Page 2 - Calauza_1998_416
P. 2
^yrr Iţl'llţllllpjvi
Q S ă p t ă t n â n a l i n d e p e n d e n t a f l a t l n ş l u j b a t u t u r o r o a n i e n i l o r
M ARTOR | Parfum de Damă
• CAMPIOANE EUROPENE: suspendat din cauza consumului
GABI SZABO câştigând proba de alcool şl a vitezei excesive,
de 3000 m, iar MON1CA IAQAR, PE C Â Ţ IV A aflat la volanul unui Mercedes ( A fost şl pentru el un început. Un prag, peste care o pu
sărind 1.96 m înălţime, au de a „plonjat" în râul Bistriţa, după tut să privească. Şi mai ales să treacă. Să alerge sub întinde-
venit campioane europene la q u a d 6 a ţ i ce a lovit doi trecători, dintre ţ rea ploii. Să privească valul albastru, care începea să-l poarte
atletism — întrecerile desfăşu- care unul a decedat, prin grădinile de dor. Simţea cum îţi pierdea gândul în mie-
rându-se la Valencia (Spania). sul aprins. Acolo era pândit de dragoste. A ajuns să poată
privi in sufletul său. Să vadă locul dintre două clipe. Numit
vor fi desemnaţi astfel să con IOAN VLAH i iubire. Era cu putinţă să navigheze spre acel destin. La puţin
• AUDIERE: Generalul în ducă un joc, doar cu o oră 1 timp de când ajunsese in acea gară, îşi spuse încet. Doar pen.
rezervă Cornel Oţetea, fostul înainte, aceasta pentru ca iden } tru el. „Te iubesc. Numai pe tine". Fata parcă venea din
comandant al Clubului „Steaua" titatea lor să rămână secretă. ( zorii zilei. Sau, din acea boare limpede o timpului. }şi sim-
a fost audiat, pe fondul acuză CONCURSUL PRONOSPORT t ţiră privirile apropiindu.se. Mai multe frânturi de secunde
• SUSPENDĂRI. Anton şi
rii pentru deturnarea a 1,8 Ştirbulescu (ambii de la Jiul DIN 7 MARTIE 1998 / deveniri petale de trandafiri. împreună implorau acel peron
milioane dolari din bugetul Petroşani) vor fi suspendaţi, ei s. Sportul Stud. — Foresta 1 ţ învăluit de linişte„ De soarele răsărit doar pentru ei „Iţi în~
1 credinţez gândul meu. Bucuria mea, fără margini. Timpul, pe
M.Ap.N. plecând la alte echipe, fără ac 2. Farul — Univ. Craiova 1 I care.l trăiesc. Privindu-te. Sorbindu-ţi jrumuseţea. Şi rotun.
ceptul Clubului unde au activat. 1 jimea ochilor. Cine se poate ridica mai sus in privirile mele?
• IIOTAr ARE. Federaţia de 3. Petrolul — Rapid X ţ Doar Tu, fiinţă dragă. Tu, îmi eşti adevărata dragoste. Ce să
Fotbal din China, a hotărât să • ACCIDENT. Simion Miro- 4. Jftil — Oţelul Galaţi X t fac să nu te pierd ? De unde ai apărut ? Şi unde mergi? Eşti
modifice condiţiile de desem. naş, fost fotbalist la Gloria Bis 5. Steaua -- F.C. Naţional 1 ) prima rază ce-mi pătrunde in suflet? Undeva, începea să se *
j scrie povestea adevărată a unei Iubiri. Intre un tânăr chipeş, ţ
nare a arbitrilor la jocurile de triţa, actualmente la „Unirea" 6. „U" Cluji — CSM Reşiţa 1 1 şi o fată sosind dintr-o depătare. Numai de ea ştiută. Păstra- I
campionat. „Oamenii cu fluier" Dej, cu carnetul de conducere 7. Gloria — FCM Bacău 1 ! tă ca o taină. „Vom călători împreună?" „Chiar ai dori să |
8. Ceahlău] — FC Argeş 2 I călătorim doar noi doi, intr-un tren al dragostei ? Timpul, «h J
9. Chindia — Dinamo g \ le mai acordă nici un răgaz. Trenul acela dorit venea. îşi |
10. Nitramoniâ — Gl. Buzău î 1 încetina tot mai mult mersul. Până în acea gară mică şi '
Dl Ion Iliescu neagă că l-a făcut 11. Dunărea CI. — Rocar K / poate de multe ori tristă. Porniră în pas lent. Spre acel tren,
12. Olimpia — CFR Cluj s \ dorit. Care să le ascundă fericirea. S.au aşezat faţă în faţă,
ţ Câteva clipe, nu şi-au spus nici un cuvânt. S.au privit doar,
„prost” ne preşedintele Constantinsscu 13. Dacia Piteşti—Inter Sibiu 1 I îţi fac un cadou. Primul din viaţa mea. Un parfum de damă.
i Aşa cum se privesc cei care se aşteaptă de multă trem e. >rAzi,
CONCURSUL PRONOSPORT
^ fum. Pentru toată viaţa
(Urmare din pag. 1) l-ar fi făcut prost pe preşedin DIN 8 MARTIE 1998 \ Pentru tine. Iubita mea... Tu, vei rămâne cel mai plăcut por.
tele ţării. Emil Constantinescu, 1 \ M1RON *fIO
dialogurilor, accentuând faptul domnul Ion Iliescu a răspuns 1. Bari — Empoli
că esenţa crizei actuale constă clar că acest lucru nu este a- 2. Brescia ■ — Lcccc 1
in degradarea economică ac devărat, nu a folosit acest ape 9. Fiorentina — Piaccnza
centuată, scăderea nivelului de lativ. 1
trai a populaţiei, imposibilita „Iau aminte cu atenţie —, 4. Lazio —■ Roma X Primarii hunedoreni contraatacă (III)
tea guvernanţilor de a mai con* parafrazăm noi in continuare 5. Mi lan — - Sampdoria t
trola situaţia şi a guverna, fiind cuvintele domniei sale —, la 6. Napoli -- Bologna 2 5. ALO, SUNAŢI ROMTELE- gur telefon pentru toată 90”
aşadar nevoie de o „schimbare opiniile de presă exprimate 7. Parma — Inter 2 COMUL | muna • Abonaţii Rom lelocom
a schimbării" ce poate fi rea corect. Sunt mâhnit însă când 8. Dl director adjunct Albu,, de de la sate sunt nemulţumiţi!
deseori constat că unii jurna Udinese — Juvcntus X la Romtclecom a promis că în plătesc şi nu vorbesc • Cu tm
lizată — deşi nu este de dorit lişti deformează, parcă voit şi 9. Vicenzn — Atalanta t
— doar prin alegeri anticipate. acest an se va trece la înlo fin simţ al umorului, dl pro
tendenţios, afirmaţiile, unele 10. Cagliari — Genoa 1 cuirea centralelor la Chişcăda- fect Budulan a recomandat a-
Referitor la vehicularea în puncte de vedere ale mele, răs- ga, Zam, Râu de Mori, Băiţa, pelarea la serviciile GSM şi
presa centrală a faptului că tălmâclndu-le, dându-le un în 11. Chievo -— Ravenna 1 Sălaş. Balşa • Se va lucra la 'Dialog.
domnia sa în vizita făcută cu o ţeles şi sens străine de gândi 12. Pescara — Foggia t extensia reţelei telefonice şi în
zi înainte, intţvun Judeţ vecin, rea şi personalitatea mea". 13. Torino -- Verona l zona Bradului • Centrale tele 6. BANII NOŞTRI, CU-ATU
fonice digitale, se vor introdu I'ACUT CU EI ?
• *—+ i
ce în tot mediul rural, trep Dl Ioan Medruţ, director ha
tat—treptat • Săpăturile pen cadrul Prefecturii a menţionai
V A PO RU L T IT A N IC - T R A G E D IA OCEAN U LU I tru cablul cu fibră optică au că execuţia financiară pe '9?
afectat culturile agricole alo a fost în generăl bună, chel-
(Urmare din pag I) pul ia postul său, aruncând strigătul de S.O.S., până când unor cetăţeni din Baru Marc. tuindu-se aproape in totalitate
nu avea la bord instalaţie de semnale în noapte, comuni vaporul a dispărut in valuri. Si Sarmizegetusa • Deşi a pro sumele alocate • Aproape, pen
telegrafie fără fir. Puţinii su când poziţia vaporului până Printre cei dispăruţi s-a a- mis că plăteşte despăgubiri, tru câ cinei consilii n-au chel
pravieţuitori de Pe TITANIC când apele au năvălit în cabină flat şi miliardarul John Jak ROMTELECOMUL nu a făcut-o tuit intre 50—70 milioane lei *
işi datorau viaţa spiritului de şi au întrerupt curentul elec Astor, care se întoarcea din nici până azi. iar tabelele de Domnia sa a refuzat să le dea
sacrificiu al radiotelegrafistului tric. El s-a luptat tot timpul voiajul de nuntă, milionarul la primării, au fost întocmite se însă numele, poate din teamă
Philips, care a rămas tot tim cu valurile, punctând mereu A.G. Vanderbilt, regele oţelu oare. în zadar • La Bănită, te de reacţia alegătorilor • Ceţ
lui Gugenheim, aghiotantul poş lefoanele sunt stricate, în schimb mai arzător subiect a fost cel
tal al preşedintelui Americil, facturile apar cu regularitate cu mărirea salariilor primari
maiorul Butt, celebrul apostol al • Linia telefonică de la Buccş, lor • „Să mai avem puţintică
„Sunt mândru câ sunt ardelean, păcii — Wiliam Stcad şi mulţi nu este dată nici acum în func răbdare", a recomandat cara-
alţii. ţiune • Spaţiul închiriat de gialcşte prefectul, până când va
dar nu sunt mândru câ sunt român" Această catastrofă a provocat la primăria din Geoagiu a ră apărea o reglementare legală.
doliu întregii lumi. Geniul şi mas în contiuare gol • între „Până atunci cu sunt alături d«
(Urmare din pag. I) avântul omului au fost înfrân bare: Cine plăteşte chiria ? • dvs cu sufletul", a concluzio
te de capriciile naturii, care Rapolt şi Burjuo aşteaptă de nat meditativ, domnia sg,
dvs, alte ziare sunt destul de banale, tocmai pentru faptul eâ „şî-a alunecat gheţarii" în ca- j mult câte o centrală telefonică
apar zilnic şi nu pot selecta lucruri interesante de la o zi lea uriaşului vapor TTTANIG. * • La Tomeşti, există un sin DANIEL MAK1Ş
la alta Pe pian local, iar dacă aţi încerca să o transformaţi in
cotidian, nu aţi mai avea succes din aceleaşi motive. Sc cum.
pâră şi alte ziare pentru că oamenii s-au obişnuit eu elo, cum
te-ai obişnui cu o haină veche. Poate ar trebui să vă axaţi mai Nu-mi place să fac altă pe- >
mult pe valor.ficarea ideilor de ia cetăţeni (cititori) şi nu neapă iiticâ decât politica omului şp
rat de la intelectuali, pentru că sunt şi intelectuali care vor. ( in v ita t la .«C Â L Â U Z A 99) a obştii I .
besc mult şi nu au nimic de spus. Eu sunt pensionar, de cu i x — iii— r— m i i— im nu nu it — Cum reuşiţi să vă împăr-, 1
rând am împlinit 61 de ani, sunt născut şi Crescut în Ardeal, (Urmare din pag. I) Legii 169. In trecut au existat (iţi timpul intre primăria 5»
după părerea mea locul cel mai occidental din ţară şi sunt aici trei moşieri care revendică familie ?
mândru, că sunt ardelean, dar nu sunt mândru că sunt român. de lucrări, şi In perspectivă, la acum mari suprafeţe din tere — Am un soţ extraordinar,
Pe la TV am auzit de un maghiar că s-a exprimat undeva RUŞI. nul arabil. Apoi, oamenii în care naă înţelege şi se bucură
alături de mine când reuşesc să
pe „afară" că este din Transilvania. Aproape că-mi vine să-i Vom continua lucrările la tâmpină mari greutăţi în adu fac ceva pentru comună şi un
dau dreptate şl vă spun de ce. drumul betonat BRETEA ROMA cerea actelor doveditoare pen băiat în clasa a XT- a la Liceul
Spuneţi-mi un motiv care să-ml dea satisfacţia de a fi mân NA — VÂLCELELE BUNE — tru reconstituirea dreptului de „Troian", căruia ii pla’e mult
dru că sunt român? Am avut şi mai avem o ţară frumoasă, din VÂLCELELE RELE — BAŢA- proprietate. agricultura.
care am fi putut face „o gură de rai", cum se tot spune. Din LAR, din care s-au executat — Care mai, este pulsul co Fără înţelegerea lor nu creA
păcate nu o putem face decât prin muncă şi seriozitate, aşa cum până acum 5 km şi la asfalta munei, acum când primăvara eă aş reuşi să o scot Ia capăt.
au făcut ţări mai civilizate, cu resurse mai puţine ca şi noi, ca: rea drumului comunal RUŞI îşi face simţită prezenţa şi — Aţi avut şi dezamăgiri î«
Suedia, Norvegia, Danemarca, Belgia, Elveţia, Olanda. Oamenii — OCOLIŞU MARE. aici ? activitatea dumneavoastră ?
din aceste ţări se pot mândri faţă de noi pentru că sunt : sue In anul 1996 a avut loo inau — Oameni de la COVRAGT — Am fost întotdeauna ascul
dezi, norvegieni, olandezi etc. Noi am dat lumii, aşa cum ne gurarea unui pod în satul şi BRETEA ROMANA au ieşit tată de oameni, deşi mi c-
place să ne lăudăm, oameni iluştri, în toate domeniile: cultură, GANŢAGA, iar cu sprijinul din proprie iniţiativă la curăţi xistâ pădure fără us'ă'un Dar
artă, tehnică. F.E. RÂU MARE-RETEZAT, rea păşunilor care asigură mul eu nu sunt omul .-are poartă
Din păcate noi ca ţară nu am fost niciodată capabili să ne vom termina construcţia unui tora posibilitatea de a creşte ranchiună. încerc să înţeleg po
conducem singuri, am avut întotdeauna nevoie de cloşcă, o dată pod peste râul Strei, în satul animale. fiecare.
am depins de ruşi, altă dată de nemţi, de americani, de fran COVAGI, unde cetăţenii au Alături le-au fost şi consilie — Si totuşi cine sunleti dv..
cezi, pe care acum iar vrem să-i facem cloşcă. Asta-î boala majoritatea terenurilor agricole rii comunali — Simion Mun- doamnă AURICA GUŞA?
noastră, a românilor, că nu ne ştim conduce singuri destinele. peste rău. icanu, Ilie Săliştcan, Gheorglie — Sunt o fire so.'iaciiă ş!
Exemplul de acum : poporul se zba(e în sărăcie şi aşa-zişii lideri Proiectul pentru introducerea Şerban şi viceprimarul Solo. sunt mulţumită când reuşesc s3
politici se bat pentru „ciolan". Şi atunci faţă de cine să mă gazului metan a fost aprobat mon Gâlcoi. mulţumesc. îmi place să las
mândresc că sunt român? Aproape nici faţă de bulgari, alba prin hotărâre de guvern, la — Sunteţi iată, ia al treilea ceva în urma mea.
nezi, nu mai putem spune că suntem mândri că suntem români. ora aciuală întocmindu-se stu mandat de primar. A fost greu Şi mai cred că dacă fiecare
Nici ungurii nu prea se pot lăuda faţă de multe ţări din Bal. diul de fezabilitate. Depindem să vă faceţi atât de îndrăgitîi îşi face datoria la locul său,
de oamenii comunei ?
însă
în mod esenţial de bu
câni. Ei se ţin mai buni în propagandă decât prin valori ma getul de pe acest an, pe care îl — Pentru a munci cu omul este imposibil să nu se schim
teriale şi spirituale, fiind, dacă vreţi, foarte receptivi la aştepiăm cu nerăbdare, să ne trebuie să ai vocaţie, t mul be ceva în ţara asta.
schimbările din Occident şi încercând să-i imite, cât mai fidel. apucăm de treabă. trebuie ascultat cu atenţie, pen — Dacă ar fi să le transmi
Sunt totuşi mai civilizaţi decât noi, pentru că au fost civili, De asemenea, toate căminele tru a pleca cu inima împăcată, teţi ceva concetăţenilor dv, «d
zaţi de austrieci, popor germanic. Originalitatea lor se opreşte culturale şi şcolile au fost repa chiar şi atunci când nu are le-aţi transmite ?
la „ceardaş şi gulaş", iar asta nu o spun pentru că sunt xeno rate, rămânând de executat dreptate. — In primul rând le-aş dori
fob, ci pentru că aşa este de fapt. câteva mici lucrări de repara- La mine nu face nimeni anti sănătate, o viaţă mai bună şl
să se poată bucura de roadele
Spuneţi-mi dumneavoastră sau cititorii dacă am vreun motiv ţii. cameră, programul de audien. muncii lor. h
să fiu mândru că sunt român. " —- Alte probleme-. ţă fiind atâta timp cât sunt Şl să nu uite că uşa primă
P. S. Vă rog să nu daţi la nimeni adresa mea. Aplicarea Legii 18 gi 3 ia primărie. _ , ____ , riei ie este tot timpul desehistU
