Page 2 - Calauza_1998_425
P. 2
. »s.J '‘ s -^v"'p^' «r-c':/'-''......... T"7 * ’" - ....................... ....... .....
Săptăm ânal independent aflat in^ slufba tuturor oam enilor
m
s*« i
J lă m â i cum
MARTORI
• CONTRIBUŢIE DECISIVA. liu, pilotul german RUDIGER a i ţast !
In întâlnirea de la Petroşani, SUSS. aflat la volanul unui Fiat
RAZV AN LUCESCU — portarul P E C Â Ţ I V A Ginquecento a pierdut controlul
Sportului Studenţesc, nu a mal maşinii, izbindu-se puternic Sn= Era tot mal mult preocupat de timp. De a nu trece mai d eo
intrat pe teren în repriza se tr.un zid. Impactul ducând la parte, fără a lăsa un semn de viaţă. Semn de care să se bucur* *
cundă. el urmărind la televizor Q U A P Â A Ţ I accidentarea gravă a acestuia şi Atât cât trebuie. Niciodată, prea muit. Convins că prea multă 1
finalul partidei de la Craiova, moartea copilotului ©. SUSS. bucurie strică. Te face să greşeşti. Să nu mai judeci timpul. Cu I
■unde ..băieţii" din echipa tată ochii. Cu sufletul deschis. Cu acea iubire care nu doare. Care nu I
lui său. au pierdut un titlu aş. liniştit şi meritat în clasament A Consemnat IO AN VLAlD creează suferinţe. Care leagă viaţa cu firul de aur. A l dragostei. J
teptat de 31 de ani. oferindu-î ŞANDOR devenind parcă „omul Care nu rupe acele sentimente line şi calde. Nu trăite intr-un ‘
Stelei bucuria de a deveni pen de gol" al echipei Iul VAlETUŞ. vast palat. Undeva, unde iluziile pot întoarce din drum, un des
tru a 6.a oară consecutiv. Cam î7ţr~ , tin. O cale, pe care se scurg paşi liniştiţi. întrerupţi pentru o sc
pioană a României la fotbal. Q- • AURUL EUROPEAN... a rutare. Pentru o privire adâncă. Gândea oare doar pentru el ? 1
ricum. contribuţia decisivă a fost cucerit fără emoţii de către CONCURSUL Îşi aduna gândurile intr-un buchet enorm. Un buchet care e*
succesului Stelei a avut loo în echipa feminină de gimnastică P R O N O S P O R T mană un parfum sincer. O boare de aer proaspăt a dimineţii.
Bănie, unde craiovenil au dove artistică a României, care la DIN 0. «5. ’98 3 s 'Putea fi oare citit acest buchet de fiinţa cea dragă? Mâinile Or
dit o lecţie de autentic fair.play. Sankt Petersburg şi_a confirmat (români) ţ celea sărutate. Mângâiate. Aşează îtUr-un vas un măr. Şj încă I
unul. Şi încă altele. Toate strălucesc şt emană prospeţime. N ici
din nou valoarea, cu remarcă 1) Dacia Brăila — F.O. On„ ss
( SENTINŢA. Gloria Reşiţa pentru evoluţia SIMONEI A M A . 2) „Poli" Iaşi — Dunărea C.l. 1 unul nu tşi pierde din colorit. Din miezul aprins şj rumen. S-
şl-a „semnat" singură retrogra NAR şi a CLAUDIEI PRESA- 3) Poiana Câmp. — Nitramon. 1 xistă oare un loc mai plăcut decât cel ce se filtrează prin p rt-1
darea, Vega Deva în dorinţa de CAN. Cât despre CORINA UN- 4) A.S. Mid. — F.C. Braşov fi virile mereu aprinse? Prin acea fereastră a aşteptării? A visuhtt (
5) As. Ploieşti — Mctrom Bv. 1
neîntrerupt? Care nu se macină in zadar. Fără speranţă. Fără
supravieţuire, a învins.o pe a- GUREANU, aceasta şi.a adjude 6) Tract. Bv. — Forest 2 FI. B acea înţelegere dusă până departe. Acolo unde cuvintele se ro
ceasta pe propriul ei teren. gra- cat titlul de camioanâ continen 7) Gloria Buzău — Rocar 1 tunjesc. Emană acel farmec deosebit. A l zborului lin şj sigur de
ţie a două... autogoluri. tală la sol. Tuturor felicitări! 8) Inter Sibiu — A.S.A. pasăre. A l dimineţi1, din care, cresc stropii de rouă. A l frunzelor .
9) CFR Cluj — F.C. B. Mare I ce adie uşor sub semnul aerului sărutat de raze tinere. Clipele '
• LOG M ERITAT. Corvinul • ACCIDENT. în timpul des 10) Olimpia — U.M.T. I aflate in imaginaţie, sunt pe punctul să fugă. Dar rămâne destul I
Hunedoara „stă" acum pe un loo făşurării în Austria, a unui ra. 11) Gaz Met. — Un. Dej I timp pentru a le desluşi frumuseţea şi urma vizibilă. Limpede.
12) Gl. Reşiţa — Electro 2 Cum ar fi nişte ilustrate. Pe care le privim, după mai m ulţi ani.
13) U.T.A. Arad — C. Lung I Care încă ne traversează gândurile. Adună în suflet acele pică- 1
furi vii. Sensibile şi trainice. Ce nu se sting. Ci ard ca nişte flă
CONCURSUL
Femeile care nu respiră pe nas P R O N O S P O R T cări subţiri. Până când? Până unde? Fiindcă timpul rămâne nar (
cruţător. Fuge. Nu numai prin memorie. Ci şt prin sânge. Peste
DIN 10.05. ’98 >- acele piramide ale singurătăţii. Acest peisaj pare imposibil de |
(italieni) * I recuperat. Şi totuşi trăim intre atâtea cuvinte. Intre toate, aşezat
sunt cele mai active amante 1) Bari — Inter t I pe acestea „Rămâi cum ai fost” i
2) Brescia <— Napoli I | AI1KON ŢIG
(Urmare din pag. I) 3) luventus — Bologna I
4) Lazio — Florentina t
xual este metabolismul original al uneia dintre ENZ1MELB nece. 5) Mila» — Parma 1 t
sare bunei funcţionări a glandelor sexuale, enzimă care pentru a 6) Piacenza — Roma s
supravieţui, are nevoie de o cantitate sporită de oxigen superior 7) Sampdorîa — Lecce 1 Şi copiii vorbesc cu morţii (IV>
-oricărei alte forme de respiraţie, tocmai surplusul în cauză ajută la I 8) Udinese — A talan ta I
menţinerea in stare „proaspătă" un timp mai îndelungat a enzimei 9) C. di Sango — Torino Si (Urmare din pag. t) puteri supranaturale şi vort/tCţt
şl deci... apetitul sexual. 10) Chievo — Foggia 1 cu m orţii!. Nu toţi, dar su i^
A viz amatorilor de sex. îdeea o aveţi, urmaţi să căutaţi amante 11) Pa do va — Menza I Relatările nu mai sperie pe
eu respiraţia pe... gură 1 Grăbiţi-vă I 12) Reggiana '<=> Cagliari fi nimeni. Tratatele ştiinţifice sunt cienţi ca să confirme un adevijţ
13) Salernitana — Venezia 1 dare şl nu lasă dubii. Copiii au Indubitabil, •
P.S.D.R. SUSŢINE U N M EDIC H U N E D O R E A N pendulând intre sentimente ft
Eveniment cultural la Deva datorie; ac tonii s-a aflat pentru
PE NTR U F U N C Ţ IA DE SECRETAR
a doua oară în Deva, după re
D E STA T L A M IN ISTE R U L S Ă N Ă T Ă Ţ II Prezenţa trupei de teatru clu. tratate in urmă cu sute de ani. prezentaţiile Trupei pe butoaie
Jene, sub conducerea actorului In ciuda tinereţii actorilor, a. ele anul trecut. După spectacol,,
Ministrul Muncii şi Pro ţiunilor guvernului Radu Vasiie, DQREL VIŞAN, a însemnat do ceşiia au confirmat încă o dată actorii au fost asaltaţi de acknL
tecţiei Sociale. Alexandru Ata- pentru continuarea în ritm sus valoarea şcolii clujene de tea ratori, dornici de a rămâne eu
nasiu a fost prezent la Deva cu ţinut a programului de reforme vedirea unui profesionalism şi a tru, prin interpretarea de ex o amintire scrisă a unei seri
prilejul Conferinţei judeţene a şi accelerarea privatizării. unei sensibilităţi artistice deose cepţie. Personalitatea dominantă minunate, căci intr-adevăr, re
bite în abordarea
subiectului
organizaţiei PJS.D.R. Hunedoara. Totodată s-a solicitat condu piesei Falstaff, de William Sha- a lui DOREL VIŞAN s.a inte
Lucrările Conferinţei au fost cerii centrale a P.S.D.R. susţine kespeare. Publicul devean a ră grat perfect in rolul bufonului galul artistic susţinut de Teatral;
conduse de către deputatul Du rea in cursul negocierilor pen mas plăcut impresionat de îm Falstaff. judecător ironic al mo Naţional din Cluj a fost «n u li
mitru Ifrim. preşedintele filia. tru definitivarea componenţei gu. binarea metodelor moderne de ravurilor şi valorilor false. Re din rarele momente de purtfflU
lei judeţene, apreciată ca fiind vernulul e doctorului Petru A r. punere în scenă cu decorurile marcabilă a fost şi interpretarea Iul care sufletească. *
una dm cele mai puternice din mean in funcţia de secretar de de epocă, şl nu în ultimul rând 1}ALASZ A T T IL A , in rolul prin. <ţ
ţară. Participanţii au făcut un stat la Ministerul Sănătăţii. de actualitatea unor conflicte ţului Harry, personaj dilematic, D ANIELA PISOID ’ t
apel către toate forţele politice A—*— i — *■—*—*= *—* —*— *—*=.*—£ ‘
din judeţ pentru sprijinirea ac 10AN CORDOŞ
luni înainte de aceasta s-ar 8S-
dat o lege prin care cei ce ta »
(invitat Ia „CĂLĂUZA” ) vestesc in Valea Jiului, in fiUHW j
„IM PORTUL DB CARNB D IN ţie de numărul de noi loctlrj âs
, — ii n i iummmmmemmeeemmemmememeemmmm
muncă create, ar fi fost scutiţi
U N G A R IA TREBUIB STOPAT !M (Urmare d*n pag. î) se numeşte protecţie sociala în de impozite între 2—10 ani, aeţJ
seamnă demagogie. fi apărut investitori de pretai ]
(Urmare din pag. t) lăsată să-şi facă treaba, carnea — Doctrina este aceeaşi diferă — Un exemplu dureros, Valea tindeni j
de pui nu se va mai importa numai filosof ia. în toată lumea Jiului— — De ce stagnează privatizarea?
Vă lăsăm să răspundeţi sin din Ungaria ne-a asigurat di există partide liberalo de stânga —• Şi aici am asistat Ia aceeaşi — F.P.S. s-a dovedit a â w !
guri la întrebare, nu înainte de director Simion Ion. şi partide liberale do dreapta. politică a jumătăţilor de mă mamut care trebuie să se auto.' i
a specifica faptul că noua con. Păcat doar de faptul că agenţii ■— Trăim înir-un judeţ cu o sură. Noi susţinem eft statul desfiinţeze, cu sedii luxoase ş i ,
ducere a „Avicola" s-a pus se economici, cei cărora le era a- înaltă rată a şomajului. De ce trebuie să se retragă din do. angajaţi cu salarii mari, c a r »,
rios pe treabă, rezultatele obţi. dresată oferta au lipsit cu de. credeţi că s.a ajuns ia această meniul economic pentru că este vor să se privatizeze prin şpagă
Rute fiind mai mult decât edi săvârşire. situaţie ? cel mai prost administrator, lu şi nu au nici un interes să gră
ficatoare iar dacă aceasta va fi Cine ştie, poate altădată-. — Una din greşelile guvernan cru de altfel dovedit In prima
ţilor a fost aceea că au căutat fază trebuie făcută privatizarea bească acest proces. Dacă ajp i i
soluţii specifice pentru proble şi apoi restructurarea. Minele nu după mine, sediul F.P.S. ar tre
me specifice. E absurd să avem se puteau privatiza, doar puteau bui să fio în corturi ca până I »
E D I T O R I A L Î N T O R S atâţia şomeri intr.o ţară în care fi concesionate. Iar cele neren iarnă să termine privatizare» , i
tabile pentru care nu existau
pentru a nu muri de frig.
sunt atâtea de construit; locuinţe,
şosele şi multe altele. Noi, ca solicitanţi trebuiau să fie în. >
(Urmare din pag. fi) liberali considerăm că ceea ce chise. Dacă Insă numai cu şase {Va urma) Vţj!
ai unui popor să aveţi create posibilităţile pentru a urma în mod
gratuit şi pe cheltuiala celor pe care astăzi ii umiliţi şi batjocoriţi.
Ce vină au pensionarii pentru aducerea României in acest co Este divorţul o m m sicrielor unim
laps economic? Unde vă sunt cei 15 000 de specialişti precum şi pla.
narile de redresare economică a ţârii?
Noi pensionarii trăim pe zi ce trece tot mai râu, suntem slobozire din lanţ? (Urmare din pag. 1)
bolnavi şi aţi scumpit medicamentele iar pensiile pe care le primim
nu ajung pentru acoperirea strictului necesar. (Urmare din pag. 1) 200 de ani se cunosc deocamdată foarte puţini'
Cheltuielile comune pentru apartament constituie aproape 50 la lucruri. Apariţia lor esle semnalată în perioadă
sută din pensiile primite. Aţi mai inventat o „cuponiadă" pentru că în cazul copiilor ai căror părinţi au divorţat 1 100—1 200. în jurul lui 1 500, această sectă ca .
riscul de a avea o sarcină in adolescenţă, de a
căldură. Unde este logica celor care au inventat acest sistem? Cui rioasă, neavând nici o legătură cu religia chine.''
va folosi această diabolică invenţie a fostului guvernant Ciorbea, abandona şcoala, de a suferi dc depresie, de a zilor, înflorea şi stârnea invidia acestora. Locuiau
divorţa fi ei la rândul lor şi de a intra în rân.
„CU PO N IAD A" ? ’ durile celor care primesc ajutor social, este foarte în partea de sud-vest a ţării, în provincia Gon„
In timp ce marea majoritate a pensionarilor strâng cureaua Şl xian, o zonă toxică unde „multe gaze ieşeau
îşi scurtează zilele, trăind sub pragul existenţei umane, guvernanţii marc. din pământ", pentru a cita un cronicar al acelor
noştri îşi majorează singuri salariile cu 100 la sută. Unde vă sunt Din nefericire ostilităţile nu iau sfârşit odată vremuri. Li se spunea T I ZE (Fiii stâncilor) sau
promisiunile făcute electoratului în urmă cu un an? cu divorţul, fiindcă părinţii copiilor în divorţ con T I TIA N (Cei ce înving cerul), pentru că sptm
însemnările, „potrivii firii lor perverse, ei se lup.
Am dorit schimbarea dar nu din rău în mai rău. Nu am sulent tinuă să se lupte prin judecătorii şi tribunale pen
destul de mult în ultimii 50 de ani ? De câte generaţii de sacrificiu tru a li se încredinţa copiii sau pentru a primi tau cu cerul". Era o populaţie cu obiceiuri ciu
mai este nevoie pentru ca domniile voastre să vă puneţi în apucare dreptul de a-i vizita, supunându-i stress-ului şi date. Vara pe timp de caniculă, oamenii purtau
planurile pe care le aveţi pentru instaurarea societăţii capitaliste, neliniştei. Aceste întâlniri încărcate emoţional care haine dm piele şl se încălzeau la foc; Iarna nu
au loc în atmosfera duşmănoasă din sălile de tri îmbrăcau decât un rând subţire de haine şi se
societate pe care o visaţi ? . „ bunal, pun la încercare loialitatea copiilor faţă răcoreau cu evantaiul. Dar, cel mai inexplicabil (
Vă întreb în calitate de alegător ce faceţi cu pensionarii, aceasta
categorie batjocorită şi umilită? Cât timp unii dintre Pensionari mai de părinţii lor şi adesea ii fac neputincioşi şi în mister îl constituie modul în care îşi „depuneau* i
groziţi, o grea lovitură dată copiilor care îşi petrec m orţii: EI TRANSPORTAU SICRIELE, C Â N TĂ
sunt nevoiţi să caute mâncare prin ghencle de W n°L Nu credeB tot restul vieţii încercând să-şi vindece rănile RIND FIECARE UN SFERT DE TONA, L A ÎNĂL
că aceste umilinţe la care sunt supuşi ^ n t a t w produse'de părinţii care au divorţat. ŢIM I DE PESTE O SUTA DE METRI. (Va wma*.
„.♦s-t vnr nvea renercusiunl mai târziu pentru actualii guvernanţi.
