Page 2 - Calauza_1998_420

J.ntaaiceie
MARTORI

• AM VĂZUT $1 DEVENI Acest splendit succes obţi­ în cvizate! \
FERICIŢI. O mare surpriză şl nut in compania unor echipe
In acelaşi timp bucurie, a pro­ P E C Â Ţ I V A redutabile din ţară, ne confir­
vocat echipa Vega Deva supor­ mă încă o dată faptul că la Localitatea e aşezată cum s-ar zice la „răscruce de
terilor săi. veniţi in număr Q U A P Â A Ţ I Hunedoara există o adevărată Numai şoseaua naţională şi gara, dau răspuns într-o oarectin
mare să-ţi încurajeze echipa tradiţie In acest sport măsură celor afirmate. Totuşi, în timp, aici nu s-au semna­
favorită in meciul cu mult mal lat evenimente care să zguduie împrejurimile. Aceasta, poat»
titrata F.C. Baia Mare • AURUL BRAD, VA SUS­ şi datorită celor ce asigurau liniştea şi ordinea. Intr-o vreme,
După un mic Joo realmente fost grav perturbat de o briga­ ŢINE BARAJUL DE PROMO­ o mare atracţie a fost magazinul universal. Aici, era un Şej
Încântător, devenii au învins dă de arbitri elveţieni, care au VARE. In urma victoriei cu care se făcuse cunoscut în mai multe judeţe. Pe nume, Lam-
graţie golurilor purtând marca favorizat clar gazdele. 2—0 asupra principalei sale bertus, avea stofă de vechi comerciant. Aducea marfă ce
Iul Szemely (mln. 6) şl Popa Şi pentru a pune capac la contracandidate la primul loc, atrăgea clientela. Marfă bună şi ieftină. Câţi nu au şi în pre­
(mln. 38). toate, publicul maghiar care a A. S. Paroşeni-Vulcan, Aurul zent minunate bijuterii de porţelan, de la acest magazin ? Dar,
umplut până la refuz patinoa­
Astfel, renasc speranţele de rul au scandat minute in şir la (Brad s*a distanţat Ia şase cum era de aşteptat, aici se întâmplau şi lucruri necurate. Se
menţinere a echipei Vega De* adresa formaţiei române: „ţi­ puncte de această echipă, ocu­ dădea câte o spargere, când nu te aşteptai. Parcă era ceva
va in Divizia B. iar suporte­ ganii, ţiganii*, alături de alte pând confortabil ' fotoliul de programat. Parcă cineva îndemna ca în noaptea respectivă, Să
rii săi au plecat acasă mai fe. înjurături In... româneşte. lider al seriei. se dea lovitura. Nu s-a reuşit să se dezlege enigma. Mai ales
riciţi ca niciodată. Totodată, brădenii vor sus­ că au fost găsiţi in timp, câţiva spărgători. Unii au fost nişte 1
• FETELE DIN HUNEDOA­ ţine meciul de promovare în hoţi mai puţin versaţi. Unul, după ce umpluse un geamantan CU ,
• ARBITRII ERAU SA FIB RA, campioane la karatc. E- divizia G posibilitatea de a fi marfă, a plecat cu el, la o maşină de ocazie. A atras atenţia
LINŞAŢI. Derby-ul seriei la ehipa de karate feminin a clu­ „detronaţi" fiind foarte puţin şefului de post de atunci, vestitul maior Voicu, prin faptul că
handbal feminin dintre REMIN bului „Constructorul* din Hu­ probabilă. hoţul, nu îndepărtase tichetul cu preţul de pe geamantan. Acest >
DEVA şl TEXTILA SEBEŞ a nedoara a obţinut locul I la Sperăm şi noi ca vajnicii moţi Voicu, prin gradul său, era unic în împrejurimi ca şef de post. i
dat câştig de cauză formaţiei acesată probă, participând la să revină acolo unde le este A rămas pe post până înainte da revoluţie când s-a pensionat şt
vizitatoare şi asta nu din cau­ Campionatul Naţional de Ka­ locul... a plecat spre locurile natale. Se pare Alba Iulia. Nu prea a
za locului prestat d din cau­ rate — Do, desfăşurat la Bu­ avut multă stofă de miliţian. Dar s-a descurcat. Intr-o vre­
za unul arbitraj sub orice cureşti. DANIEL MARIŞ me, prinsese boala de a speria copiii. L-am găsit o dată aler­
eritlcâ, părtinitor al unei bri­ gând după doi puşti, de vreo 4—5 ani, care, aproape nu mot
găzi braşovene.
găseau poarta să se furişeze în casă. L-am întrebat atunci: ,nu
Revoltaţi pe bună dreptate, CONCURSUL PRONOSPORT CONCURSUL PRONOSPORT vă plac copiii?*. Mi-a răspuns, fâstâcindu-se; „N-am să mai
câţiva spectatori mal recalci­ DIN 4—5 APRILIE 1998 DIN 5 APRILIE 1998 fac acest gest, niciodată. N-o fac cu răutate. Doar aşa. E MW ,
tranţi l-au aşteptat câteva ore fel de joacă’ . Nu mai ştiu dacă se mai află deasupra locurilor
pe arbitri, după terminarea t. F.C. Naţional — Foresta C (. Atalanta — Roma 1 pământeşti, dar, acest Voicu, a rămas ca un personaj moi a-
medului. 8. Oţelul — Univ. Craiova I 8. Bar] — Milan * parte. Care nu se uită uşor.
Se vede Insă treaba că a- 3. Jiul — Rapid 8 3. Bologna — Udinesc x
eeştla, cu sprijinul organiza­ 4. CSM Reşiţa — FCM Bacău 1 4. Empoli •— Brescia I MlRON ŢIC
torii» eu şters-o pe uşa din 5. „U" Cluj — FC Argeş ■ 5. Inter — Sampdoria I
dos. 6. Steaua — Dinamo ( 6. Lazio —- Juventus I
7. Ceahlăul — FC Farul 1 7. Napoii — Piacenza x
• ROMANII AU FOST FĂCUŢI 8. Sportul — Petrolul I 8. Parma — Florentina t
ŢIGANI LA BUDAPESTA. Me­ 9. Gloria — CF Chindia t 9. Vicenza — Lecce I
ciul de hochei, dintre selecţio­ tO. Astra Ploieşti—Gl. Buzău ■ 10. Ancona — Perugia I { Invitat la ..CĂLĂUZA ’ )
natele Ungariei şl României, o 11. FC Oneşti — Rocar I 11. Foggla —- Verona 1
adevărată finală a turneului in­ 12. FC Baia M.—Inter Sibiu I 12. Reggiana — Lucchese 1
ternaţional de la Budapesta, a 13. U.T.A. — Corvinu! Hd. I 13. Torino — F. Andria I (Urmare din pag. I) II societăţi independente pios
Siderurgia de bază. Avem în
de realizare a restructurării care vedere o formulă specială de
presupune un program de pri­ atragere a investitorilor stră-
O evoluţie istorică: România spre Rromiania vatizare şi divizare a societăţii. ini. In acest sens vom orga-j
Vor
în conservare
fi trecute
niza
o licitaţie pentru muder.
(Urmare din pag. I) forţă prin care să se evite spo­ jină copiii recunoscuţi. 4. Creşe majoritatea cuptoarelor Şi fur­ nizarca laminoarelor undo fi
nalelor,
iar din cei aproxima­
rul demografic ţigănesc. 2. PO­ Şi grădiniţe cu personalul ex­ există de altfel o oferta ger­
şi mai ales IN EVOLUŢIA EI. LITIC, viitorul deschide per. clusiv românesc pentru toţi tiv 16.000 angajaţi vor fi dis- mană, finanţarea fiind asigu­
In termeni proverbiali spunem: spectiva electorală ţiganilor de copiii celor fără de fam ilii; 5. ponibilizaţi 3.000, din care ju­ rată prin preluarea prodiSse-
Cercetând starea copacilor, să a fi aleşi: consilieri, primari Delimitarea protecţiei copiilor mătate sunt pensionabili. lor. Vreau să vă mai rog încă
nu pierdem din vedere soarta parlamentari, apoi guvernamen. de ţigani la numai doi, de fie­ F.P.S, are o poziţie specială o dată să menţionaţi că ţol
întregii păduri. tali, cu rol crescând corespunză­ care familie de la data legali­ în a susţine combinatele de ceea ce s-a făcut la „Siderur­
Acest avertisment se impune tor evoluţiei demografice. Fina­ zării unor atarî hotărâri. la Călan şi Hunedoara, cu toa­ gica" Hunedoara şi ..Sidcrmet'1
actualităţii naţionale, fn care lul prevede de la sine „Trece­ In esenţă se impun măsuri tă situaţia grea în care ne a. Călan, s-a făcut prin interme­
suntem copleşiţi de numeroa­ rea de Ia România la Rromiania temeinice, bine finanţate, încât flăm şi a finanţat studiile dc diul F.P.S.
sele probleme incontestabil a. viitorului. să se excludă motivul „nu pot, restructurare şi de documenta­ — De ce credeţi că nu se
cute, de diverse genuri şl pe Desigur, ar fi vorba de un sau n-am cu ce să-mi cresc re efectuate de firme străine înghesuie investitorii străini 7
multiple planuri, având drept viitor îndepărtat, pe care nu-1 copilul". şi înţelege să se implice activ — Pentru că toată lumea tea-
consecinţă: PIERDEREA DIN putem accepta, nici măcar ca Libere, legitime şi bineve­ in acest laborios proces. Side­ gă numele judeţului IltuMu
VEDERE A DESTINULUI NEA­ idee, ceea ce nu înseamnă că nite sunt orice alte măsuri cc rurgia huncdorcană se poate doara de Valea Jiului.
MULUI NOSTRU ROMANESC, suntem scutiţi de a ţine cont garantează menţinerea majori­ relansa numai prin privatiza­ — Sunteţi de acord cu liber
majoritar şi decisiv pentru c- de stările de fapt reale, res­ tăţii etnice româneşti, fără de re ceea ce va duce la obţine, rnliznrea- exportului de fie»
vechi?
voluţia istorică a Ţării. pectiv de sporul demografic ţi­ care România va înainta ine. rea de performanţe economice.
tn concret şi realmente, luăm gănesc incontestabil. PROVOCA. vitabil spre Rromiania. — Şi totuşi această restruc­ România trebuie să-şi C6ar
cunoştinţă de scăderea prăpăs­ REA ISTORICA ESTE INEVI­ Presa, mai ales, poate veni turare necesară va produce mari serve, să-şi protejeze toate" re­
convulsii sociale.
tioase a natalităţii, îndeosebi a TABILA, c e n u p o a t e r ă ­ în sprijinul unei noi mentali­ sursele. Punctul meu de vedere
etniei româneşti, ca Şi a celei m â n e FARA DE RĂSPUNS. tăţi, popularizând mai puţin 6e alternative există pentru este că exportul de fier vechi i*o
maghiare, timp în care Rromii Sumar drept răspuns, se im­ eroinele române in minijupuri, cei disponibilizaţi ? trebuie să se facă.
sporesc vertiginos. In actualul pun următoarele măsuri i cu picioarele goale, propunând — Din păcate pentru marea ■— Când veţi mai reveni te
climat mondial, in care două 1. Campanie, nu interdicţia rromiene în rochii lungi de nu lor majoritate nu există nici o judeţ?
principii fundamentale domi. întreruperilor sarcinii; 2. Impo. li 6e văd nici călcâiele şi cu copii altă alternativă. Acesta este un — Cât de des voi putea, mă
nă: DREPTURILE OMULUI şi zitarea graduală a familiilor fără în braţe. Regretabil, dar am lucru dureros dar inevitabil. voi întoarce aici. Mă simt im.
DEMOCRAŢIA, se impune a lua doi copii sau cu unul singur t ajuns în situaţia de a învăţa — Cum se va restructura plicat şi profund ataşat ifs
in considerare consecinţele. A- 3. Impozitarea tuturor celibata­ câta ceva şl de la noua etnie „Siderurgica" Hunedoara ? problemele acestui judeţ, căruia
dică: 1. SOCIAL, nu se poate rilor, exceptând „prietenii*1 ce-şi a rromilor ce ne concurează. — Societatea se va diviza în ii datorez atâtea.
întreprinde nici o măsură de recunosc paternitatea şl spri­
Războiul de secesiune dintre Alba 150 de ani de la Revoluţia Română din 1848
(Urmare din pag. I) deşi sunt voci ce ne îndeamnă Transilvania, unde au izbue&fi
manifestaţii orăşeneşti la Arad,
şi Hunedoara a fost declanşat I trul Europei, şl în 1849, a fost să părăsim acest demers naţio­ Timişoara, Oradea, Gluj, Târgu-
întregul an 1848, Iar In cen­
nal, ca fiind depăşit.
Revoluţia română se integrea.
Mureş, Alba Iulia, Braşov, Si­
(frecventat de lupte. Numeroşi ză în marea revoluţie euro" biu, Sighişoara ş.a.
(Urmare din pag. 1) Potrivit sindicaliştilor starea tineri c a : Lamartaine, Louis peană, dar nu face parte din Românii din Banat şi Tran­
Prefectul peneţecedist al de colaps a regiei se datorează Blanc, Giuseppe Mazzini, Giu. vre-o altă revoluţie, austriacă, silvania suportau cu stoicism
Albei a declanşat un adevărat acestor perpetue jocuri politice, seppe GaribaJdi, Ludovic Kos- germană sau maghiară. Ea are jugul feudalismului concretizai
război de secesiune intre cele care nu au permis clarifica­ suth şi Alexandru Pctofi, Ni- caracter unitar în întreg spa­ prin robotcle şi dijmele impu­
două judeţe, profitând şi de rea bugetului nici astăzi. colae Bălcescu, Avram Iancu, ţiul românesc, fiind determina­ se de nobilimea maghiară.
„lipsa de verticalitate" a sena­ Pe de altă parte, ministrul Alexandru loan Cuza şi mulţi tă de aceleaşi cauze, cu aceleaşi Aici se manifestă o iobăgie i»r—*
torului de Hunedoara. Andreiu Mircea Ciumara a sfătuit par. alţii, vor călăuzi popoarele spre obiective şi la care au parti­ ţională asupra românilor şi ''«V,
Oprea (născut de fapt în Alba), ticipanţii la această întâlnire să libertate, independenţă şi uni­ cipat aceleaşi forţe sociale. „Re­ persecuţie religioasă. Români-
a afirmat liderul sindical Ni- stea liniştiţi, sugerându*le că tate naţională. Revoluţia era voluţia română de la 1848 n-a lor „Casa de Habsburg" şi nobili­
colae Ciocan. guvernul nu mai are multe zile singura cale spre libertate şi fost un fenomen neregulat, mea maghiară le-a interzis
Presiunilor politice nu le-au P.S. Intre timp guvernul a viaţă mai bună. Pentru noi ro. efemer, fără trecut şi viitor, limba română, şcoli româneşti,
rezistat nici directorii de la căzut. Războiul de secesiune mânii, semnificaţia idealurilor fără altă cauză, decât voinţa pământ, libertate si dreptul de
R.A.C. Deva, care s-au înscris între Alba şi Hunedoara con­ de la 1848 continuă să fie de întâmplătoare a unei minorităţi a trăi.
fn bloc la P.N.Ţ.c.d. tinuă mare actualitate, deoarece : sau mişcarea generală euro­ Nicolae Bălcescu o colindat
„Vrem să fim o naţie, una pu­ peană. Revoluţia generală, fu peste tot în Moldova şi TransiF
ternică şi liberă, prin dreptul ocazia, iar nu cauza revolu- vania încă din 1846 pentru a
Şi copiii vorbesc cu morţii (li) şi datoria noastră pentru bi­ ţiei“. stabili căile de comunicaţie şi
nele nostru şi al celorlalte na­
In spaţiul istoria românesc a
curentă,
informaţie
privind
(Urmare din pag. 1) tâlnească serile cu Subitul eî, ţii, căci voim fericirea noastră izbucnit o singură revoluţie, mersul revoluţiei şi ideile care
fata dezlănţuie puteri paranor­ şi avem o misie a îrfiplinirii desfăşurându-se cronologic suc­ să fie exprimate în programe,
nunţa şi în somn, şi de care, male. Gu ajutorul unui psi­ în omenire". Azi se impune cu cesiv în toate provinciile româ­ le revoluţionare ca şi pe această
trează fiind, nu mai era con­ hiatru, recomandat de Gurrie, atât mai mult înfăptuirea a- neşti. Ecourile izbucnirii revo­ cale să se adâncească unita­
ştientă, astfel îi chema pe de­ care a efectuat o şedinţă de cestui obiectiv sintetizat ou luţiei de la Paris (22 februarie tea naţională, obiectiv specifio
moni în ajutor. Furioasă că exorcism, spiritele au fost a- genialitate de sufletul revolu­ 1848), Viena (13 martie) şi Testa românilor, italienilor şi nemţi­
părinţii, »-au interzis să se în­ lungate. (Va urma). ţiei noastre, Nicolae Bălcescu, (15 martie), au ajuns şl în lor. (Va urma), <