Page 2 - Calauza_1998_424
P. 2
s
Săptăm ânal independent aflat Jn slujba tu tu ror oam enilor'
t
J l â c ă u l
MARTORI
ORGOLII P A T A T E ; VEGA IN T E N Ţ IE : Ex-Iiunedoreanul
DEVA - - o echipă recent uşor REMUS VLAD intenţionează să ţ â n t â n a x u l u i
„deslânată" în apărare, a fost PE CATIVA părăsească pe „U" GLUJ. El a
învinsă pe propriul teren de că cerut convocarea Consiliului de A fost odată. Tare dem ult. Doar urm ele s-au prelungit
tre „B ătrâna doam nă” din A - q u a d Aa t i adm inistraţie, pentru a-şi pre către zilele noastre. Undeva, intre doua sate, a trăit o
rad, în tim p ce F.C. CORVINUL zenta dem isia din funcţie, a - A ici şi.a ridicat casa. A ici, a fost văzută vrem e de zeci ri 2 « c i\
HUNEDOARA în fata a aproape ceasta datorită „tensiunii" între de ani. Adresa, nu era nici in Bucium, nici în Găbărnîcioatai I
o m ie de spectatori, prezenţi el şi cei doi vicepreşedinţi, fie Bărbatul era un om tare priceput. I se dusese vestea peste mmHe }
pe stadionul de „Sub arini", nu ceasta echipă nu a fost alta, de va fi, vom vedea, hotare. Era un fel de doctor in altoitul pomilor. Toate operaftHa J
a putut rezista In faţa Interului cât Petrolul. li reuşeau. în câţiva ani mlădiţele subţirele deveneau trunchlmrk 1
din Sibiu decât 84 de m inute, D EM ITERE: în tru n it ad-hoc, A consemnat IOAN VLAD W Cu ram uri viguroase. Primăvara se rotunjeau de flori. Apoi, 4 e »•
fie să faci? Se mai întâm plă 1 Consiliul de adm inistraţie de la i* fructe. La fel de priceput era omul şi în săpatul fântânilor, Ş tia ?
Vor veni iar zile bune.» U.F.C. Rapid, a hotărât să ceară unde să scormonească. Unde era vâna de izvor. A ajuns p& m I
dem iterea lui A. KASSAI => CONCURSUL când l-au ţinut puterile, la nu mai puţin de 50 de fântâni. Pe toate ii
ÎNVINSA DE NEŞANSA.» a secretar general al FRF, pentru P R O N O S P O R T î?i scrisese numele. Şi data cund au fost săpate. Femeia ero e» \
fost şi form aţia m inerilor din repetate acţiuni de defavorizare DIN 2. 05. ’90 treburile casei. Iar cum locuia între hotare, a trăit o vrem e cu \
Petroşani, „îngenunchiatâ“ tn a echipei de fotbal „Rapid" (eî (români) frică. Să nu dea cineva peste ea. Vreun om rău. Care s.; profite A
faţa propriilor suporteri de că supraveghează delegările arbitri de frum useţea ei. Singurătatea fem eii, s-a sfârşit odnt-i eu naş~ a
tre o echipă venită In Vale cu lor la m eciurile contând pentru 1. U. Craiova — Rapid 2 terea băiatului. Un copil dorit de câţiva ani. Tânăra mar<iăt uu *
un singur gând : Victoriei Şi a- Divizia A}. 2. FoC.M. Braşov — F.C. Arg- * s-a gândit decât să-l vadă mare. Să plece fui picioarele lui. Aşa ^
3. Foresta — Dinamo I că, de mic, l.a învăţat o serie de lucruri bune. Sâ in. ascultător. '
4. U. Cluj — Ceahlăul I Să nu înjure. Şi când ajunge la şcoală să nu o facă de ruşine. Sii
5. Jiul — Sport. Stud. 3 nu se lase depăşit. Să fie primul. Aşa cum latăl lui. s-a dovedii
V
6. Steaua — Gloria D. I in altoitul pomilor. Şi in săparea fântânilor. Viaţa acestei fum iM ,
P rem ii p en tru fa ctorii \ 7. Otelul — F.C. Farul t S-a derulat- in linişte. Cei din salcie învecinate respectând-» şi
8. F.C. National — Petrolul * lăudând-o. Nu erau nişte laude aduse din întâmplare. Tonte ti
9. C.S.M. Reşiţa — C,F. Chind. * veau acoperire. Se justificau. Băiatul a fost dat la şcoala din sar i
ş i d ir ig in ţii p o şta li 10. F.C. Oneşti — F.C. Braşov S tul Găbămicioaia. Acolo, au crezut ambii părinţi că-i ?nai- bine. ■
11. Tract. Bv. — Gloria B. 9 Deşi distanţa dintre un sat şi altul era la fel. Primii uni d: şcoală,
Venind in sprijinul cititorilor dacţiei an premiu dc 200 000 12. Olimpia S. M. — Electro. I au adus m ultă bucurie părinţilor. Băiatul lor a fost m ereu pre
noştri care vor să realizeze a. lei netl \ 13. A.S.A. Tg. M. — ARO G. L. 1 m iant. învăţătorul le-a sugerat- că c păcat să nu-l trim ită m ai ţ
bonamcnte la ziarul „CALA- — factorul poştal care va târziu să înveţe. Intr-un oraş cu tradiţie. Acolo, sigur cr p u tea :
U ZA", să~l aibă permanent şi CONCURSUL afla m ulte din tainele lumii. Poate dacă îm ţxiratui aude de î*U *
sigur la domiciliu, redacţia realiza un num ăr de 46—60 a- P R O N O S P O R T ţ elcpciunca lui, îl va lua pe lângă el. Pentru a-l con suita In tre
bonamente la ziarul „CĂLĂ burile împărăţiei. Şi cine ştie cât popic ajunge de d vart-2?“\ fa
„CĂLĂU ZĂ" in bună inţele. UZA" va prim i din partea re. s DIN 3. 05. 38
gere cu organele abilitate ale dacţiei un prem iu de 250 000 (italieni) ziua când băiatul a plecat, tatăl său, a trăit cea mai am arii a i ,
Dar a avut puterea să.i spună „Să nu mă faci de ruşine". D ar,}
Poştei Române, organizează un lei: 1. A talanta — Bari 1 acolo departe de sat, viaţa a schim bat sufletul flăcăului. L-a l
concurs destinat factorilor şi — factorul poştal care va 2. Bologna — Empoli 1 transformat. L-a însetat de aventură. Cartea, nu l-a m it L itere-J
diriginţilor poştali, astfel: a — Brescia I
realiza un num ăr âe 61—90 a- 4. Napoli - - Udinese 2. sat. A u trecut câţiva ani. Părinţii se lăiulau în sidn:ri şi In
bonam ente va prim i din partea 1 dreapta eu fiu l care a term inat o şcoala înaltă. Şi va ajun-jc îLngă
— factorul poştal care va 5. Parm a • - Sam pdoria împărat. Num ai că totul avea să se ruineze. Băiatul, întors
realiza un num ăr de 10— 15 a- redacţiei un prem iu In valoare 8. Roma — > M ilan 1 tot cum plecase. Lăsând ea ntsinra să acopere tot cv a frt r S
de 300 000 lei netj
bonamente ia ziarul „CALA- ?. Ancona — Reggiana K mos. Ca-n poveşti... 1
UZA" va prim i dtn partea re — factorul poştal care va rea 8. Cagliari — Pcrugia Si
f
9. Fidelis i i. — Reggina
dacţiei un premiu de 50 000 lei liza un num ăr de 91— 101 abo. 10. Foggia • - Padova « M1RON IU
net> nam ente la ziarul „C ĂLĂU ZA°
va prim i din partea redacţiei 11. G enea - • Salernitana 1
1
— factorul poştal tare va un premiu de 350 000 lei; 12. Menza - - Lucchese
realiza un num ăr de 16—25 a- — cei care vor realiza peste 13. Venezia — Chievo 1 E D I T O R I A L Î N T O R S
bonamente la ziarul „CĂLĂ 101 abonamente vor prim i
UZĂ" va prim i din partea re. 400 000 lei. (Urm are din pag. 1)
dacţiei un prem iu de 100 000 lei Diriginţii poştali vor fi pre
netj IN V IT A T IB î n
m iaţi in funcţie de num ărul de NALISTA — dar nu se poale uita fanatism ul distrugător. .Vy sc poţ
abonamente raportat la num ă uita toate crim ele comise ! Dar totuşi dacă ne gândim bine ba* a» 1
—- factorul poştal care va rul de locuitori din localitatea ST A T E L E U N IT E mai fi nevoie de un ZEL EA CODREANTJ »fe im \ LAI) ŢKPŞSŞ, ,
realiza un num ăr de 26—35 a- unde funcţionează sau din zona Suntem prea oropsiţi, înfom etaţi, batjocoriţi şi vânduţi de nişte in
bonamente la ziarul „CĂLĂ arondată, cu premii variind in . L a sediul ziarului „GALAUZA*- conştienţi dornici num ai de putere şi dom inare. TARE K,\U NE-ARJ
UZĂ" va prim i din partea re tre 100 000 lei ?! 1 000 000 lei. a sosit un fax-invitaţie pentru
dacţiei un premiu de 150 000 ca jurnaliştii noştri să se înscrie ALES CONDUCĂTORII ! S-au aliat cu cei care nc-au ucis — 318-38
scuipat, ne.air furai ce aveam mai sfânt, şi acum m ână m m âtwi '
lei net; Succes prieteni şi vă dorim In com petiţia pentru obţinerea
ca din ce în ce mai m ulţi să unor burse com plete (transport, susţinuţi, ţinuţi în braţe de aceşti batjocoritori de Români, vor să
— factorul poştal care va deveniţi premianţii ziarului cazare, m asă, alte cheltuieli) pen repete ceea ce noi cu oroare ne am intim . Zilele ne sunt zbucium ate ;
realiza un num ăr de 36—45 a- ,,C Ă LĂ U ZA ", singura publica tru un stagiu cu durata de 5 de laşitatea celor puşi să apere liniştea — linişte pe care au Iran.'
bonamente la ziarul „CĂLĂ ţie aflată în slujba tuturor oa săptăm âni in SUA. la W ashing sform at-o ei, în coşmar. Până când? Vor ajunge şi copiii n-jştoi să
UZĂ" va prim i din partea re. m enilor I ton şl New York. P arte a pro trăiască groaza şi coşmarul bunicilor 7
i gram ului propus de The Frecdoro Noi suntem condam naţi pentru NAŢIONALISM — pentru fîajRuI
Forum Foundation, ASNE şi In de a-ţi iubi ţara şi neamul, pentru că ne apărăm românism»!» I(K
ternational Ccnter for Journalists ei sunt felicitaţi pentru că ne batjocoresc iar conducători» şe ştri
presupune şl activitate în redac s-au alăturat lor şi tuturor acelora care vor să ne distrugă —■
ţiile unor cotidiene am ericane. ţară şi din afară — sc gudura precum căţeii — RUŞINE. L O R ) A-j
M ulţum im celor trei organizaţiiI V E M NEVOIE I)E I X TERI S S| ROM E SI llf. I N ZELIîfl.'CjO-i
Zilele acestea ne hotărâm I DREANU !?
Ultima noapte de dragoste pentru asas
(Urm are din pag. l) ţele concubinei, dim ineaţa el a fost ridicat tam an când
som nul îi era mai dulce. După ce i-a om orât pe «e»
atât de exactă că a şi fost identificat. După in doi sârbi şi au furat 2011 DM şi un pistol CS5
form aţiile poliţiştilor, OVID1U CRISTIAN IIODIŞ, şase cartuşe, crim inalii se dăduseră la fund, M ăr.'
de câte ori se întorcea dintr-o aventură în Iu turisind locul unde se ascunde Constantin Ti ta,
goslavia sau Ungaria, în loc să m eargă acasă ia răm as în Iugoslavia, Ovidiu Cristian llodiş a. fost
Tarii unic în toata fara 3 450 iei/30 secunde. Acest număr C urtea de Argeş, se îndrepta spre Chirnogii de găzduit in beciurile poliţiei până la ceasul de răs
poate li apelat numai de la teleloane conectate Călăraşi, unde îşi avea ibovnica, ADRIANA DU plată. Poliţia sârbă l-a descoperit şi pe eelălaJlţ
la centrale digitale. Primele 20 secunde netaxabile. MA. A şteptarea poliţiştilor a fost lungă, dar nu asasin şt legat fedeleş, l.au predat zilele treettte
zadarnică. M unca serviciilor de logistică îşi do poliţiştilor din M ehedinţi.
: : : : : : vedise utilitatea. După ce OVIDllî CRISTIAN IlO- M âna legii o lunga, nimeni nu scapă,-<£«.)CK$.
DIŞ a petrecut ultim a noapte de dragoste în bra
Primarul si-a sărbătorit ziua de naştere i «- * ★ * +— *—î —+—* — * - • —* —*—*—*—*—*—*—*—★ — — * « * » * * --- * — * — * - - fi,
oameni. Desigur, aşteptam ş] »“
(Urm are din pag. 1) un m otiv justificat, ceea ce de j probarea de la F.P.S. a progra
altfel l-a şi determ inat pe dl ( in v it a t ist .„CĂLĂUZA” ) mului de restructurare.
retoric dacă suprafaţa m are so M agheru să facă un apel pentru j — Dle director faceţi şj poHL
licitată este justificată. Pentru a se respecta proprietatea şi l lirâ 2
a se risipi aceste semne de sus iniţiativa privată. I (I rina re rlin pag ti cât mai m ulte lucrări pentru — Da. sunt liberai şi îmbf*1
piciune dl consilier Costa, a so Consilierii au aprobat fără re- { a oferi constructorilor noştri o in. mod firesc activitatea pofif
licitat ca un delegat al m unici zerve realizarea şi am plasarea 1 nicipiuhii R A l I -ui din loca- gamă m ultiplă de activităţi. tică cu ea profesională. Am îft
palităţii să viziteze sucursalele statuii reprezentându-1 pe îm pă- j litav . MAC! >\ IIARCEA, et‘\ — Lucraţi şi pentru piaţa ex baza activităţii mele principiul ,
asociaţiei pentru a se convinge râtul Traian, pe soclul situat în i Care este mobilul acestui ternă ? liberalism ului, pornind de Ia '?
de seriozitatea pretenţiilor. P iaţa U nirii şi bugetul necesar ■ sulYes în licitaţii ? — Da, avem o com andă de la ideea in care individul este pus
Profitând de faptul că se afla prim irii delegaţiei franceze re Documentaţiile de partici firma HAFA din G erm ania, pen înaintea societăţii, adică libera^'
în sală, profesorul Gligor Haşa prezentând ARRASUL care ne pare au fost întocmite cu res tru confecţii metalice, mai exact, lismul este com patibil cu libe*.-'
a pledat pentru curăţenia mo va vizita m unicipiul in perioada ponsabiliiate şi adaptate la eco poduri, care se execută la şan tatca şi dem nitatea um ană, Toc;
rală a oraşului, subliniind că 13—19 mal. nomia de piaţă. tierul S.P.I. mai de aceea eu cred şi sper că.
nu trebuie acceptat orbeşte un în schimb, la ultim ul punct — Vedeţi o reuşită ? — La S.G. „I.C.S.H." Hune S.G. „I.G.S.H.“ HUNEDOARA va
asem enea proiect oricât de gene al ordinii de zi, stabilirea dele — Da, pentru că prin perse doara se vorbeşte despre dispo
ajunge să obţină succesele
de
ros a r părea a fi. gaţiei Consiliului Local care va verenţa în muncă, prin hărnicia nibilizări ? altădată, să-şi form eze o persO.
Aşa că m ajoritatea consilieri „întoarce" vizita francezilor, dl oam enilor din subordine, în care — Da, vom reduce şi noi un
lor au respins această propunere, secretar Ioan Petru Albu a fost eu cred, putem redresa tot ce a num ăr cât se poate de mlo de nalitate a ei. Pe acest fo»d, stF >
determ inându-i pe reprezentan rugat să num ere personal votu fost „perforat" până acum. oameni, din toate structurile ac cietatea noastră, este pregătită
tul asociaţiei sâ părăsească fu rile celor prezenţi. — Cât despre agenda dvoastră tivităţii noastre, d ar aceasta în pentru a trece cu succes la ecu®
rios sala de şedinţe. Curios ni Ea final, prim arul M ircia de lucru, ce ric puteţi spune •; funcţie de lucrările pe care le nomia de piaţă. 1
se pare faptul că unele proiecte M untean a invitat asistenţa să — Prioritar, în activitatea noas avem de executat. — Aşa sâ fie, dle direc«W>
urbanistice pe terenuri proprie participe la sărbătorirea zilei sale tră este de a aduce, de a câştiga — P uteţi concretiza ? săptăm ânalul „Călăuza" u rân d » ,
tate privată au fost respinse fără de naştere. „Ea m ulţi ani 1“ pentru societate, prin licitaţie. — Este vorba de vreo 400 de vă succes deplin.
