Page 1 - Calauza_1998_425

W W W W ^ W W V W r t W > ’A W / W ft W V V V W y W W W A F .V W W W W W M W W y V t fW t fW W W W W M W W W lW ^ W W ^ M M W ^ ^
MISII» SICfilHim URINE TJ CS c ESTE DIVORŢUL 0
3 ~
«8
... s
08
O v* u o
ii
> T3
China a fost şi a rămas o marc enigmă. Şi o •5-S 3 0) SLOBOZIRE DIN Lmi ?
despre poporul BO, o populaţie minoritară, cum •rH *m* J- W) C
3
c >3
sunt multe altele în China, dispăruţi în urmă cu • rH 03 ^ *2 m
N
în ultimii ani normele lumii s.au schimbaft
fH
\ . C IM PE A N U ~ o pî divorţul este acceptat de mulţi parteneri de viaţă
• ♦«*
Pi oă o ® CA ca remediu şi îmbunătăţirea vieţii. Dar nu este
v
(Continuare în pag. a 2-a) C3 d C im aşa. Să divorţezi sau nu este o întrebare pe care
o *3 g ca > 7 şi-0 pun multe persoane căsătorite ce nu sunt
ÎH • H g* a» > K CI fericite. Cu ani in urmă, divorţul era privit cu
S -o _ a
Fri >*» o 03 ochi dezaprobatori şi ruşinos fiind adesea condam­
Sorin Dimitriu ameninţa O 0 ) o - nat din motive morale, iar părinţii căsătoriţi ne­
re te
K CJ
fericiţi rămâneau de obicei împreună de dragul
> d ffS ‘1 O a copiilor. Totuşi în acceptarea divorţului mulţi pă.
W
pe muncitori, cu poliţia © 3 J I H C rinţi îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu con­
u,‘B O
f t C3 K secinţele dăunătoare pe care lc are divorţul mai
A flat în judeţul Hunedoara pentru a participa O ii S ales asupra copiilor. In prezent sunt multe aver­
Ia o conferinţă de presă a partidului care l-a pro­ O tismente cum că prin divorţ nu se rezolvă pro­
pulsat în postul de deputat şi membru al Execu­ d s « e blema principală.
a> o £
tivului, dl ministru Sorin Dimitriu a ţinut o con­ F-l o a -5 e o Dovezile arată că divorţul poate avea un efect
ferinţă de presă şi la sediul teritorial al F.P.S., o c - ; a fc O dăunător asupra lor cât şi a copiilor. Părinţii tre.
prima dumnealui dragoste. Din partea ziarului r— I 3 ^ - buie să se gândească la consecinţele pe care le
nostru a fost întrebat dl ministru dacă în calitate •r-i •rH are divorţul asupra lor însăşi şi asupra copiilor
de membru al executivului ştie cum se va proceda a o r«| lor. Cei ce doresc să divorţeze trebuie să se gân.
t/î •■* £
in cazul rezistenţei la privatizare sau a opunerii £ O O Şi eu am luat parte la A- dească mai mult şi mai bine dacă ceea ce fac es^-
muncitorilor Ja o eventuală vânzare a unor firme, B o facerea, Ţ I G A R E T A — cel mai bun lucru sau nu. Să mediteze înainte do
vânzare sau lichidare pe care ei (care o cunosc 03
cri mai bine) c> pot crede inacceptabilă... o «H ” s « OTOPENJ. Dar pe mine nu a . depune cererea de divorţ mai ales la motivuj
„nepotrivire de caracter". Vedem cu ochii noştri
Fiind pe picior de - plecare, după tot felul de O 3 C mă prinde nimeni... Cine se
întrebări dulcegc, dl Dimitriu a dat un răspuns > S & BIKAU DUMITKU
domn de a fi consemnai: „Vom pune poliţia pe C k*: îndură să aresteze o femeie
ei, vom apela la poliţie... I" atât de frumoasă ? (Continuare în pag. a 2-a)
j cetăţenilor din Deva care au '
‘ plătit la zi taxele comune ’
‘ şi cărora în mod ilegal li s-a £
' oprit furnizarea apei calde
şi a apei reci vor da în ju. '
' decată R.A.G.C.L.-ul cerând '
‘ despăgubiri importante pen_ |
' tru neonorarea contractului
individual şi pentru prejudicii
Săptămânal independent afiaî în slujba tuturor oamenilor ANUL IX • NR. 425 • 1998 |s pagini #500 Iei • 1 DM j
D I R E C T O R U L „A V T C O L A“ D E V A E S T E C A T E G O R I C
Femeile care nu respiră pe nas
„Importul de carne din Ungaria trebuie stopat!“
Cercetătorii americani de la Universitatea' din Ohio,. în timp te
sunt cele mai active amante.
O lăudabilă iniţiativă s.a do­ judeţ la preţuri net inferioare Am întrebat şi noi curioşi,
vedit a fi întâlnirea conducerii altor societăţi de acest profil. care este preţul de producţie al
societăţii ..Aiicoia" Deva cu a- în acest sens a avut loc popu. unui kilogram de carne de pasăre: studiau rolul respiraţiei în viata sexuală a adulţilor de vârsta 'a
geuţl economici, posibili clienţi la rea fermei de reproducţie Leş- 13—11 mii lei, ni s_a răspuns, treia, au descoperit că FEMEILE CARE RESPIRA IN MOD UZUAL
şi reprezentanţi ai mass-media. nic, a Fermei nr. 1, cu aproxi­ la care se adaugă o rată a pro­ PE GURA ŞI FOARTE PU ŢIN PE NAS. SUNT M ULT M AI AC TI­
Directorul unităţii, ing. SI- mativ 100 000 puicuţe. De ase­ VE DECÂT CELELALTE. Explicaţia acestui surplus de apetit se.
VIION ION a prezentat Pe scurt menea, aici se va produce pro­ fitului de 8—10 la sută.
priul material biologic. E mult, c puţin ?
programul de relansare care se C. STERE
în perspectivă se are în vedere
desfăşoară la „Avicola", program
lărgirea ofertei de produse şl DANIEL MAK1.Ş
care va duce ta acoperirea nece­ semiproduse specifice la stan­ (Continuare în pag. a 1 l-a)
sarului de ouă şi carne pentru darde occidentale. (Continuare în pag. a 2-a)
I i 3 W _• I s«
25 O «,s c ° 2
" U - f i a «j «
DL HORIA RUSU - LIDER AL PARTIDULUI LIBERAL Hm > - ? • !* - “ ! !
O
c 2*
P.N.L. s-a complăcut în a fi re­ CQ < o -S -s U ■— W5
z r
«a
morca ţărăniştilor. Vocea libe­ O C/3 ţ T 3 J5 g *N
f Invitat la ..C Â LĂ U ZA ??j rală nu s-a auzit încă în par­ I ) <
S5 &
lament. Liberalii trebuie să-şl H < K >«8 j n
construiască o casă proprie, nu p. H 3 2 -
— Domnule Horia Busir, cum lianţc si foruri care ncavând un ! | 5 * K z - , ’â S D 5
vedeţi situaţia politică actuală program politic coerent au de. să stea în chirie la ţărănişti.
şi Ce soluţie credeţi că ar trebui terminat revenirea la putere a — De ce nu se unifică Iuţi ii < u ca- o i » -:
w < H i: T3 l. g
aplicată pentru ieşirea din a- comuniştilor. Soluţia esto una liberalii ? *25* g , > g
r < < < 1 «■=*
test marasm economic pe care singură. Un program de guver­ Unificarea mişcării liberale > ,&OSî «, w N
ii traversăm-.* nare radical liberal, dur, care nu este un scop în sine. Impor­
— De an an de zile guvernul să-şi propună transformarea so­ tant este cc-şi propune forma­ < * g s
Î3
Giorbea nu a tăcut altceva de­ cietăţii româneşti şi nu o tran­ ţiunea politică rezultată. Scopul EH s C — c
4) W»
cât să continue politica Vâcăro- ziţie lentă, debarasarea de men­ este crearea unei alternative de
iu, <> politică de stânga. Alian­ talitatea colectivistă care ma­ dreapta autentice. i ^ S !
ţele electorale au fost de con­ cină încă oamenii acestei ţări. ! \ N ■“ ■O U « " C 3 s>
k Îh 2! 5
o ea
junctura iar efectele acestei stra. în orice caz, dezastrul pe care •— Şi totuşi ce-i deosebeşte pe O u 5 M - C(B C
“ Z O U 2-eâ 3.1
togii se văd astăzi. l_au adus ţărăniştii trebuie o. liberali 1 w j>tî2*5xas
Gena ce- so întâmplă acum în prit. Ph
România s-a întâmplat în ţările ' — Doar ţărăniştii 7 A consemnat DANIEL MARIŞ *° ^ K —“ *® -rf c 1.
din Est în anii acolo reuşind ; — Eu fiind ardelean, prima i i • 5 ^ § 3 a
să câştige alegerile diverse a- dată gândesc şi apoi acţionez. (Continuare in pag. a 2-a)
.-*cc c o O
i a | g*a
a S S a o
PLEDO ARIE PE NTR U I S
Ş i c o p iii v o r b e s c c u m o r ţ i i (I V ) R E ÎN FIIN ŢA R E A i o a s S a f i i ' ' | j “ l l s s i . s
e l f
ii
“ S S.-S-5S5.
PR O TO PO PIA TULU I
■ La MiHvenkee, o fată dc la Curtis, din localitatea Madtson ORTODOX H U N E D O A R A
Ani. - .Tuditli Carter, căreia i se (statui Wiscpsin S.U.A.), şi-a
interzisese sa iasă cu iubitul ci. prezis propria moarte. într.o
CE
TABEL CU PAROH IILE
j -“.i-tr folosit puterile, perturbând zi, Ned .s-u întors de la şcoală v A c e a u p a r t e Di n p r o t o ­
^emisiunea de radio locală şi şi i_a spus marnei sale : „Mamă, p o p i a t u l ORTODOX* ROMAN s.c. „ATLASSIB" LRAjmuj j
'mişcând din loc statuetele şi când voi muri, vreau să fiu H UNEDOARA:
alte obiecte din casă. Se spune îngropat lângă bunicii mei".
că tot ea fusese acuzata şi de Impresionată, l-a întrebat de 1. Alun; 2. Batiz; 3. Boş*. 4.
apariţia unor fantome. Martorii ce se gândea la moarte, încer­ Călan; 5. Cerbăl; 6. Cinciş; 7. Vră asigură transport de persoane în condiţii de confort şi|
oculari susţin, că au văzut iz­ când sâ-1 calmeze, dar Ned a Crişeni; 8. Dumbrava; 9. Ghelar I siguranţă, la preţuri accesibile, în : ■
bucnind un incendiu în garajul continuat : „Greci că îmi va sosi I; 10. Grid; 11. Hăşdău; 12. Hu­ — GERM ANIA (prin Austria): Nurnberg, Augsburg, Ulm,|
acelei familii, dar când au pă­ ceasul foarte curând, dar nu le nedoara I; 13. Hunedoara II; 14. Stuttgart, Karlsruhe, llcilbronn, Manheim, Frankfurt, Siegen, Koln, |
truns înăuntru, spre a-1 stinge, necăji mămico I-1. Peste trei zile, Hunedoara III — Hunedoara IV; Dusseldorf, Dortmuml (zilnic); Fulda, Kassel, Gottingen, Illldes-1
focul se stinsese dc la sine. Tâ­ traversând strada, spre a se duce 15. Josani; 16. Lelesc; 17. Mâne. I chelni, Hanover, Ilamburg (miercuri şi sâmbăta); Saarbrucken, ■
năra Puditli a declarat că a rău; 18. Nădăştie — super; 19. Homburg, Rastatt (mar(i şi joi); Munchen, Ingolstadt (marţi şi |
Ia şcoală Ned a fost călcat şi Pcstişu Mare; 20. Ruda (Ghelar I vineri); Passan, Deggendorf, Rcgensburg (marţi şi sâmbăta); |
.procedat aşa, pentru a le arăta II); 21. Sâncrai; 22. Streisângeor-
părinţilor de ce este în stare, ucis pe loc .do un camion. Şo­ giu: 23. Teliucu Infer.; 21. To- 1 Pforzheim, Schwabisch-Gmund, Aalen, Hcidenlielnt (joi); |
©in fericire, ulterior, ea a pri­ ferul conducea în stare de e . pliţa; 25. Runcu Mare; 26. Vale. J — FRAN ŢA (marţi): Metz, Rcims, Paris; |
mit sfaturi de la un specialist brietate. Părinţii î-an îndeplinit- sângeorgiu; 27. Zlaşti. I — IUGOSLAVIA (zilnic): Vrsac, Pancovo, Beograd; I
dorinţa.
I
caro a învăţat-o să-şi controleze Hunedoara, Ia 20 aprilie 1966. * — AUSTRIA (vineri): Viena I
furia şl puterile supranaturale. ROMEO GRISTESGU Protopopiatul ortodox Hune­ Eliberăm asigurări medicale şi cărţi verzi. I
Currie mai relatează că un bă- doara a fost desfiinţat abuziv la _ Relaţii şi înscrieri la Agenţia Deva, tel./fax 231519, orele I
iaţ in vârstă rle 0 ani, Ned (Continuare în pag. a 2-a) I aprilie 19Cft I 8—20, bdul Libertăţii, bl. Bl, ap. 23. |