cu liniştea mea, sub acel „Copac cX- i;
ooul campion m ondial al cate. q u a d £ a ţ i ŞCHIOPESCU (fost luptător în 10000 de imagini". Aud glasuri plutind, din aproape-n departe,
au anunţat
Legiunâa Străină),
goriei w elter (versiunea WBO), sem narea unui protocol de înţe­ Care din aceste glasuri m ă im presionează cel mai m ult ? P rivirile | j
gala având loc la Stuttgart. De­ mele. devin şi m ai atente. Se concentrează. Şi se vindecă precum
legere cu reprezentanţa Ford
ţinătorul centurii era pugilistul tura din motive medicale, titlul din România, în vederea p arti. acele frum useţi, ce vin uneori, de unde, nici nu crezi. T resar 1 j
hunedorcan Mihai Leu, care tre . m ondial devine vacant. cipării în com petiţia KA RALLY la prim a licărire. O licărire vie şi adevărată. O aşteptare ce se i.j
buia să-l întâlnească în ring pe KOTIEV. în vârstă de 30 de CHAMPPNSHIP, hunedoreanul ascunde-n sufletul meu. întind m âinile, spre ceva posibil. P arcă ? 1
TOWNSEND. MIHAI a fost ne­ ani, coechipier cu M ihai Leu, pilotând deci, pe o m aşină aş dori să ating totul. Respir acel aer em anat de petală. De n e- 1
m ăsurabilul ţipăt. Nu spun nici o noutate. Văd prin dim ineaţa |
voit însă să renunţe la meci, din la clubul din Ham burg, a câşti­ FORDKA. Floretista LAURA \ zilei acele degete pătrunse de nelinişte. Acele degete ce pornesc I
cauza durerilor, ce le avea la gat prin decizia celor trei arb i. BADEA va fi pionul de „ima­ l din m âinile gingaşe. Sensibile. Parcă pornite dintr-o vrem e fără ?,
braţul drept. în baza regulam en­ tri, după ce şi-a trim is de două gine"" al concursului şi nu în 1 margini. M âinile acelea m erită sărutate. Cu sensibilitatea clipei. 1
tului WBO, în cazul în care uri ori adversarul la podea. De notat ultim ul rând al autom obilului. 1 A sufletului. Cu acea satisfacţie ce nici nu începe. Nici nu sno- 1
campion n u .şi poate apăra cen- că, pugilistul am erican a suferit IOAN VLAD ţ reşte. Există plăcere de care, nu mă pot despărţi. Este m om ea. |
i tul să mă întreb, oare de câte zeci de ori, am putut privi această *
1 floare ? De câte ori, mi-am exprim at uim irea ? Azi, trebuie să ţ
NOUTATI DESPRE BAC ’98 ţia nu este acceptată la nivelul ţ cheltuiesc toate cuvintele frumoase. Să pun în această pagină
şcolii, exam inatorii consemnează
i sentim entele ce le sim t dezlănţuite. Ca intr-un galop. N erăbda-
» observaţiile ce urm ează să fie / rea devine obişnuită. Dorul, din suflet arde. Are nevoie de a
com unicate candidaţilor la con­ ' consum a m omentele pure. A devărate şi m ari. Form a gurii ex-
— Domnule profesor Simion cauză, urm ărind exactitatea a”
M olnar, în calitatea dvs do plicării barem elor de corectare vorbirea individuală, având în ^ prim ă căldura florilor. «
inspector general adjunct Ia şi de notare cât şi precizia cal­ fată lucrările scrise; discută cu i _ Nu. Nu vreau să mă opresc aici. Drum ul e m ult mai lung. J
Inspectoratul Şcolar al judeţu­ culelor efectuate pentru stabili­ candidaţii ale căror contestării 1 Cândva, fetele brodau batiste. Le parfum au pentru a fi mai a tră - |
lui H unedoara, vă rugăm să ne rea notelor. în cazul în care se se dovedesc neîntem eiate si le \ gătoare. Pentru cine? Pentru feciori. Cărora le ofereau. Din
prezentaţi pe scurt — la cererea constată o diferenţă de cel pu­ motivează nota. La convorbirea l dragoste. Din iubire. Câtă disponibilitate ne aduce această zi ?
cu candidaţii pot asista şi pă­
mai m ultor cititori — aspecte ţin 0,50 puncte, pentru note rinţii fără dreptul de intervenţie / Cât de ferm ecătoare devine ? Strălucirea ei. nu întârzie. Se face
privind depunerea şi rezolvarea acordate la m axim um şi nota în discuţie. Cât despre Comisiile 1 sim ţită. Şi cine nu se bucură că o poate vedea ? îm i păstrez b»-
contestaţiilor, vis.a-vis de bac-ul finală, lucrările candidaţilor în judeţene de contestaţii, acestea \ curia. Vreau să dureze. Să tulbure spaţiile. Să apropie totul într-o
’98. cauză se închid pentru a deveni i îm brăţişare. Dorul să devină ceva esenţial. Oferit fiinţelor dragi.
— Contestaţiile depuse se în­ secrete, atât în ceea ce priveşte au urm ătoarea com ponenţă: pre­ I Mamei. Soţiei. Fiicei. Iubitei. Să acceptăm acest Destin. De M ăr-
registrează şi rezolvă în două num ele candidatului cât şi no­ şedinte — reprezentantul Mi­ \ ţişor. Cu Dragoste. MIRON TIC \
nisterului Educaţiei
Naţionale;
etape distincte: la Comisia de tele acordate; se aplică ştam pila vicepreşedinte — inspector şco­
bacalaureat din liceu, şi la Co­ liceului si se înaintează cu ba­ CONCURSURILE PRONO DIN 28. 02. 1998 — 1. 02 1998
m isia judeţeană de bacalaureat. rem ele de corectare şl notare, lar general; m em bri — câte doi
In prim a etapă, preşedintele prin delegatul Comisiei judeţene. profesori pentru fiecare obiect 1. Oţelul — Steaua — 1 B. CONCURSUL DIN I. 03. 19#8 !
Comisiei de bacalaureat, pri­ Se transm ite totodată şi un bor- de studiu şi pentru m axim um 2. Dinamo — F.C. Argeş — 1 1. Reggiana — Chievo — 3»
m eşte cererile pentru contestaţii derou în care se menţionează 100 de lucrări contestate, alţii 3. Jiul — Ceahlăul — 2 2. Bologna — Parm a — *
şi le repartizează exam inatorilor num ărul de ordine al lucrărilor, decât cei care au corectat tezele 4. F.C. Naţional — U. C luj — I 3. Empoli -— Udinesc — 31
din comisie, cu recom andarea de obiectele de studiu şi num ărul contestate şi alţii decât profe­ 5. F.C.M. Bacău — Sportul — I 4. Lucchesc — F. A ndria — 8
5. Trevlso ■ — Perugia
a revedea lucrările. Exam i­ de pagini pentru fiecare lu­ sorii liceului de la care provin 6. C.S.M. Reşiţa — Gloria —- 1 — JS
natorii, revăd toate lucrările în crare. In cazul în care contesta­ tezele candidaţilor. IOAN VLAD 7. Foresta — Farul — 2 6. Leccc — Mi lan — 1
8. U. Craiova — Petrolul — 1 7. Piacenza — Sam pdoria — a
9. Itapid — Chindia — I 8. Roma — Fiorcntina — i
10. Trac. Bv. — Nitram onia — I 9. Vicenza • — Brescia — 8
C I N E A I N V E N T A T EDISON crease imagini stereo­ 11. Petrolul M. — M etr. Bv. — I 10. Foggia - - Cagliari — 38
CINEMATOGRAFUL LUMIERE, care la 22 m artie scopice care se exam inau cu 12. C.F.R. C luj — A.S.A. 11. Monza — - Regina — e
Cea mai m are parte dintre 1895, au proiectat pentru prim a ajutorul unui ocular dublu. Tg. M ureş — 2 12. Venezia — Ancona — 8
invenţiile m oderne îşi trag o- oară un film în public. Această F raţii Lum iere au avut ideea 13. Inter Sibiu — U.T.A. A. — I 13. Verona — Pescara — «
bârşia dintr-o serie iungă de realizare a fost urm area prac­ genială de a proiecta pe ecran
cercetări şi experienţe făcute tică a invenţiilor lui MAREY, O LOVITURA DA TA ORTODOXISMULUI
in decursul vrem urilor. EM ILE REYNAUD, DEMENY. imaginile kinetoscopului lui
Cinem atograful, ca realizare EDISON şi a însăsj fraţilor LU­ Edison. Din acel m om ent cine­ PESTE 310.000 DE TINERI SE
industrială, este datorat fraţilor MIERE. m atograful era inventat.
SUSTRAG SERVICIULUI MILITAR
S-a făcut m are tam -tam in lui m ilitar sub arme, apelanţi
Ambasadorul Olandei s-a îndrăgostit de judeţul Hunedoara legătură cu dem ocratizarea ar­ Ia cel „ALTERNATIV", acesta
m atei rom âne. S_a emis chiar din urm ă fiind dublu şi p resu j
Dl ROBERTO VAN HANS m ai de aceea dl am basador şani va prim i o bursă din p ar­ şi o H otărâre de G uvern care pune angajarea solicitantului Ia
WICKDJONGE am basadorul consideră că are obligaţia tea statului olandez. Se va în­ reglem entează acest aspect de­ o instituţie care prestează acti­
Olandei în România, aflat aparte de a intensifica re­ cerca de asem enea înfiinţarea mocratic. Serviciul m ilitar (uti­ vităţi în dom eniul asistenţei soj
in vizită in judeţul nostru, laţiile cu regiunea noastră, unei m oderne Agenţii Locale litar) alternativ reglem entat in riale şi sanitare, construcţii, a-
s-a întâlnit la Deva cu o parte care are un imens potenţial de Mediu, după m odelul celei octombrie 1997, face tot mai m enajări ale cursurilor 4o ţ
din conducerea judeţului şi cu economic şi turistic. de la Bacău, iar dl Gâlcescu, m ulţi prozelişti, în rândul tine' apă, protecţia m ediului inconjaj j
directorii principalelor instituţii De ce domenii ar fi intere­ viceprim arul Devei a evidenţiat retuiui, care, din motive religi. î'ător, agricultură şi silvicultură.
şi unităţi industriale. saţi olandezii ? în prim ul rând faptul că există o colaborare de oase. ocolesc serviciul m ilitar sub H otărârea din octombrie 1997*
Domnia sa a am intit faptul de o colaborare în domeniul doi ani cu O landa în domeniul arme. Sectele religioase care au o lipsită de logică şi inexpliear ,
că a vizitat pentru prim a oară m etalurgiei, cu Siderurgica Hu­ energetic, intr-un proiect PHARE. îm pânzit România- au înregim en­ bilă. în condiţiile actuale ale e_* i
Deva, în anul 1991 şi a răm as nedoara, ţinând cont de m area Iată deci, suficiente m otive să tat în rândurile lor circa 3,5 conomiei şj creşterea alarm antă ■
încântat de tot ceea ce a văzut experienţă pe care o au olan­ credem că cel puţin în judeţul milioane de adepţi- dintre care a şom ajului arm ata riscă să răr
aici, de am abilitatea românilor. dezii în acest domeniu. Apoi, Hunedoara, olandezii vor a- 310 009 sunt tineri. Invocându.se m ână fără soldaţi.
De atunci şi-a spus că trebuie im ensul potenţial cinegetic al junge cu m ult înaintea... am e­ „MOTIVE DE CONŞTIINŢA",
să ajungă am basador al Olan­ judeţului se speră că va pune ricanilor. DANIEL MARIŞ aproape toţi se sustrag serviciu­ S. D1ACONESCD •' |
dei în România şi iată astăzi, bazele unei asocieri prospere cu
si-a văzut visul îm plinit. Toc­ Romsilva. U niversitatea Petro-
V A PO R U L T IT A N IC — T R A G E D IA O C E A N U L U I
SOMNUL NAŢIUNII (Urm are din pag. 1) suficiente bărci, or fi fost sal. un calin şi o linişte înmormâi»- !
2350 de pasageri. Dacă ar fi fost
tală, iar la sunetele orchestrei 1
(Urm are din pag. I) roic al renunţării la orice sal­ v a ţi. toţi pasagerii, deoarece m a­ care intona un cântec funebra^ I
vare, transportând fem eile şl rea era liniştită. toţi au căzut în genunchi. *
şi înţeleaptă pentru că, după veacuri de zbucium ări, părinţii patriei copiii. Aşadar, 1500 de oam eni au Vaporul s-a scufundat încet
prevăzură, în sfârşit, că num ai Unirea poate să fie pârghia de înăl­ M omentul cel m ai tragic l-a fost condam naţi să răm ână la în sunetele orchestrei şi prim ele
ţare a neam ului românesc". A nul acesta s-au îm plinit 139 de ani bord şi să prim ească cu resem ­ valuri care au năvălit peste bord
de Ia U nirea celor două principate rom âneşti dar, din motive greu provocat vestea că bărcile de
nare m oartea în fundul oceanu­
de înţeles, această m arc sărbătoare a rom ânilor a trecut practic ne­ salvare nu sunt suficiente. Cele lui. După spusele celor salvaţi, au fost întâm pinate de m ulţi-
exta»
mea scufundată într-un
22 de bărci disponibile nu pu­
observată. DE CE ? De ce ne lăsăm purtaţi de valul sărăciei şi al printre cel răm aşi Ia bordul na­ religios,
m inciunii in această m are a tranziţiei pe care o traversăm ? De ce teau transporta decât 970 de vei care se scufunda, a dom nit (Va urm a) J
persoane, iar pe vapor se aflau
decăderea m orală şi apatia în care am fost aduşi de nişte oameni
fără patrie şi fără Dumnezeu, ne-au făcut să uităm istoria ? Cei * -* —*■—*—*- *—*—*—*—*—*—*_*—*—*—*_* *—*—*—*_*—
mai m ulţi dintre noi nu ştim încotro trebuie să mergem şi ce cale
trebuie să apucăm pentru a ajunge la ţintă. De aici anarhia care ierile la Lunca Cernii • „La nof
apare în toate ideile. De aici m area descurajare, pe care o putem Primarii iiunedoreni contraatacă (II) a existat un adevărat cult peiv-
ierta dacă este trecătoare dar care este fatală atunci când devine tru îngrijirea pădurii şi nu mia
o stare naturală. Trebuie să ieşim din această stare de somnolenţă. (Urm are din pag, 1) restituită suprafaţa respectivă vrea să se ajungă la situaţii 4» :
Trebuie să ne am intim că suntem rom âni. Nu trebuie să uităm că doar cu regim silvio • Ocolul genul celor din sudul ţării", «
avem o istorie care ne obligă. Să nc am intim Ce scria Eminescu ziţil Ocoalelor Silvice să nu silvic H unedoara, continuă tă- încheiat dl inspector şef. j
in rom anul său „Geniu pustiu": mai taie sau să liciteze păduri 4. CINE ASIGURA PAZA OBŞTEASCA?
„Schim baţi opiniunea publică, daţi-i o altă direcţie, răscoliţi din suprafeţele ce urm ează a fi
geniul naţional — spiritul propriu şi caracteristic al poporului din restituite • Cel mai virulent Aceasta a fost principala pro­ acuzaţi că suntem „ceauşiştl*
adâncurile în care doarme, faceţi o uriaşă reacţiune m orală, o rc- prim ar s-a dovedit a fl cel din blem ă adusă în faţa dom nului s-au plâns in cor prim arii. • i
voluţiune de idei, în care ideea ROMANESC să fie m ai m are decât Băiţa care a revărsat un ade­ m aior Gheorghe Sichet, şef al Prim arul din Lunca C ernii •
UMAN, GENIAL, FRUMOS, în fine, fiţi rom âni rom âni şi iar ro. vărat torent de întrebări asifpra Brigăzii de O rdine Publică • cerut, nici m ai m ult, nici naal
mâni !" inspectorului — şef • Ocolul Potrivit Legii 18 cu privire la puţin decât... schim barea şefului
Să ne rugăm deci pentru acest m ult prea încercat popor român, Silvic Baia de Griş a fost acu­ asigurarea pazei obşteşti, pri­ de post din com ună pentru lipsă j
să ne dea Dumnezeu m intea cea dc pe urm ă pentru a putea ieşi zat că strică drum urile din co­ m ăriile sunt obligate să ia m ă­ de colaborare • „Când vor tM- !
din această situaţie şi „să fim iarăşi ce-am fost şi mai m ult decât m ună • La Bulzeşti, m ulte din suri de pază pe raza teritoriului ce, posturile com unale de poli­
atât". situaţiile dinainte de *48 nu se lor, fie prin rotaţie cu cetăţeni, ţie în subordinea primăriilor t 1
Di-m i, Doamne, durerile tale / Şj lasă-m ă fără dar / Dar fă şl m ai regăsesc « I n com una Câr- fie cu gardieni publici • „Nu au întrebat unii • „Când vor I! !
un pic de dreptate/ P entru acest popor/ Că-i lacrim ă pâinea pe jiţi o m are suprafaţă de teren putem obliga cetăţenii s ă ‘achite asigurate anum ite condiţii *P®- . i
m asă/ Şi-i sângeră fruntea de spini,/ M âncat de vânduţii de-acasă/ arabi] a fost plantată cu pini şi taxa de pază, iar dacă reintro­ cifice" a concluzionat dl maiOR
Vândut de mâncăii străini", brazi « Proprietarului ii va li ducem paza p rin rotaţie suntem Sichet. „ .trj.— i
..