Page 2 - Calauza_1998_426
P. 2

*   N \  ^ N
                                Săptămânal i*»d£pendei»tfaftat în slujba tuturor oamenilor


             SPORT •  SPORT •   SPORT •  SPORT •  SPORT  •  SPORT •  SPORT •  SPORT
             •   CEREMONIE.  Lui  Emerich                                 multe  minute  înainte  de  înce­
            Jenei — director  tehnic  al  F.R.F.,                         perea  întâlnirii  de  fotbal   din­
            cu  o  vastă  carieră  de  antrenor,   PE  CÂŢIVA             tre  Gorvinul  Hunedoara  şi  Mi­
            la  Gotroceni.   1  s-a   înmânat                             nerul  Motru,   la  intrarea   in
            Ordinul  de  înaintare  la  gradul   q u a d Aa t i           incinta  terenului,   observatorul   Intre  atâtea  veşti  sumbre  şi  rele.   Intre  atâtea  cuvinte  dura
            de  general  de  brigadă,  aceasta                            federal  I.  Dănciulescu,  din  Târ-   şi  amare,  nu  de  puţine  ori,  ne  întristăm.  Ne  îmbrăcăm  sufle­
            cu  ocazia  Zilei  Europei.                                   govişte,  s-a  aşezat  cuminte   la   tul  şi  chipul  în  suferinţă.  Ne  vedem   învinşi.  Aruncaţi  undeva
              •    SUCCES.   Hunedoreanul                                 masa  presei,   refuzând  compa­  ca  nişte  mingi  zdrenţuite.   Fără  să  merităm  acest  lucru.  Doar  ►
            Mihai  Leu,   a  câştigat   Cupa   dolari  oferiţi  de  către  organi­  nia  organizatorilor  (?).  fiindcă  aşa  ne  este  dat.  Sau  poate  scris.  Sau  aşa  vor  nişte
            ,,Ford  Ka“  —  victorie  care  s-a   zatori.                   •    DECES.   Dublul  campion  j   chipuri,  ca  nişte  hârtii  mototolite  şt  aruncate  la  coş.  Dar,  pe
            bucurat  şi  de  prezenţa  ca   şl   •   SEVERITATE.   După   ce   european  de  motociclism   M i»   aripile  clipelor,   vin  şi  veşti  bune.   Care  ne  alungă   pentru  •
            copilot   a  navigatoarei  braşo­  s-a  Implicat  In   stabilirea  or.   chael  Paquay  a  decedat  în  sa­  vreme  mâhnirea.   Care  ne  aduc   suficientă  bucurie   pentru  o '
            vene  Gabriela  Stroescu.   Drept   dinei  (care  de  altfel  exista,  ea   lonul  de  reanimare  a  spitalu­  privi   cu  seninătate  şi   speranţă  secunda  următoare,   in  ziua
            răsplată   au  fost  cei  1.000   de  fiind  asigurată  de  gazde),   cu  lui  din  Monza,  în  urma   unul   aceea  de  vineri,  a  apărut  această  LULU.  Această  fetiţă  ca  a
                                                                          atao  de  cord.  Belgianul  a  fost   floare.   Ca   un   buchet  viu   de  poeme. Dezmierdată  atât  de
                                                                          victima  unui  accident,  în   di­
             CONCURSUL  PRONOSPORT        I   CONCURSUL  PRONOSPORT       mineaţa  aceleiaşi  zile,  la  an­  sincer.  Şi  de  frumos.   LU L U  a  venit  cu bunica  şl  cu  mama  eL  I
                  din  16  M AI  1998            DIN  17  M AI  1998      trenament,  agăţându-se  de  roa­  Acolo   unde  valoarea   cifrelor,   a   calculatoarelor,   a  pulsului  I
             1.  FC  Oneşti — Astra  Ploieşti  1  1.  Bologna  —  Lazio   x  ta   din   spate   a  motocicletei   dc  activitate  a  pălit  pentru  câteva  momente.   LULU,  la   doar  1
             2.  FC  Braşov  —  Poiana  C.   I   < 2.  Fiorentina  —  Milan   1  italianului  Antonio  Calasso.  doi  ani  şi  şase  luni,   prin   isteţimea  de  care   a  dat   dovadă,  I
             9.  Foresta  II  —  Gl.  Buzău   1   i  3.  Inter  —  Empoli   t                              a  uimit  pur  şi  simplu.  A  făcut  să  ne  gândim  nu  numai  la  frur  |
             •1.  Dunărea  Gl.  —  Tractorul  1  !  4.  Lecce  —  Piaccnza   I     A   consemnat          \  museţea  copiilor,  dar  şi   la   inteligenţa  lor.   La  acel  fenomen  1
             5.  Met.  Plopeni  —  Precizia  I  5.  Napoli  —  Bari   I            IOAN  VLAD             \ numit  copti-minune.   Această  fetiţă  la  vârsta  pe  care  o  are,  a I
             6.  Dunărea  CI.  —  P. Moineşti x  6.  Parma  —  Brescia   1                                  dovedit  in  bunul  înţeles  al  cuvântului,  că  este  o  vedetă.   In  ţ
             7.  ASA  Tg. M.—Olimpia  S.M. 1  '  7.  Roma  —  Sampdoria   1                               s câteva  minute,  ne-a  dovedit  că  ştie  în  totalitate  alfabetul.  Ştie  }
             8.  U.M.  Timiş.  —  U.T.A.   2  8.  Vicenza  * * * * 5 6 7 8 9 * *—  Udinese   x            \  care  sunt  consoanele.   Şi   care  sunt  vocalele.   Mai  mult,  ştie  1
             9.  Electroputere  —  CFR  Cluj 1  9.  Ancona  —  Chicvo   x                                  şi  definiţia  acestora.  Ştie  o  serie  de  poezii  din  Eminescu.  Poe-  f
            10.  Unirea  Dej  —  Inter  Sibiu  1  19.  F.  Andria  —  Padova   1  GENERALUL               \zio  Mama  lui  Ştefan  cel  Mare.  Că  ştie  să  dialogheze.  Cineva  $
            11.  Min.  Motru  —  Gaz  Metan  2  11.  Foggia  —  Perugia   x                               s  a  pus-o  pe  LU LU ,  la  o  mică  încercare.  Ce  literă  e  asta?  „D",  I
            12.  Vega  Deva  —  Poli.  Timiş.  I  12.  Venezia  —  C.  di  Sango   I  ALEXANDR  LEBED      Dar  asta  ?  „O".  Dar  asta  ?   „S“.   Dar asta?  „A".  Dar  asta ?  ţ
            13.  F.C.  Baia M.—Unirea  Alba 1  13.  Verona  *—  Reggiana   2                              \ „R“.  Trăgând  linie  ajungem  la  cuvântul  dosar,   lată  cum  voca-  m
                                                                             RISCĂ  SĂ  AJUNGĂ            \ lele  şi  consoanele  respirate  de  această  fetiţă,  devin  miresme  de  3
                                                                            ŞEFUL GUVERNULUI              s TEI.  O  bucurie  uriaşă.   Pe  care  o  aşezăm  aici,  în  această  pa-  *
                                                                                                            gină.
                                                                                                                  Să  circule  pe  sub  zeci  de  mii  de  priviri.
                                                                                                                                                                 dacă  (
                                                                                                                                                          Chiar
            RENEL  jefuieşte populaţia României                              DE LA  BUCUREŞTI !           ) i  LULU,  are  şi  ea  o  supărare.  Încă  nu  ştie  să  citească.  Dar,  timpul,  j
                                                                                                          \  nu  e  departe.   Pluteşte  în  sufletul  ei.           |
                  (Urmare  din  pag.  1)   TA",   „AJUTOR  DE  ZIU A  E-        (Urmare  din  pag.  1)   |                                           M1RON  TIC      J
                                           LEGTRICIANULUI",  toate    a-                                  s
            plat.   Ministrul  bîhustriilor   şi   cestea  însumând  circa  56  la  sută   băm  regulile  jocului  şi  să  dăm  I
            Comerţului  a  dat  următorul  e.   din  veniturile  anuale.  în  situaţia   posibilitatea  oamenilor  să  iasă  '
            xemplu:  in  luna  februarie  1993,   creată.  Radu  Berceanu  propune   din  ilegalitate,  unde  se  află  a-  j
            în   timp  ce  in  economie  câşti­  pentru  rezolvarea  acestei   ine­  cum  împotriva  voinţei  lor".  Le-  ţ  Va  pleca  managerul  de  la  S.C.
            gul  mediu  a  fost  de  997.000  lei.   chităţi  economice  şi   sociale  o  :  bed  a  mai  precizat  că  oame-  \
            iar  pe  întregul  sector  al  ener­  „scădere  rapidă  a  salariilor   cu  [  nii  de  afaceri  l-au  susţinut  in  j
            giei   electrice  si   termice   de  circa  25  la  sută,  sau  operarea  j  această   campanie   electorală,  [ „Siderurgica**  S.A.  la  F.P.S.  ?
            2.010.000  lei.  la  RENEL.  câşti­  de  reduceri  de  personal  prin  di­ !  pentru  că  vor  să  trăiască  într-o  1
            gul  mediu  brut  a  fost  mult  mai   verse  metode,  —  reorganizarea  j  ţară  in  care   „bogăţia  să   nu  ,   (Urmare  din  pag.  i!  put:  t>UU  de  salariaţi,  prin  pen­
            mare.  şi  anume  de  2.863.000  lei.   unor  sectoare,   pensionări   sau  ţ  constituie  un  pericol  pentru  via-  *      sionare  si-au  „închis"  carnetul
            Pe  total  trimestru  I  1998.  câş­  trimiteri  în  şomaj".  ■  ţa  lor.  Ei  s-au  săturat  să  cir-  ■ tul  disponibilizării   activităţile   de  muncă   •    pentru  un   flux
            tigul  mediu  brut  la  RENEL   o   Se  naşte  o  întrebare  firească.  ■.  cule  in  maşini  blindate  şi  să-şi   nespecifice  fluxului   tehnologic   tehtioiogic  performant  esu   ne­
            fost   de  2.901.974  lei  lunar,  iar   Ca   să   atingă   salarii   de  i  pună  grilaje  la   uşile  birouri-  >  din   siderurgia  hunedoreană  •   voie  tic  130  milioane  dolari  •
            cel  programat  pe  întregul   an   3.580.027  de  lei  pe  lună  RENEL  ]  lor".  Generalul  critică   actuala   se  pregăteşte  o  documentare  cu   cu  un  zâmbet  discret,  manage,
            1998  este  de  3.580.027  lei  lunar.   jefuieşte  populaţia  sărăcită   şi  1  administraţie  care  „practică   o  j  locatarii  din  căminele  dc  nefa-   rul  S.C.  „SIDERURGICA"  S-A.
            Personalul  RENEL   beneficiază   umilită,   aducând-o  in   pragul   politică  a  lesei,  aruncate  la  gâ_  j  milişti,  în  vederea  cumpărării   Hunedoara,   neagă   zvonurile
            de  fel  şi   fel  de  sporuri,  prin­  disperării.          ţ  tul  întreprinderilor  pentru  a  le  |  de  către  aceştia  a  spaţiilor  în   cum  că   ar  părăsi  postul,   î»
            tre  care  „AJUTOR  DE  VACAN-   Curat  jaf  naţional  1       împiedica  să  fie   autonome".   j  care   locuiesc   •   concurentul   schimbi»!  altuia  la  F.P.S.  •  Noi
                                                                             Cine   are  urechi,   să-audă,  j  pentru  reformă   nu  este   altul   il  Credem  şi_i  urăm  sueces  în
                                                                           altfel  lesa  ştrangulează  clientul,  j  decât  timpul  •   procesul  de  re­  activitate,   pentru  o   eficientă'
                                                                           iar  românii   pot  apela  la  Le-   structurare  la  S.C.  „SIDERUR­  redresare  a  siderurgiei   din  o-
                   DOLEANŢELE  DISPERĂRII  PENSIONARILOR                   fa ed  să  le  fie  şef  de  guvern I   ' GICA"  S.A.  Hunedoara  a  înce­  raşul  de  pe  Cerna.
                  (Urmare  Jir.  pag  i >   pentru  boli  profesionale  şi  pen­
              3.  Creşterea  pensiilor  prin  in­  tru  boli  specifice  vârstei  a  TII_a
            dexări  să   fie  astfel  încât   să   să  rămână   în  proprietatea   şi                                                    trebuie  sa  meargă  la  serviciu,
            acopere  creşterea  preţurilor   şi   gestionarea  M.M.P.S.,  respectiv   V A D   C R U D A   R EA LIT A T E                 rn-a  rlat  să  mă  îngrijească  bu.
            să  aibă  în   vedere  o  diferen­  Casa  de  Pensii  şi  Asigurări  So­                                                     nica,   apoi  m-a   dat  la  cămin.
            ţiere  a  procentului  de  indexare,   ciale.                       (Urmare  din  pag.  I)    izbândi   în  toate   lucru: ile  me­  Gând  mergeam  la  şcoala.   n_a
            as.'gurându-se  ia  pensiile  mici   Să  nu  uitaţi  câ  mai  devreme                         le.   E  foarte  frumos   tot  ceea   avut  timp   să  vorbească   Că
            un  procent  mai  mare.        sau  mai  târziu  veţi  fi  şj  dum­                           ce  îmi  doresc,  dar  spre   marea   mine,   pentru  că  era   ocupaiâ
                                                                           cu  ei,  să  nu  fac  ce  fac  ei,  că
              4.  Emiterea  de  către  guvern  a   neavoastră  pensionari.  ;  numai  aşa  pot  să  fiu  tare  şi  să   mea  mâhnire  e  numai  vis,   cu  soi viciul,  cu  gospodăria   şi
            unei  aprobări   sau  ordonanţe   Istoria   nu  ne  va  ierta  pen­  [  ţin  piept  primejdiilor  care   o                   cu  tata,  ue  care-1  căuta  pe  Ia
            pentru  G.A.R.P..  astfel  să   fie   tru  starea  în  care  se  află  o  bună   i  să   vină  peste  mine.  Deschid  ochii   mari  şi   văd   toate  crâşmele.
            considerate   ca  societăţi   non-   parte  din  pensionari.   Noi   nu   |   Dar,  mai   mult   ca   orice.   cruda  realitate.   Realitate  care   ăcum.  mama  nu  mai   este.
            profit,   nu  societăţi  comerciale   cerem  milă,  cerem  numai  ce  ni   |  mi-aş  fi  dorit,   ca  bunica  mea.   doare,  care  acum  mă   marină,   £>-a  sinucis  anul  trecut,  arun.
            cu  profit.                    se  cuvine  pentru   munca  noas­ |  aşa  bolnavă  cum  mi-o  amintesc   dar  de-acum  încolo  n_o  s-o  las   ânrlu-se  de  pe  balcon.  A   fost
              5.  Sanatoriile   de   tratament  tră.                     ţ  eu,   să-mi  mângâie   părul   şi   să  mă   doboare  de  tot.   Reali­  prea  slabă  ca  să  poală  face  fată
                          ■■■■••■«■■■■■■■•a                                                               tatea  e  că,   acum  când  ara   şi
                                                                         |  să-mi  spună  că  de  acum  sunt                             situaţiei  în  alt   mod.
                                                                         J  mare  şi   dacă   vreau  să   aflu   eu  buletin,   când  aş  vrea   să   Tata.  mi-e  şi  ruşine  sa  spun
               E D I T O R I A L               Î N T O R S               *  ceva  despre   viaţă,  să-l  întreb   împărtăşesc  şi  eu  cuiva  bucuria   câ  c  tatăl  meu.  Nu  s-a  ocupat
                                                                         j  pe  Dumnezeu  şi  el  mă  va  învăţa.   şi   emoţia  pe  care  o  simt,  nu   niciodată   de  mine.   S-a  iăsai
                                                                                                          am  cui,   decât  numai   Tatălui
                                (Urmare  din  pag.  t)                   |   Gercetând  scripturile  şi   ru-   Ceresc,  singurul  care  sinii   că   dv   serviciu  a  vândut  casa   cu
                                                                         j  gându-mă  pe  genunchi,  mă  las                             tot  ce  a  fost  in  ea  şi  a  ţinuUO
            cern,   cred,  au  fost  plăcut   surprinşi  când  din  maşina  „Călăuzei"   j  învăţat  de  Dumnezeu  şi  păstrez   mă  iubeşte.   Mama,  care  n.am   numai   in  chefuri  cu  prietenii,
            au  descins  mai  mulţi  confraţi.                                                            ştiut  niciodată  dacă  nt-a  iubit,   până  .i  cheltuit  şi  ultimul  ban.
                Lume  multă,  lume  bună,   cititori,  prieteni,  artişti.  Eugen  are   relaţia  cu  el,   ca  între  tată  şi   care  n-a  avut  niciodată   timp
            emoţii  şi  se  lasă   doborât  de  eveniment,  pe  un  scaun.  Chiar   fiu.  stăpân  şi  rob.  Atunci  voi   pentru  mine,   dih  motiv   câ  (Va  urma)   ţ
             primarul  REMUS  MARIŞ,  a  venit  Ja  întâlnire  şi  a  stat  uşor  stân­  lucra   cu  înţelepciune  şi   voi
            jenit,   Intr.un  colţ  al  prezidiului  ad-hoc.  Eugen  a  uitat  să-i  dea   *_-*—*_*«_•*— *—*—*~* — *—*—
            cuvântul  şi  râu  a  făcut.  Rcmus  Mariş  întărea  şl  mai  mult  emoţia
                                                                                                                                           • -  Domnule  secretar,  o
                                                                                                                                                                  altă
            şi  măreţia  evenimentului,  dacă  spunea  câteva  cuvinte.                                                                  întrebare :  Dvs  fiind  locuitor  ai
             unei  televiziuni  locale  din  Hunedoara,  pentru  că  a  venit  să  con.  |  ( in v ita t la ..CĂ LĂU ZA**)               Devei,   nti  lucrat  la  Hunedoa.
                                                              a  mulţumit
                                                   Ioan  Evu
                Când  i.a  venit  rândul  să  vorbească,
            semneze  evenimentul.   Pentru  câ  era  chiar  un  eveniment  remar­                                                        ra  şi  ca  fost  membru  al  breslei
                                                                                                                                         noastre,  a  ziariştilor,  cum  vi  se
            cabil,   unul  de  tărie  naţională.   Apoi  şi-a  exprimat  regretul  câ   j   (Urmare  din  pag.  1)  —  Ca  unul  care  am  suferit  de   parc  câ  a   fost  şi  este  reflec»
            o  altă  televiziune  (mai  mult  comercială)  nu  a  răspuns  invitaţiei  de                 strămbătatea   aplicării   legilor,
            a  veni  la  consemnarea  evenimentului,  adăugând  o  chestiune  re­  j  optimistă.  Dacă   se  va  accen-   astăzi  însărcinat  cu  aplicarea  a-   iată  în   presă  activitatea  Son.
             marcabilă.  Citez  din  memorie:  „Probabil  respectiva  televiziune...   -  tua.  nu  dezarmez  şi  nu  iau  ar.   cestora,  jur  în  faţa  lui  Domne,   siliului  Local  unde  aţi  lucrat,  îa
            in  acest  moment  filmează   pe  viu   un  viol,  care  se  petrece  chiar   i  mele  să  plec  cu  una  cu  două.   zeu,  a  propriei  mele  conştiinţe,   Hunedoara  şi  cum  este  reflecta­
            in  acest  moment,  dar  chiar  în  acest  moment  Pe  Dealul  Ilăşdadu.   j   —  Gum  se  lucrează  la  alcâ-   că  misiunea  mea  fundamentală   ta   in  presă  activitatea  Gonsî-
             Iui...",   intâi   am  zâmbit.  Ironia   iui  Ioan  Evu  ascundea  multă                                                    iiiilui  l.ocal  de  la  Deva  ?
                                                                         j  tuirea  ordinii  de  zi  a  unei  şe-   este de a servi dreptatea,  umanita­
            amărăciune  şi  adevăr.  Primite  cu  bucurie  şi  dc  multe  ori  găzduite   |  dinţe  a  Consiliului  Local?  tea,  de  a  proteja  vieţile  şi  bu­  —  Evident  că   trebuie  sa  ne
             in  case  bune,   unele  posturi  de  radio,  posturi  de  televiziune,  coti-   |   —  Din  experienţa  mea  şi  din  nurile,  de  a  pune  pe  cei  nevi­  obişnuim   cu   „monitorizarea",
            diane  centrale  (cu   corespondenţi  sau  birouri  ctc.),  după   ce  se                                                    să-l  citez   pe  un  domn  redac­
                                                                         {  modul  de  lucru  la  primăria  din   novaţi  la  adăpost  de  orice  in­
            „cuibăresc"  binişor  în  judeţ,  nu  servesc  decât  într.o  foarte  mică   I  Deva,   fiindcă  fiecare  primărie   fracţiune.   Viaţa  mea   pai titu­  tor  şef  al  presei  locale,  a   si.
            măsură  intereselor  oamenilor  din  judeţ.  Eventual  se  întrec  să  arate   |  are   o  parte  specifică,  in  pri.   lară  va  fi  întotdeauna  impeca­  tuaţiei  şi  în  special  a  primă.  <
            relele  pe  care  le  amplifică.  Recent,  am  văzut  cum  corespondentul   j  mul  rând,   secretarul  prezintă   bilă,  pentru  a  servi  ca  exemplu   riei  din  Deva.   Cât  timp   am
            unui  ziar  servea   printr_un  material  intereselor  unui  judeţ  vecin.   |  problemele  care  ar  trebui  puse   celor  din  jur  şi  în  special  ur­  fost  plecat   la  Hunedoara,  noi,
            Când  a  muriţ  Neculai  Chirica,  am  rugat  pe  corespondentul  tele­  |  în  discuţie  primarului,  iar  dân.   maşilor  mei.   Nu  voi   permite   primăria  nu  ne-am  prea  bucurat
            viziunii  naţionale  să  dea   pe  post   această  tristă  veste.   Răspun­  sul,  împreună  cu  colaboratorii   nici  unui  sentiment   personal,   de  atenţia  presei.  Insă  primă,
            sul  dat  unui  coleg,  era  că  n-a   fost   o  personalitate   deosebită   stabilesc   proiectul  ordinii   de   nici  unei  prejudecăţi,  nici  unei   ria  din  Deva  este  în  atenţia  pre»
            pentru  a  da  pe  post   evenimentul  trist.   Era  vorba  de  un  mem­  zi.  Prin  lege,  secretarul  se  re­  animozităţi,  sau  nici  unei  prie.   Sei.  dar  din  păcate  (sper  că  veţi
            bru  al  Uniunii  Scriitorilor,  o  personalitate  culturală,  care  a  domi­  feră  doar  la  legalitatea  hotărâ­  tenii  să  schimbe  hotăiâriU-  mele.   consemna),  ca  şi  membru   al
            nat  Hunedoara,  vreme  de  zeci  de  azi.                     rilor,  iar   în  ceea   ce  priveşte   Ştiu  că  imaginea   profesiunii  şi   breslei,   îmi  pare  rău  că  numai
                Asta  în  timp  ce  din  alte  judeţe   vin  spre  noi   prin  radio  şi   oportunitatea,   este   apanajul   funcţiei  mele  este  un  simbol  al   o   parte  a  presei  locale  dă  a.
            televiziune,  de  dimineaţă  şi  până  seara,  numai  evenimente  care  de   domnului  primar.  încrederii  pe  care  publicul  şi.a   tenţie   primăriei.   Eu   respect
            multe  ori sunt chiar  dc  interes  local.                       —  Deci  să  înţeleg  că   de  la   ptrs-o  în  mine  şi  nu  o  voi  păstra   foştii  colegi  mai  tineri,  dar  con­
                Scriind  aceste  cuvinte  triste  —,  mă  gândeam  dacă  de  vină  sunt   primăria  Deva,  vor  pleca   (eu   această  funcţie  decât  atâta  timp   sider  eS  opinia  publică  trebuie
            instituţiile  care  ii  angajează   pe  aceşti   oameni,  sau  oamenii   a-   cred  asta),   numai   acte   care   câ!   eu  mă  voi  arăta  credincios   să   fie  mai  bine  informată   şi
            ceştia  care  de  multe  ori  sunt  fii  ai  locului,  dintr-o  impresie  că   respectă  legea  ?  profesiunii  pe  care  mi-am  a.   nu  unilateral.  în  măsura  posi­
            ar  deţine  pe  moment  o  putere  oarecare  (pe  felia  lui  de  informaţii),   —  Am  nişte  principii  de  viaţă,   les.o.   Acest  ultim  punet  pen­  bilităţilor,  aveţi  şl  dvs  un  repre.
            fragmentează  sau  deformează  nepermis   de  mull  viaţa  oamenilor   care  sunt  scrise  pe  agenda  mea   tru  mine  este  esenţial  în  ac(i-   zent.mt  la  dezbaterile  Consiliu,
            din  aceste  locuri.   îi  las   pe  cititori   să   hotărască   şi  să  urmă­  zilnică.      vitatea  mea.   în  final,  am  scris   lui  l.ocal.   Noi  vă  asigurăm  d*
            rească  atenţi  dacă  Ioan  Evu  a  avut  dreptate !             —-  Sare  sunt  ?            „Dumnezeu  să-mi  ajute".       colaborare.
   1   2   3   4   5   6   7