Page 2 - Calauza_1998_421
P. 2

Săptămânal  independent  aflat in  slufbatuturor  oamenilor
                            -------- ---------------------------------------:   :      ..............   ....................... ■   », ■  • • •  ■■         a . fiiwi
        SrORT  ®  SPORT  »   SPORT •  SPORT • SPORT•  SPORT •  SPORT • SPORT
         •  \  ICIO;'IE.  Ia   Craicv.i,                              gust  1993  am  traversat  Ungaria,
       I'h . i'i);,ui('n'   a  fast  „îngonun-                        Austria,  Germania   şi  Franţa,   MARTOR |w
       i'Ui.h.i"   tL-  VKG.A  Deva,  gratie   !  P E   C Â Ţ IV A    participând  la  Conferinţa  Na­
       i.    ,  >cr..   do  POPA  in  mm.                             ţională  a  asociaţiei  BUGIES  DB                 !■!■■■ Ja      cteai  pa$uca
       tu   i. n  xtuv s  a!  formaţiei  de.   j  Q U A P & A Ţ I     NOEL.  In  anul  1995,  am  pornit   Despre  taxa  Băsescu,  s-a  vorbit  destul  de  mult.  Şi  chiar  ara'
       von-,  ta  Lmtn  pumni  evitarea                               într.un  TUR  AL  LUMII   IN     protestat.  Cel  care  a  contribuit  la  naşterea  ei,  a  fost  huiduit
       r  ;r  raderii,  pe  fondul   unui                             FOTOLIU  RULANT,  pentru    a    şi  privit  cu  mânie.  Până  când  s-a  văzut  că  Ministrul,  da  ar
       ie-    -dat--  nivel  tehnic  al  am*                          ajunge  în  Atlanta.   Am   tra­  tund,  a  reuşit  să  facă  ceva  bun.  Câteva  şosele  naţionala  ou
       ie''  fi  rmatii.  Felicitări,  pentru  instiuctor  Aurel  Braharu,   pre­  versat  România.  Ungaria,  Slova,   fost  aduse,  cât  de  cât,  la  standardele  internaţionale.  Stă  m ăr
       1  ■ 'PA,   ca-v  după  o  cursă   cu   cum  şi  de  cros  cu  cărucioare.  cia,  Polonia,  Suedia,  Danemarca,   turie  şoseaua  Arad   —  Deva  şi  mai  departe.  Pentru  acest  <W>,
       i .în-;- a  la  picior,  de  aproxima-   •   TUBUL  LUMII.   Prezent   Germania,   Olanda,  Belgia   şi   taa:a  Băsescu  a  urcat  în  top.  S-a  făcut  mai  greu  de  suportat,
       ti\  2i>  de  mt'tri,  a  reuşit  să  de­  la  Hunedoara,  cu  ocazia  deschi­  Franţa.  Am  abandonat  traseul   din  partea  deţinătorilor  de  autovehicule.  Mai  ades  că  s-a  scwmr
       şi un  -•   fragila  defensivă  craio*   derii  festive   a  Clubului  Spor­  din  lipsă  de  sponsori  la  graniţa   pit  destul  de  mult  benzina.  Aşa  s-a  ajuns  ca  finalul  luutt
                                       tiv  „Cutezătorii",  Vasile
                                                               Stoi­
       v.-ană,  Înscriind  nu  fără  emoţii,                          cu  Spania.  Sunt  hotărât  ca  la   martie,  să  aducă  in  incinta  CEC-urilor,  mii  şi  mii  de  oameni.
       golul  mult  aşteptat  de  iubitorii   ca,   de  la   Clubul  Sportiv   al   31  mai  1998  să  pornesc  din  nou   Teama  de  a  nu  plăti  această  taxă  de  10  ori,  i-a  făcut  pe  mulţi
        1  ului  cu  balonul  rotund   din   handicapaţilor  fizic  „MARATON   la  drum,  pentru  a  efectua  TU­  automobilişti,  să  suporte  nişte  consecinţe,  pe  care  nu  le  meritau.
       c-i-ul  reşedinţă  de  judeţ.   ’93",  ne-a  declarat:  „Sunt  născut   RUL  LUMII  IN  FOTOLIUL  RU.   Să stea  la  cozi,  ore  în  şir,  până  să  le  vină  rândul  la  ghişeul te
                                       la  Măguri  —  Răcătău,
                                                             judeţul
         •  INIŢIATIVA.  I.a  Hunedoa­  Cluj.  Sunt  operat  de  treisprezece   LANŢ  —  31.000  km.  Acest  tur­  făcea  astfel  de  operaţiuni.   Ultimele  două  zile  ale  lunii  martie,,
       ra.  .  Unt  fiinţă  Clubul  Sportiv  ori  la  membrele  inferioare,  de­  neu  îl  voi  efectua   în   scopul   au  fost  de  neimaginat.  In  primul  rând,  că  plata  nu  se  mo*
          1.  i K.ZÂTORir'.  rezervat  per-   oarece  m-am  născut  cu  paraple-   sensibilizării  opiniei  publice,  cu   cea  decât  la  CEC-urile  din  Deva  şt  Hunedoara„  Spre  a  putea
       ■-'•'.ueior   handicapate  neuromo.   gie  congenitală.  In  1993,  cu  un   privire  Ia  realitatea  handicapu­  relata  ce  s-a  întâmplat,  am  fost  martor  vreme  de  circa 5  ore,
       •.  r.  preşedinte  fiind  ales  OC-   cărucior  rulant  am  parcurs  340   lui  în  societatea  noastră.   Cine   in  incinta  CEC-ului   oraşului   siderurgiei.   Aşezat   la  coadă,
        r \\ IAN   BOGDAN   —     un   km  în  patru  zile,  pe  ruta  Lu­  doreşte  să  mă  ajute  la  finali­  m-am  văzut  strâns  ca-n  cleşte  de  cei  care  veneau  din  urmă.
       .lic; ărat   animator   al   spor­  goj  —  Siofok,  când  am  partici­  zarea  acestui  proiect,  ofer  prin   Pasul  se  bătea  pe  loc.  Lumea  se  agita.  Ciocănea  in  ghişee,  lyt
       tului.  Deschiderea  festivă  a  a.   pat  la   Conferinţa   europeană   ziarul   „Călăuza"  contul   meu   exprima  nemulţumirea.  In  fel  şi  chip.  „Că  sistemul  de   muncă
       vu:   loc   pe  stadionul   „Con­  a  persoanelor  cu  handicap   din   deschis   la  Banca  Comercială   este  rudimentar".  Sau  că  ,,sunt  insuficiente  două  ghişee  deschP
       structorul".                   localitatea  Siofok  (Ungaria).  In   „Ion  Tiriac",  filiala   Bucureşti :   ■  se".   La   solicitarea   celor  mulţi,   într-o   vreme,   a   apărut  I
         Au  avut  loo  demonstraţii   de   acelaşi  an,  am  participat   la   4008424800.  Pot  fi  contactat   şi   \ o  persoană  din  conducere,  care  s~a  răstit  cu  „de  ce  n-aţi  plătit  |
       • mtir.g,  remarcat   fiind  ‘  Ionuţ   maratonul  CHALENGE  DAYcare   la  tel./fax  050/351145".  ( până  acum?!".  A  plecat  crezând  că  toată  dreptatea  este  4e ţ
       t'ofrnriu  —  elev  al  maistrului  a  avut  loc  la  Bucureşti.  în  au­  A  consemnat  IOAN  VLAD  i  partea  dumnealui.  Şi  a  venit   vremea  închiderii,  de  amiază.  î
                                                                                                      J Timp  ca  salariatele  să-şi  facă  închiderea  turei  de  dimineaţă, tn 1
                                                                                                      \ această   perioadă,  timpul  s-a   scurs   şi  mai  anemic.   Dincolo *
                                                                                                      4 de  ghişeu,  la  o  masă,  mai  multe  salariate,  nu  se  ştie  ce  distur  -
       Partidul  D em ocrat  —  o  forţă                                   DIN  ARHIVELE              ; tau.  Unele  ţineau  mâinile  încrucişate.  Şocul  a  produs  întârzieri
                                                                           SECRETE  C.I.A.            1 şi  in  servirea  altor  clienţi,  care  doreau  să-şi  achite  taxe  de  I
                                                                                                                 Amenzi.  Unii,  vroiau  să-şi  înregistreze  dobânda.  L o t
                                                                                                      lpaşaport.
            politică  în  fiecare  iudeţ                                   (Urmare  din  pag.  1)     i  ora  14,  a  reînceput  munca.   La  ghişeul  nr.  7,  s-a  prezentat  1
                                                                      150 000  să  fie   plătită  acestora   ) un  domn  care  dorea  să   plătească  o  taxă.  Cineva  l-a  strigat  )
         După  şedinţa  Consiliului   de   judeţ,   aşa   încât   organizaţia                         \ cu  „Domn  jurist",  Cum  trecuseră  vreo  7  minute  şi  salariata nu I
       Coordonare  Judeţean  Hunedoara   noastră  judeţeană  să  devină  cea   pentru   asasinarea  lui  Castro,   i venise,  dl  jurist s-a  avântat să reclame.  La reîntoarcere, doamna  *
       —  Deva,  a  PD.,  dl   CIPRIAN   mai  bună  din  ţară  •  La  nivel   venit  la  putere  în  1959.  Robert   i£n  cauză,  încerca  să-şi  pregătească  locul  de  muncă.  Cei  din  V *  J
        ALIC,  ales  secretar  pentru  rela­  judeţean,  între  parteneri»   de   Mahen,   detectiv  particular,  in­  iau  mai   sesizat  că  o  doamnă   îmbrăcată  în  doliu,  s~a  furişat  ţ
       ţia  cu  presa  şi*a  luat  rolul  in   coaliţie  nu  au  existat  divergen­  termediar  în  „afacere",  a   ra­  \în  faţă.  Când  au  luat-o  la  rost,  s-a  plâns  că  „am  mort  in  t
       serios,  organizând  o  primă  con­  ţe  de  nici  un  fel.  •  P.D.  are   portat  că   RosselJi  şi  Giancana   leasă”.  Dacă  mai  adăugăm  că  nici  rovignetele  n-au  fost  tnnH"
       ferinţă  de  presă,  cu  participa­  oameni  pregătiţi  pentru   orice   nu  doresc  nici  un  fel  de  bani,   ? nate,  ne  întrebăm:  există  vinovaţi?   MIRON  ŢIG  1
       rea  domnului  senator  VASILE   confruntare  politică  cât  şi  orga­  se  arată   în  documentul  strict   )   P. S.  Deoarece  în  tableta  ,,întoarcere  în  vreme"  s-a  streor  |
       ULAGA  —  secretar  general   al   nizarea  bună  pentru  o  campa­  secret.   Deşi   fuseseră   achitaţi   \rat  o  greşeală,  personajul  este  Andrei  şi  nu  Voicu,  autorul  îşi  j
       P.D.  şi   a  deputaţilor  CORNE-   nie  electorală  eficientă.  peste  11 000  de  dolari  pentru  e-   t cere  scuze.                                  > j
       L1U  RUSE  şl  NICOLAE  STAI-    Va Sil e   BLAGA:   •  Dorim   chipamente  şi  comunicaţie,   o-
                                                                      peraţiunea  a  fost  anulată  după
       b'ULESCU  şi  bineînţeles  a  nou­  ca  P.D.  să  devină  o   forţă  po­
       lui  ales  în  funcţia  de  preşedinte   litică  bineconturată  în   fiecare   eşecul  invadării  Cubei  din  Gol­
       al  B.P.J.  Hunedoara—Deva,  ing.   judeţ.   Pentru  acest  lucru  acti-  ful  Porcilor  (aprilie  1961),   ten­  ŞI  COPIII  VORBESC  CU  MORŢII  (III)
       GHEORGHE  BARBU.  Iată     ce                                  tativă  la  care  au  participat  cu­  (Urmare  din  pag.  I)  te,   căci   se  temea  de  compe­
                                                                      banezi  exilaţi,  sprijiniţi  de  Ad­
        im  consemnat  cu  această  ocazie:    A  consemnat           ministraţia  Kennedy.  Este   vor­  Creek  (California),  care  a  inun­  tiţii.   Nu  se  simţea   in   stare
         GHEORGIIE  BARBU:  •    Bi­           IOAN  VLAD                                                                            să  continue  antrenamentele   a-
       roul  permanent  ales  va  da  un                              ba   doar   de  unul  din   seria   dat  dormitorul  cu  o  ploaie  to­  cclca  anevoioase,  dar  nu  a  avui
                                                                                                      renţială,  fără  ca  afară  să  plouă.
        nou  impuls  activităţii  P.D.   în  (Continuare  în  pag.  a  3-a)  comploturilor  nereuşite  ale  CIA   Cerul   nu  era  nici  măcar   în­  curajul   să   le  mărturisească
                                                                                     scop  eliminarea
                                                                      care  avea  ca
                                                   •■■•■■■••■•■■■■•«■a  fizică  a  liderului  cubanez.  Me­  norat.   S-au   închis   robinetele   părinţilor.   Drept   protest,   e)
                                                                      tode  —  mâncare  otrăvită,  trabu­  centralei,  s-a   controlat   peste   şi-a   folosit   puterile  paranor­
                                                                                                                   dar  nimic  _ n-a
         PREA  TINERI,  DOAMNE 1                                      curi  otrăvite,  glonţ  etc.  Despre   tot  în   casă,   camera  lui  Farik   male,  declanşând  ploaia.   Când
                                                                                                                                     părinţii
                                                                      multe  dintre  acestea  s-au  ofe­
                                                                                                                                              i-au
                                                                                                                                                        îngăduinţa
                                                                                                                                                   dat
                                                                                                      ajutat  ;  in
                             (Urmare  din  pag.  I)                   rit   detalii   intr-un  raport   al   Kerm   continua   să  plouă   cu   dorită,  ploaia  a  încetat  ca  prin
                                                                      directorului  CIA,   document  fă­  găleata.  Ce  se  întâmplase?   De   farmec I   In  alt   caz,   l/agâ
        geacă  de  imitaţie   dc  piele,  fata  avea   un  pantalon  şi  o   scurtă   cut  public  încă   din  1978.  dă   ce   anume  se  declanşase  furia   Ancrbach  a  fost  chemat  să  dez­
        groasă,  ambele  de  culoare  gri.  Purtau  fiecare  pe  umăr  câte  o   noi  detalii  în  ceea  ce  priveşte   băiatului   şi  răzbunarea   sa  ?   lege   misterul   unei  întâmplări
        traistă,  în  care  aruncau  câte  un  boţ  de  mămăligă  veche,  un  os,   legăturile  dintre  CIA  şi  mafia   Kerm  voia  să  abandoneze  echi­  ciudate   netrecut   tot  la   MiA-
       o  coajă  de  pâine,   resturi  de  murături  sau  prăjituri.  Nu  s-au  je­  americană.      pa  de  înot  din  care  făcea  par-  U'cnkee.   (Va  urma).
       nat.  După  ce  şi-au  băgat  în  desagi  ceea  ce  au  crezut  că  e  bun
       de  mâncat,   şi~au   pus  sacii  pe  umeri  şi  satisfăcuţi  au  plecat  ţi'   * — * — * — * —  * —  * — * — * — * — * —  * —  * —  * — * —  —  * —  *— *— *— ★ —  — * —  ♦ — * —  *— ★ — * *
       nându-se  dc  mână.   Resemnarea,  lipsa   dc  jenă,  concurenţa   cu
       câinii  vagabonzi  pentru  o  coajă  de  pâine,   m.au  cutremurat.  C rim in alu l  de la  Hunedoara  are  coşmaruri...
           Erau  prea  tineri.  Doamne,  prea  tineri 1
                                                                           (Urmare  din  pag.  1)    bezna  nopţii,   plecând  spre  do­  mi  i-a  dat  mie.  iar  eu  l-aai
                                                                      minte  ideea  că  ar  fi  bine  ca  in   miciliul  mătuşei.   După   câteva   oferit   matuşii  mele,  pentru  c£
             .....   V  1   1,1   -........                           acea  noapte,  să  violeze  femeia   zile,  făptaşul  este  depistat   de   nu  avea  ce  mânca.  De  atunel
                                   .
            I n v it a t     Ia . C Ă L Ă U Z A ” )                   ce  o  avea  în  faţă.  Aceasta,  că­  poliţie  şi  trimis  după  gratii.  am  tot  timpul  coşmaruri;  O  văd
                                                                      sătorită  fiind,  era  şi  normal  să   Cu  sprijinul   căpitanului  Mir-   mereu  în  faţa  mea  pe  moartă.:
                                                                      nu  accepte  o  asemenea  idee  in­  cea  Nicoriciu  —  ofiţer  în  rela­  îmi  pare  rău.  Ştiu  ce  va  urma
             (Urmare  din  pag.  1)     —  Gum  sunt   relaţiile   între   credibilă.  Din   vorbă  în  vorbă,   ţiile  cu  presa,  am  poposit.  în   jicnim  mine".
                                      primar  şl  colaboratorii  săi,  res­  se  trece  la  o  luptă  fizică.  Tâl­  arest,  pentru  a  sta  de  vorbă  cu   ... Să  rupi   firul  vieţii   unul
       de  curăţire  şi  salubrizare  a  o-   pectiv  subalterni,  agenţi  econo­  harul,  nu  reuşeşte   să-şi  înde­  criminalul:  un  tânăr  mititel,  cu   om,  osie  un   păcat  de  moarte.
       raşului.   De  asemenea  intenţio­  mici,  consilieri  ?       plinească  dorinţa,  fapt  reieşit  din   faţa  palidă  şi  părţii  vâlvoi  şi  o   Ţiganul  Stanislav  Moldovaa  nu
       năm   să  facem  uncie  reparaţii   —  între  primar  şi  colaboratori,   probele  biologice.  Resemnat,  tâ­  mustaţă  crescută  ca  iarba  fără   s.a  gândit  la  acest  lucru  şi  a-
       la  drumurile  individuale  —  ţă­  cu  mici  excepţii,   relaţiile   de   nărul  ţigan  se  rezurhă  să  facă   ploaie.   Cuvintele   îi   curgeau   cum  regretă,  deplângându-şi fap­
       răneşti  —  din  vecinătatea  oraşu­  colaborare  sunt  bune.   Atât  la   focul  în  camera  unde  se  aflau   greu  şi  nu  prea   era  stăpân  pe   ta  după  gratii.
       lui  Uricani.   Dorim  să  moder­  realizări,   cât  şi  la  nerealizărî,   cei  doi.   Lângă  sobă  vede   un   ce  scotea  din  gură,   printre  al­  ... De  acolo,  de  sub  pământul
       nizăm  iluminatul  public  pe  DN   toţi  se  fac  vinovaţi,  de  la  pri.   topor.  îl  ia   frumuşel  în  mână   tele  declarându-ne :   „îmi  pare   reavăn  fizionomia  victimei  ţţ  re­
       66 A  de  ia  E.M.  Uricani   până   mar  şi  până  la  ultimul  funcţio­  şi  fără  să  ezite,  loveşte  in  cap   rău  pentru  ce-am  făcut.   Eu  nu   vine  făptaşului,  mereu  ini  faţă,
       în   zona  Firizoni.   Tot  în   a -   nar.  Nu  există  cauze  nici  me­  femeia  ce  cade  jos  fără  de  via­  ştiu  cum  s-a  întâmplat.  Nu  poli   simfindu-i   parcă  şi  acum-  sân­
       ceastă  şedinţă  s-a  aprobat  scoa­  najamente.   Relaţiile  între  pri­  ţă.  Apoi,  îi  sustrage  din  urechi   să-mi  dau   seama.   Bijuteriile   gele  ee-i  ţâşnea  din  vene,  şH
       terea  Ia  licitaţie  prin  concesio­  mar  şi  colaboratorii  săi,  trebuie   cerceii  şi  de  pe  degete   biju­  le-am  dat  lui  Mircea,  un  prie­  aude  vocea,   Intrebându-1::  „de
       nare  a  staţiei   de  montă   din   să  fie  constituite  în   folosul  ce­  teriile.   Dar   asta   nu  înainte   ten  de-al  meu,  care  le-a  vândut   cc  mi-ai   luat  viaţa?   N u   te-al
       Uricani,  pentru  a  se  putea  pune   tăţeanului,  altfel  sar  scântei.  de  a-i  mai  oferi  moartei  câte­  cu  100.000  Ici.   Treizeci  de  mii   .gândit  că  acolo  sus  în  cer,  este
       in  funcţiune  de  către  un  poten­                           va  lovituri  cu  toporul.  După  a-   şi  i-a  oprit  lui,   pentru  o  da­  un  Dumnezeu'?* Şi ' doar  EF  este
       ţial  investitor.                                (Va  urma)    ceastă  faptă,  autorul  dispare  în  torie  a  mea  faţă  de  el,  iar  70.000  stăpânul  vieţii  noasţre...*.
       i  m v   a   a  ornam  a  m *   a  mmmm  a  m »   a  aamm  a
               150  de  ani  de  la  Revoluţia                        FEMEILE ÎN SERVICIUL SPIONAJULUI  SOVIETIC (III)
                                                                           (Urmare  din  pag.  1)
                                                                                                                               ve­
                   Româna  din  1848  (II)                            A  comandat  de  la  un  agent  -rare   a  coborât   scările  şi  le~a   salo­  Linului  dormea,  beat,  în   poala
                                                                                                                                     spicanei.  De  buzunarul  vestei
                                                                                                          în  întâmpinare.  în
                                                                                                     nit
            tUrmare  din  pag.  1)     tăi,  celelalte  vor  urma.  Afurisit   vindea  clandestin  băuturi,  câte­  nul   pregătit  ardeau  candelabre   atârna  un  lanţ   de  aur,  de  care
       martie,  împotriva   „Casei   de   să  fie   în  veci   oricare  român   va  sticle  de  şampanie.  vechi  ce  aruncau   umbre  largi   urau  atârnate  nişte   chei.   Fe­
       ll.d sburg".                   vă  îndrăzni  a  face  vrc_o  unire   La  Taşkent  umbrele   nopţii   prin  unghere.   O  recunoscu  i-   meia  desprinse  lanţul,  dar   el
         Bucuria  românilor  a  tost  insă   până  nu   va  fi  proclamat  na­  sunt   stăpâne  şi   cum   apune   mediat   pe  „frumoasa"  de   la   nu  simţi,   căci   îi  turnase   un
       de  scurtă  durată,  .oină   la  pu­  ţia  română".  De  asemenea  PA-   soarele,  musulmanii  nu  îndrăz­  teatru.   Tovarăşele   ei   aveau   praf  somnifer  in  ultimul  pahar
       blicarea  programului  revoluţiei   PIU  1LARIAN,  scrie  că   ţâra.   nesc  să  se   ivească  pe  drumu­  fiecare  câte  o  chitară  şi  se  a-   de  şampanie.   A  luat  o  lumâ­
       maghiare  în  12  puncte,  tlin  care   nii  români  văd  iobăgia  ca  pe  O   rile  desfundate  ale  oraşului.  Aşa   şezară  pe  o  canapea,  în  umbra   nare  dintr-un  candelabru  şi   O
       se  detaşează   articolul  12,   în   problemă  naţională.  El  notează   că  în  seara  aceea,  nimeni   nu   unui  perete.   Consulul  se  stră­  puse  pe  fereastră.  Era  semna.
       care  se  precizează:  „Uniune  cu   în   acest  sens  spusele  unui  ţă­  le-au  putut  observa  pe  cele  patru   duia  să   fie  cât  mai  european   Iul   pentru  cei  trei  agenţi  care
       Ardealul"   Acesta  a  produs  o   ran  iobag,  care  se  pronunţă  re-  j  femei  care  se  îndreptau  .  spre   şi   se  aşeză  lângă  fotoliul  „re­  aşteptau  în  stradă.
       marc  dezamăgire  în  rândul   ro­  feritor  la  alipirea  Transilvaniei   consulul  Afganistanului   La  o   ginei"  sale.   Femeia   ii  vorbea   La  ora  unu  după  miezul  nop­
       mânilor.  atât  printre  intelectuali,   la  Ungaria,  astfel:  „ ...dacă  ungu­  distanţă  de  20  de  metri  erau  ur­  de  Odesa,  Moscova,  Kiev,   de   ţii,  agenţii  au  intrat  în  localul
                                                                                                                                                            Luară
       aşa  cum   a  fost  evprimat   de   rii,  deşi  sunt  puţini  între   noi,   mărite  de  trei  bărbaţi,   care   zgomotul  oraşelor  mari  din  cen­  consulului   afganistan.  un  dulap
                                                                                                                                     cheile  şi  au  deschis
       GH.  BARNUŢIU,  în  Provocaiiu-   totuşi  ne  asupresc  aşa  cumplit   vorbeau  în  şoaptă.   trul  Rusiei,   Iar  celelalte   trei,   şi  au  luminat  cu  o  baterie  foa­
       ne,  în  care  spune:  „Fără  naţie   —  cum  vom  scăpa  de  asuprirea   Clădirea  în  care  locuia,  lumina   agente  secrete  ale  Sovietelor cân­  ie  sertarele.   Au  găsit  cifrul  p*
      şi  republică  e  numai  despotism   lor  dacă  se  vor  uni  cu  cel  din   in  bezna  nopţii  ca  un  far.  Fe­  tau  în  surdină  melodiile  pline   care  l-au   fotografiat  bnediafe.
      afurisit”;  ştergerea  iobăgici  na­  Ţara  Ungurească,  unde  sunt  cu   meile  se  opriră  lângă   o  uşă   de  dor  ale   Ucrainei.  La  mle-   (Va  urma).
                                                                                                     zul  nopţii,  demnitarul
                                                                                                                           Afganis.
      ţiei  române...  acestea  mai  în.  mult  mal  mulţi1*,  (Va  urma).  veche  şi  au  sunat,   ©orarului
   1   2   3   4   5   6   7